Socotelile guvernului nu se împacă cu cele ale cetăţenilor

Atunci când guvernul stăruie numaidecât să numere şi să socotească în public cifrele din statistica economică, înseamnă că el înţelege că cetăţeanul nu prea mai are ce număra şi socoti prin buzunare. Or, actuala guvernare anume aşa face, flutură în faţa ochilor cu statistici gonflate, pentru a “îmbrobodi” şi de această dată oamenii cu promisiunea unui “boom economic”, care de jumătate de an chipurile iată-iată vine, dar nicidecum nu mai ajunge.

Atunci când guvernul stăruie numaidecât să numere şi să socotească în public cifrele din statistica economică, înseamnă că el înţelege că cetăţeanul nu prea mai are ce număra şi socoti prin buzunare. Or, actuala guvernare anume aşa face, flutură în faţa ochilor cu statistici gonflate, pentru a “îmbrobodi” şi de această dată oamenii cu promisiunea unui “boom economic”, care de jumătate de an chipurile iată-iată vine, dar nicidecum nu mai ajunge.

Voi încerca în această postare, aşa cum am promis să procedez lunar, să fac o analiză comparativă a statisticilor oficiale şi a situaţiei economice reale. Astăzi propun atenţiei dumneavoastră Evoluţia social-economică a Republicii Moldova în ianuarie-mai 2010.

Veţi vedea o dublă abordare a acesteia:

– informaţia prezentată de Guvern, aşa cum este ea;

– analiza proprie a aceloraşi indicatori macoreconomici, efectuată în baza aceleiaşi informaţii difuzată de Guvern, însă fără a camulfla unele tendinţe negative.

Pozitia Guvernului

Economia Republicii Moldova este în proces de relansare. Datorită stabilizării economice a principalilor parteneri comerciali, exporturile au crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea remiterilor şi restabilirea aşteptărilor pozitive ale populaţiei şi agenţilor economici au contribuit la majorarea consumului final şi a importului. Totodată, economia Republicii Moldova este încă sub nivelul de pînă la începerea crizei economice şi sub ritmul său potenţial, fapt confirmat şi de deteriorarea situaţiei pieţei muncii caracterizată printr-o rată a şomajului înaltă. Analiza detalita poate fi accesata aici – Indicatorii macroeconomicii mai 2010

Produsul intern brut (PIB) a crescut moderat. PIB în trimestrul I al anului curent a însumat 14,5 mild. lei, majorîndu-se faţă de acelaşi trimestru al anului trecut cu 4,7% (în preţuri comparabile). Majorare semnificativă a fost înregistrată la impozitele nete pe produse – cu 20,6%, valoarea adăugată brută creată în transport şi comunicaţii – cu 6,7%, industrie – cu 5,6%, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul – cu 5,4%, totodată în construcţii s-a diminuat cu 23,2%. Majorarea PIB-ului a fost condiţionată, în general, de restabilirea cererii externe la bunurile industriale fabricate în Moldova şi celei interne din contul consumului final.

Preţurile de consum au crescut considerabil. În mai 2010 preţurile de consum au crescut cu 5,9% faţă de decembrie 2009, comparativ cu diminuarea de 1,5% în perioada similară a anului 2009. Această situaţie a fost condiţionată, în general, de creşterea sezonieră a preţurilor la unele produse alimentare (legume, fructe, produse lactate etc.), precum şi majorarea tarifelor la servicii comunal-locative (energie electrică, încălzire şi gaze naturale în reţea).

Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar şi s-a apreciat faţă de Euro. Cursul de schimb al monedei naţionale în ianuarie-mai 2010 a marcat o depreciere faţă de dolarul SUA cu 4,3% în termeni nominali şi o apreciere faţă de Euro cu 9,6%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările remitenţelor de peste hotarele ţării, majorarea exporturilor, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale.

Situaţia din sectorul bancar treptat se îmbunătăţeşte. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii mai 2010 a constituit circa 32,6 mild. lei şi s-a majorat cu 13% comparativ cu data similară a anului 2009 (în special datorită sporirii banilor în circulaţie cu 37,1%). Situaţia din sectorul bancar se caracterizează prin majorarea depozitelor în monedă naţională (cu 14,6%), şi diminuarea neesenţială a depozitelor în valută străină (cu 1,7%). Creditele au ajuns practic la nivelul înregistrat la sfîrşitul lunii mai a anului trecut.

