Sunt pregătit să modernizez Primăria şi Chişinăul

Unul dintre favoritii cursei pentru primarie, potrivit sondajelor si politologilor, ne-a punctat propriile “solutii” pentru principalele probleme ale capitalei. Am vorbit despre monumente, drumuri, saracie, investitii, ipoteca si moldoveni cu Igor Dodon.

Unul dintre favoritii cursei pentru primarie, potrivit sondajelor si politologilor, ne-a punctat propriile “solutii” pentru principalele probleme ale capitalei. Am vorbit despre monumente, drumuri, saracie, investitii, ipoteca si moldoveni cu Igor Dodon.

Ati optat pentru conservarea monumentelor istorice din capital, dar totusi numarul acestora in prezent este mare si include edificii cu o valoare arhitecturala dubioasa. Credeti ca este nevoie de blocat dezvoltarea unor intregi cartiere din centrul orasului de dragului unor cladiri tipizate, construite dupa acelasi proiect cu multi ani in urma?

Tehnologiile moderne de construcţii a clădirilor şi dezvoltare a infrastructurii propun soluţii efective pentru îmbinarea arhitecturii secolelor trecute şi a spiritului cartierelor istorice din capitală cu soluţii ce vin să creeze un mediu confortabil pentru locuitori, oaspeţi ai capitalei şi mediul de afaceri. Aceste soluţii satisfac pe deplin deprinderile cetăţenilor de a beneficia de utilităţi şi infrastructura la nivel nu mai prejos faţă de cele propuse în cartiere mai noi, unde infrastructura şi gradul sporit de confort sînt presupuse chiar de la planificarea construcţiei clădirilor şi teritoriilor adiacente. Cu alte cuvinte ceea ce anterior se percepea ca o dilemă, astăzi este ca un cadru de condiţii care în final oferă mai mult oportunităţi decît dezavantaje.

Exemple elocvente la acest capitol le găsim în majoritatea capitalelor ţărilor europene, care au reuşit să dezvolte infrastructura modernă pentru satisfacerea aşteptărilor locuitorilor, dar fără a aduce vreun prejudiciu patrimoniului istoric şi tradiţiilor culturale specifice regiunii respective. Mai mult ca atît, procesul de modernizare nu numai că nu a fost în detrimentul dar şi a consolidat edificiile istorice pentru a le prelungi perioada de utilitate publică.

Consider că soluţiile deja încercate şi care sînt aplicate cu succes în oraşele istorice europene urmează a fi aplicate şi în capitala ţării noastre, pentru ca aspectul istoric al centrului Chişinăului să fie păstrat, iar tradiţiile culturale ale poporului nostru să fie transmise generaţiilor viitoare, care să poată să se mîndrească cu aspectul estetic şi arhitectural al oraşului.

Soferii fac cozi pentru repararea suspensiilor, uzate din cauza drumurilor. Obiectiv insa la moment nu sunt bani pentru reabilitarea serioasa a drumurilor. Ce veti face?

Întîi de toate este necesar ca fiecare cetăţean să conşientizeze că drumurile sunt componenta principală a securităţii la trafic, constituie proprietatea comună a tuturor locuitorilor Chişinăului, şi că ele trebuie păstrate şi protejate în comun de exploatarea incorectă ce duce la uzura sporită a lor. Sunt revoltătoare cazurile cînd în timpul temperaturilor de vară ridicate prin oraş circulă camioane de tonaj mare, iar în perioada de iarnă drumurile sunt curăţate cu ajutorul tehnicii care odată cu zăpada mai rupe pe alocuri şi cîte un strat de asfalt, or, aceste cazuri sunt rodul indiferenţei cetăţenilor faţă de arterele de circulaţie rutieră în oraş şi pot fi excluse odată cu schimbarea conştiinţei factorului uman, fără mari eforturi financiare.

