Principalii indicatori economici din trimestrul III semnalează un nou val de criză în Republica Moldova. De această dată criza este provocată de incapacitatea autorităților de a face față provocărilor economice și crizei profunde în toate sectoarele economiei.
Primul semnal de alarmă a venit din sectorul construcțiilor. Volumul lucrărilor de construcții în acest an s-a redus cu cel puțin 35%, iar vânzările de apartamente au scăzut cu nu mai puțin de 30%. Pe acest fundal, Guvernul nu a găsit nimic mai bun decât să introducă noi măsuri birocratice coruptibile, legate de implicarea ministerului Infrastructurii în recepția finală. Sub lozinca de luptă cu construcțiile ilegale, cel mai probabil, se ascunde o banală schemă de corupție. Ori recepția finală nu are absolut nimic cu procesul de construcție, este un abuz administrativ, care urmărește doar stoarcerea banilor de la constructori.
Al doilea semnal a venit din partea consumului populației. În primele 9 luni cheltuielile nominale de consum ale populației au crescut cu 25%. Însă, consumul real a scăzut cu 5,7%, ca urmare a inflației. Oamenii sunt nevoiți să se împrumute, sau să cheltuie economiile de mai înainte, pentru a consuma mai puțin decât anul trecut. Criza a afectat veniturile bugetare, care la o inflație de 31% au crescut doar cu 19%. Astfel, în termeni reali veniturile bugetare în acest an vor fi cu 10% mai mici decât anul trecut.
Aceasta duce la incapacitatea Guvernului de a-și onora obligațiile asumate prin legea bugetului. Granturile din extern mai mult vin prin declarații decât real, iar împrumuturile externe sunt mult peste nivelul necesar. Pe interior, din cauza politicii mioape a BNM, banii s-au scumpit și dobânda s-a majorat de la 5% anual anul trecut până la 23% anul acest. În consecință, anul viitor peste 18% din toate veniturile bugetare vor merge pentru plata dobânzilor la credite, iar suma va fi una record – de 5,6 miliarde lei. Evident, bugetul nici în acest an, nici anul viitor, nu are nici o șansă de a fi executat. Vor fi tăiate investițiile capitale, dar și transferurile pentru medicină și educație.
Însă, cel mai puternic semnal al crizei a venit din domeniul comerțului extern. Aparent lucrurile nu merg foarte prost, exportul în trim. III s-a redus nesemnificativ față de trimestrul II și a înregistrat 960 milioane USD exporturi, doar că mai mult de jumătate din aceste exporturi nu au nimic cu economia Moldovei. Exporturile noastre în realitate s-au prăbușit de peste două ori și au constituit mai puțin de jumătate din exporturile formal relatate de biroul de Statistică. Această prăbușire dramatică este cea mai mare din istoria Moldovei și denotă stare deplorabilă din economie și incapacitatea Guvernului de a porni motoarele economiei de după criza de 3 ani, ceea ce ne duce în al 4-lea an de criză.
Toate aceste simptome cel mai clar s-au văzut în prăbușirea PIB-ul cu 10,3% în trimestrul III. Aceasta înseamnă următoarele:
⁃ Producția agricolă s-a redus cu peste 20%, iar până la sfârșitul anului estimăm o reducere de până la 30%. A fost de vină și seceta. Dar încă din primăvară se știa că roada va fi mult mai joasă, deoarece nu au fost procurate suficienți fertilizanți. Ori Moldova procura 75% din toți fertilizanții din Federația Rusă, iar Guvernul în primăvară nu a venit nici cu o măsură de sprijin pentru agricultori.
⁃ Politica proastă a BNM a dus la scumpirea creditelor.
⁃ Tranzacțiile imobiliare, industria prelucrătoare, precum și alte servicii, au înregistrat scădere de 30-35%.
Criza a cuprins toate sectoarele principale ale economiei, activitatea antreprenorială, sfera de consum a populației. Însă, conducerea țării rămâne în așa-zisa zonă de confort, învinuind pe oricine, în afară de ei înșiși. Această poziție demonstrează că autoritățile fie nu înțeleg ce se întâmplă și trăiesc în propria lor lume „roz”, fie înțeleg totul perfect și distrug în mod conștient economia țării.