Printre acţiunile imediate ce urmează a fi întreprinse la capitolul repararea infrastructurii drumurilor este reorientarea de la folosirea materialelor şi tehnicilor ieftine dar mai puţin calitative de întreţinere a drumurilor şi marcajelor rutiere la tehnologii moderne care s-au afirmat şi se folosesc pe larg în capitalele ţărilor europene. De principiu, consider că investiţiile în drumuri trebuie să fie de lungă durată, iar cazuri de genul drumului pe strada Alba-Iulia nu se acceptă categoric. În acest scop, în contractele de achiziţie a lucrărilor de reparaţie a drumurilor se vor indica clauze dure privind termenul de exploatare a drumurilor reparate şi responsabilitatea financiară a companiei care a executat lucrările de reparaţie pe parcursul întregului termen de garanţie. Cazul cu reparaţia străzii Alba-Iulia a scos la iveală dificultăţi serioase în organizarea activităţii Primăriei Chişinău, care deja nu mai sunt sporadice dar se manifestă cronic. În acest sens este evident că activitatea structurilor Primăriei şi întreprinderilor municipale responsabile de contractarea executorilor de lucrări nu este transparentă şi promovează interesele de grup ale unor funcţionari adesea afiliaţi indirect cu antreprenorii. Lipseşte controlul calităţii lucrărilor recepţionate, nu există un mecanism de verificare care ar exclude factorul uman, iar responsabilitatea subdiviziunilor (persoanelor) care au acceptat recepţionarea lucrărilor necalitative este simbolică. Practic nu există control intern în Primărie, care urma demult să sesizeze Primarul general şi Consiliul municipal despre organizarea neadecvată a proceselor de management în interiorul Primăriei.

Modernizarea managementului în interiorul Primăriei trebuie să fie susţinută şi cu surse financiare suficiente pentru a repara şi întreţine infrastructura drumurilor la un nivel decent. Majorarea veniturilor bugetare urmează a fi obţinută atît prin valorificarea rezervelor existente în aplicarea sistemului fiscal şi eficientizarea administrării fiscale, care de fapt sunt considerabile, dar şi prin întreprinderea unui complex de acţiuni venite să stimuleze activitatea economică în municipiu şi creşterea bazei fiscale în perspectivă.

Pe lîngă repararea şi întreţinerea calitativă a drumurilor, sînt necesare acţiuni ce ar stimula reducerea traficului autoturismelor personale. Aceasta este posibil de a realiza prin extinderea atractivităţii transportului public şi crearea posibilităţilor alternative de deplasare prin oraş, spre exemplu cu bicicleta. Calitatea drumurilor în municipiul Chişinău este direct legată de eficienţa funcţionării transportului public. Pe exemplul capitalelor din ţările europene, putem afirma cu certitudine că transportul public comod şi confortabil, şi prezenţa traseelor speciale pentru ciclişti este o alternativă reală autoturismelor personale, mulţi preferînd deplasarea zi de zi cu transportul în comun sau bicicleta, astfel micşorînd din intensitatea traficului şi încărcăturii asupra drumurilor. Extinderea capacităţilor transportului public şi dezvoltarea reţelei de trasee pentru ciclişti sunt printre priorităţile ce se regăsesc în Programul meu pentru funcţia de Primar general al mun. Chişinău. În general, să ştiţi, sunt pregătit să modernizez Primăria şi Chişinăul. Şi asta o voi face.

V-ati lansat in campanie in Joia curata, facand curatenie. Credeti ca vom trai odata intr-un oras in care sa nu fie nevoie sa-ti stergi papucii de 10 ori pe zi pentru a arata decent? Care este solutia dvs pentru o capital curata?

De la părinţi am învăţat adevărul că curăţenia în ograda casei depinde de aceea cum o faci dar şi de ceea cum o păstrezi şi cum urmează să aşezi fiecare lucru la locul potrivit. Este important ca fiecare locuitor al Chişinăului să conştientizeze că oraşul este casa şi ograda noastră comună, iar curăţenia în această gospodărie depinde în primul rînd de atitudinea noastră.

Dar, fiind un oraş mare, Chişinăul desigur că necesită şi o îngrijire corespunzătoare din partea serviciilor responsabile de salubrizare. Or, la acest capitol, cred că cu toţii simţim insuficienţa activităţii acestora. Sunt ferm convins, că acest lucru este condiţionat nu doar de salarii neatractive pentru personalul responsabil nemijlocit de slubrutate, dar şi de “tradiţiile” iresponsabilităţii de care dau dovadă conducătorii întreprinderilor municipale şi subdiviziunilor Primăriei care urmează să asigure calitatea şi ritmicitatea lucrărilor de salubrizare în Chişinău. Pentru a depăşi această situaţie, este necesar de a aplica îmbinarea stimulărilor materiale pentru personalul tehnic angajat în activităţi de salubrizare cu sporirea şi personificarea responsabilităţilor conducătorilor organizaţiilor şi întreprinderilor respective. Aceasta presupune majorarea salariilor pentru angajaţii cu salarii mici din întreprinderile municipale, pentru a face mai atractiv acest serviciu şi aplicarea sancţiunilor disciplinare către conducătorii acestora, pînă la eliberarea din funcţie, ori de cîte ori se vor semnala cazuri de atîrnare formalistă în problema curăţeniei în sectorul de care sunt responsabili. În viitor, urmează a fi studiată şi posibilitatea atragerii, în bază de concurs, a întreprinderilor private în menţinerea curăţeniei în cartiere concrete ale municipiului, în special acolo unde există focare de antisanitărie: gunoişti, pieţe…, locuri care vor fi luate la un control special şi vor fi verificate zilnic.

De asemenea urmează a fi îmbunătăţită activitatea Serviciului sanitar-epidemiologic, care pe lîngă funcţiile de coordonări şi eliberarea diverselor permise se va activiza la exercitarea funcţiilor de control al respectării condiţiilor înscrise în aceste autorizaţii cu aplicarea sancţiunilor către persoanele şi agenţii economici ce nu respectă condiţiile sanitare legale şi prin această creează incomodităţi altor locuitori ai municipiului.

Ori de cîte ori asupra Chişinăului trec ploi torenţiale, cu toţii suntem martori ai unor inundaţii în unele şi aceleaşi zone: str. Alea Gării, Albişoara, Munceşti, Ion Inculeţ, etc. Ca un obiectiv separat în activitatea viitoare a Primăriei Chişinău va fi reconstrucţia, în următorii doi ani a canalelor de evacuare a apelor acumulate în urma ploilor puternice.

Promiteti stabilirea unui mecanism eficient de compensaţii persoanelor cu venituri mici, acordarea din sursele financiare municipale a unei îndemnizaţii unice de 5 mii lei la naşterea copiilor, transport gratuit pentru pensionari, etc. Credeti ca bugetul capitalei isi poate permite sa fie genoros?

Desigur realizarea acestor promisiuni este în legătură directă cu partea de venituri a bugetului municipal Chişinău. Structura veniturilor bugetului municipal Chişinău se modifică neesenţial, componentele cele mai mari fiind impozitul pe venitul din salariu, defalcările de la veniturile regularizatoare şi transferurile de la bugetul de stat. Pentru a găsi soluţii de majorare a veniturilor bugetare, este necesar de a identifica rezervele care există la acest capitol:

cu toate că veniturile salariale nominale ale angajaţilor sunt în permanentă creştere, nu se observă creşterea corespunzătoare a încasărilor la impozitul pe venit din salariu (855 mil. lei – 2007; 950 mil. lei – 2008; 939 mil. lei – 2009; 983 mil. lei – 2010; 1 111 mil. lei – planificat 2011);

1. la un nivel scăzut rămîn a fi veniturile din impozitele pe proprietate şi taxele locale (ponderea acestor impozite în totalul veniturilor fiind de 6,3% – 2007; 8,6% – 2008, 9,8% – 2009, 11,2% – 2010 şi 12,8% se planifică pentru 2011);
2. încasările din darea în chirie/arendă a terenurilor şi bunurilor proprietate publică sunt mai jos de orice critică. Veniturile respective variază de la an la an între 17-35 milioane lei, ceea ce constituie doar 1-1,8% din veniturile bugetului municipal;
3. practic lipsesc veniturile sub formă de dividende de la profiturile societăţilor pe acţiuni cu cota parte municipală şi defalcări de la veniturile întreprinderilor municipale. Sumele totale încasate în perioada 2007-2010 alcătuiesc 3,1 milioane lei, iar pentru anul 2011 sunt planificate “tocmai” 1,0 milioane lei;
4. un fenomen care influenţează direct acumulările bugetare sunt restanţele contribuabililor la onorarea obligaţiunilor sale faţă de bugetul municipal, care, în anul 2011, deja au depăşit cifra de 78 milioane lei, ceea ce este în creştere cu 42% faţă de 1 ianuarie 2008.

Cu toţii am fost martori, că pe parcursul ultimilor patru ani, de fiecare dată cînd se ajungea la discutarea motivelor nesoluţionării celor mai actuale probleme ale municipalităţii, se auzeau învinuiri şablonate, pe alocuri chiar isterice, precum că Guvernul central nu acordă Chişinăului finanţarea necesară. Astfel de învinuiri sunt o mărturie clară despre caracterul rigid al structurilor primăriei, care continuă să activeze pe principii de “persoană întreţinută”, şi sunt o dovadă a incapacităţii actualei administraţiei publice locale de a căuta, valorifica şi de ce nu, de a crea rezerve şi surse interne de finanţare, fără a aştepta careva “donaţii” din partea bugetului de stat.

Care ar fi soluţiile în identificarea surselor de finanţare, suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente ale municipalităţii şi efectuarea investiţiilor în dezvoltarea durabilă a oraşului. Este o întrebare logică, pe care o formulează fiecare cetăţean auzind şirul de promisiuni şi angajamente ale concurenţilor ce pretind a prelua dirijarea în administraţia publică locală a Capitalei Republicii Moldova.

Consider, că potenţialul economic al oraşului, care conform unor calcule estimative formează circa 60% din PIB-ul întregii ţări, de rînd cu patrimoniul municipal existent, permit identificarea surselor suplimentare de venituri bugetare şi atragerea de investiţii de lungă durată în sectorul public şi privat al capitalei.

În acest sens este necesar de a întreprinde un şir de acţiuni pe care le voi diviza cu efect rapid şi strategice de durată mai lungă în timp:

1. Eliminarea corupţiei în domeniul administrării patrimoniului municipal, gestionarea mai calitativă a treburilor publice, asigurarea unei transparenţe totale în eliberarea diverselor autorizaţii, permisiuni, darea în arendă a proprietăţii publice, repartizarea terenurilor pentru construcţii, încheierea contractelor de achiziţii publice a lucrărilor, serviciilor şi bunurilor din contul bugetului, încheierea contractelor de gestiune a rutelor municipale a transportului public, etc.

2. Evaluarea la preţuri de piaţă a proprietăţilor imobiliare din municipiu, pentru a crea o bază fiscală reală de la care să fie calculat şi încasat impozitul pe proprietate.

3. Aplicarea diferenţiată a taxelor în dependenţă de profitabilitatea agentului economic şi avantajele sociale pe care le oferă locuitorilor capitalei. Pentru majorarea veniturilor din taxa de piaţă şi taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, se va efectua inventarierea bazei fiscale – punctelor de comerţ şi locurilor de desfacere a mărfurilor în pieţe. Totodată, este necesar de a conlucra mai efectiv cu poliţia pentru ca într-un timp redus de a elimina comerţul stradal neautorizat şi a concentra activitatea comercială exclusiv în locuri autorizate.

4. Soluţionarea problemelor pieţelor din municipiu şi comerţului în ansamblu. Pentru majorarea veniturilor din taxa de piaţă şi taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, este necesară inventarierea punctelor de comerţ şi locurilor de desfacere a mărfurilor, excluderea comerţului stradal neautorizat, sporirea potenţialului pieţelor autorizate care ar permite accesul nestingherit al tuturor vînzătorilor de mărfuri şi aplicarea diferenţiată a taxelor locale.

5. Sporirea veniturilor din taxa pentru parcarea autovehiculelor. La acest capitol rezervele sunt considerabile. Este necesar de a efectua inventarierea capacităţilor parcărilor autorizate din municipiu, crearea de noi locuri de parcare cu plată, în special în centrul capitalei. În paralel, pentru a obţine un efect sporit de la taxa pentru parcarea autovehiculelor, vom cere pe de o parte conformarea tuturor posesorilor de autovehicule regulilor de parcare a maşinilor, iar pe de altă parte eficientizarea activităţii poliţiei rutiere pentru a nu admite parcarea autoturismelor în locurile neautorizate.

6. Sporirea eficienţei activităţii întreprinderilor municipale şi societăţilor cu cotă de participaţie a Primăriei mun.Chişinău. Întreprinderile municipale şi cele cu cotă de participaţiei a autorităţii publice locale trebuie să fie agenţi economici competitivi, care pe lîngă serviciile ce le prestează urmează să genereze şi venituri în bugetul local. Deja este un imperativ al timpului ca să fie încheiate contracte de muncă individuale cu fiecare conducător al întreprinderilor respective, stabilindu-se criterii de performanţă concrete, în special în partea ce se referă la profitul obţinut şi dividendele ce vor reveni fondatorului, iar managerii ce nu vor da dovadă de capacităţile de afaceri respective urmează a fi înlocuiţi cu persoane mai capabile.

7. Îmbunătăţirea administrării fiscale. Constrîngerea economiei tenebre ce nu generează venituri în buget şi creează condiţii de concurenţă neloială întreprinderilor ce achită onest obligaţiunile fiscale. Soluţionarea într-o manieră principială a problemei restanţelor faţă de bugetul municipal, care deja au depăşit 78 milioane lei, prin aplicarea diverselor formulele de conlucrare cu agenţii economici, iar în cazul epuizării soluţiilor amiabile întreprinderea acţiunilor de încasare forţată a plăţilor.

8. Crearea a 5 platforme investiţionale, cîte una în fiecare sector al municipiului. Promovarea proiectelor individuale de atragere a investiţiilor în economia municipiului, inclusiv prin parteneriatele public-private de dezvoltare a infrastructurii. Crearea Hărţii Investiţionale a municipiului în rezultatul efectuării inventarierii patrimoniului municipal, asigurînd astfel atragerea investiţiilor, transparenţa şi promovarea oportunităţilor de lansare şi dezvoltare a afacerilor în municipiu.

9. Pentru a asigura atragerea investiţiilor de lungă durată, şi a încuraja dezvoltarea sectorului privat de bunuri şi servicii, este necesar de a menţine cota “0″ la impozitul pe venitul agenţilor economici cel puţin pînă în anul 2015.

10. Întreprinderea unui set de acţiuni pentru a diminua fenomenul “salariului în plic” şi sporirea pe această cale a veniturilor din impozitul pe veniturile persoanelor fizice.

Vreti sa reduceti dobînzile la creditele ipotecare şi prolongarea termenelor de rambursare a creditelor, subvenţionarea parţială din bugetul municipalităţii a dobînzilor la credite pentru tinerii specialişi şi familiile social vulnerabile. Cum veti convinge bancherii sa fie cooperanti si de unde veti lua bani pentru subventionare?

Problema asigurării locuitorilor municipiului, în special a tinerilor specialişti, cu spaţiu locativ este una foarte complexă, nu depinde doar de rata dobînzilor la creditele ipotecare, şi necesită atenţia permanentă a autorităţilor publice locale. Trebuie de înţeles că soluţionarea acestei probleme nu poate fi obţinută doar prin lansarea unor programe separate cu denumiri şi lozinci atrăgătoare. Acest obiectiv poate fi realizat eficient doar concomitent cu dezvoltarea economică a municipiului şi creşterea veniturilor populaţiei. Este cert că pentru o persoană cu venituri de 2-4 mii lei pe lună, preţul unui metru pătrat al locuinţei de 500-700 euro este prea mare în raport cu puterea de cumpărare.

Pentru ca locuinţele pentru tinerii specialişti să fie mai accesibile la preţ, ne vom orienta eforturile atît pe dimensiunea sporirii veniturilor populaţiei cît şi spre ieftinirea costurilor de construcţie şi cheltuielilor de deservire a împrumuturilor bancare ipotecare. Pentru a spori veniturile locuitorilor capitalei, vom realiza un program complex de atragere a investiţiilor în economia municipală, vom acţiona prompt întru crearea unui mediu favorabil activităţii investiţionale şi antreprenoriale, prin eliminarea corupţiei şi intereselor meschine din activitatea Primăriei, sporirea transparenţei procesului decizional, acordarea susţinerii în soluţionarea operativă a oricăror solicitări legitime ale întreprinzătorilor.

Pe de altă parte, întru ieftinirea costurilor spaţiului locativ pentru tinerii specialişti, o să propun Consiliului municipal repartizarea gratuită a terenurilor destinate construcţiei caselor de locuit la preţuri mai mici, iar în bugetul municipal, anual vor fi prevăzute cheltuieli pentru acoperirea a cel puţin 50% din dobînzile la creditele ipotecare contractate de tinerii specialişti. Concomitent, vom schimba atitudinea subdiviziunilor Primăriei faţă de proiectele de edificare a locuinţelor sociale şi faţă de ramura construcţiilor în ansamblu.

Conform estimărilor, la ziua de astăzi, circa 20% din cheltuielile pentru construcţia unui bloc locativ, sînt cheltuieli ce ţin de obţinerea a tot felul de coordonări şi autorizaţii, “soluţionarea problemelor” cu organele de control, cointeresarea unor funcţionari din autorităţile centrale şi locale pentru obţinerea unor decizii favorabile etc. Respectiv, eliminarea acestor fenomene negative, va diminua esenţial costurile construcţiei şi va preface în realitate visul tinerilor de a avea posibilitate de a-şi procura propria locuinţă.

Unii analisti spun ca aveti de pierdut in urma campaniei pro-moldoveni lansata anterior. De ce ati decis totusi sa puneti anume asa accentele?

Nu prea mă interesează cum comentează unii analişti declaraţiile şi acţiunile mele, mai ales în context electoral. Eu am un crez – fortificarea identităţii moldoveneşti şi construcţia naţiunii civice moldoveneşti, care să împace toate etniile şi toate viziunile politice sănătoase din Republica Moldova. Orice s-ar spune, nu voi renunţa la acest crez al meu. Şi campania pro-Moldova, pro-moldoveni o voi susţine mereu, pentru că eu consider că ţara şi societatea are nevoie de aşa gen de campanii. Pentru a fi mai uniţi, mai puternici, nu certaţi şi dezbinaţi.

Ati putea sa ne spuneti mai multe despre cele 5 platforme investiţionale pe întreg teritoriul municipiului?

Atragerea investiţiilor în economia municipiului şi crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea de întreprinzîtor, va fi o direcţie prioritară de activitate pentru toată administraţia publică locală, inclusiv şi pentru Primarul general al capitalei. Pentru atragerea investiţiilor în economia municipiului, de la bun început în cadrul Primăriei va fi creată o subdiviziune specializată în atragerea şi promovarea proiectelor investiţionale, acordarea serviciilor de consultanţă investitorilor şi susţinerea acestora în soluţionarea problemelor birocratice. Este important să conştientizăm, că doar crearea în cadrul Primăriei a unei structuri responsabile de atragerea investiţiilor în municipiu nu este suficient pentru ca investitorii să dea năvală cu proiecte investiţionale. În condiţiile actuale de tergiversări nefondate şi adesea vădit coruptibile, a eliberării de către subdiviziunile Primăriei a diferitor coordonări, autorizaţii şi permisiuni, care durează ani de zile, nu poate fi vorba despre o creştere economică susţinută în municipiu. Este important ca întrepinzătorii să simtă o schimbare a calităţii mediului de afaceri. În programul meu electoral, sunt indicate un şir de acţiuni concrete care vor debloca situaţia creată la capitolul reglementarea activităţii de întreprinzător, fără de care oricare alte activităţi şi tratative în scopul atragerii investitorilor nu se vor solda cu succes.

În scopul reducerii costurilor materiale şi de timp ale întreprinzătorilor necesare, obţinerii oricăror feluri de coordonări şi autorizaţii, , voi insista la crearea, pînă la 1 septembrie 2011, a ghişeului unic pentru primirea cererilor de la agenţii economici şi eliberarea documentelor solicitate. Pentru a asigura un mecanism eficient de comunicare directă între mediul de afaceri şi Primarul general, va fi creat un consiliu economic din reprezentanţii întreprinzătorilor din municipiu şi ai Primăriei. Totodată, vom schimba atitudinea funcţionarilor Primăriei municipiului Chişinău faţă de patrimoniul municipal şi perceperea acestuia ca instrument efectiv pentru încasarea veniturilor suplimentare la buget din arendă sau din folosirea în cadrul parteneriatelor public-private.

Întru păstrarea atractivităţii economiei naţionale pentru investitorii autohtoni şi străini voi pleda plenar pentru păstrarea cotei “0″ la impozitul pe venitul reinvestit al întreprinderilor.

Pe lîngă eliminarea barierelor birocratice în activitatea de întreprinzător, regimul fiscal echilibrat şi stimulativ, condiţiile de concurenţă loială pe piaţă, vom purcede la inventarierea patrimoniului municipal şi crearea Hărţii investiţionale a municipiului, care să includă un volum maxim de informaţie despre tot patrimoniul municipal, oportunităţile şi proiectele de afaceri posibile pe baza acestuia. În urma inventarierii patrimoniului municipal se va lansa Programului “Chişinău – destinaţie investională profitabilă şi sigură”. Acest program va prevedea activităţi susţinute de atragere a investiţiilor majore în economia municipiului, inclusiv şi pregătirea infrastructurii şi punerea la dispoziţia potenţialilor investitori importanţi în economia municipiului a minim 5 platforme investiţionale pe întreg teritoriul municipiului, inclusiv pentru lansarea noilor parcuri industriale.

La rîndul său, sporirea atractivităţii investiţionale a economiei municipale va genera şi o creştere a cererii forţei de muncă, care după calculele noastre se va solda cu crearea a circa 50 mii de locuri de muncă noi pentru locuitorii municipiului.

Ion Toma, allmoldova

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.