Exporturile au avansat mai rapid decît importurile. Creşterea cererii externe şi scăderea cererii interne de mărfuri a fost factorul principal care a determinat creşterea exporturilor cu 11,2% şi importurilor cu 6,1%, respectiv (în ianuarie-aprilie 2010 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009). Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat creşterea în ianuarie-aprilie 2010 a deficitului balanţei comerciale cu 3,1% faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2009.

Veniturile şi cheltuielile bugetului public naţional au înregistrat creştere. În lunile ianuarie-mai curent la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 10 mild. lei, în creştere cu 13,7% faţă de primele 5 luni ale anului 2009, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de circa 11 mild. lei, în creştere cu 5,3%. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii mai 2010 a constituit circa 1 mild. lei, faţă de 1,6 mild. lei la aceeaşi dată a anului 2009.

A crescut semnificativ datoria de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la sfîrşitul lunii mai 2010, a constituit circa 17,9 mild. lei, în creştere cu circa 41,9% faţă de aceeaşi dată a anului 2009. Majorarea datoriei de stat a fost cauzată, în mare parte, de necesitatea finanţării deficitului bugetar.

Sectorul industrial a înregistrat creştere modestă. Volumul producţiei industriale în ianuarie-mai 2010 a înregistrat o creştere de 6,1% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-mai 2009 şi o valoare nominală de 10 mild. lei. Creşterea a fost asigurată de sporirea cu 7,8% a volumului producţiei industriei prelucrătoare (inclusiv a industriei alimentare şi a băuturilor – cu 6,4%). 

S-a micşorat volumul mărfurilor transportate. În ianuarie-mai 2010 întreprinderile de transport au transportat 2,5 mil. tone de mărfuri sau cu 11,3% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.

Salariul a crescut. Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-mai 2010 a constituit 2804,2 lei şi s-a majorat cu 6,2% în termeni nominali. Valoarea acestui salariu, luînd în calcul creşterile de preţ înregistrate, arată însă că salariul real s-a micşorat cu 0,5%.

Analiza proprie a principalilor indicatori macoreconomici

Tendinţele pozitive care sunt înregistrate pentru unii indicatori este o confirmare în plus a faptului că conjunctura internaţionala influenţeaza direct asupra situaţiei din Republica Moldova, cât şi a specificului politicilor economce promovate de fosta guvernare, dat fiind faptul că efectul acţiunilor întreprinse de guvernare la nivel macroeconomic dau rezultat in termeni de  la 8-10 luni de zile. În acelasi timp, riscurile interne şi externe sunt prea mari pentru a afirma despre depăşirea situaţiei de criză. Incertitudinea pe pieţele de desfacere tradiţionale (mă refer la relaţiile comerciale cu principalul partener strategic – Federaţia Rusă), scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor în unele ţări ale UE şi, ca consecinţă, a exporturilor în urma problemelor economice şi bugetare majore din unele ţări cum ar fi România, Spania, Italia, Portugalia, Grecia ş.a., riscurile valutare majore pentru exportatori provocate de deprecierea monedei euro faţă de dolarul american, reducerea de zeci de ori a investiţiilor străine directe în sectorul real al economiei moldoveneşti, problemele din sectorul agricol al RM care ar putea genera pericol asupra securităţii alimentare în toamna anului curent, riscurile ce persistă asupra volumului de remitenţe; toate împreuna pe fundalul unei crize politice fără soluţii evidente la această etapă  –  sunt doar câteva din provocările ce mă fac să fiu mult mai sceptic faţă de perspectivele dezvoltării economice a Moldovei în 2010.

S-a înrăutăţit calitatea creşterii economice – Produsul intern brut (PIB). Cresterea PIB în trimestrul I al anului curent a fost asigurată în mare măsură din contul creşterii impozitelor nete pe produse, care la rândul lor au fost asigurate din creşterea încasarilor de impozite ca urmare a creşterii importurilor şi deprecierii monedei naţionale. De asemenea, a influenţat pozitiv asupra acestui indicator, însa în mod negativ pentru sectorul real al economiei, creşterea accizelor şi impozitelor începând cu 1 ianuarie 2010. În acelaşi timp principalul indicator care trebuie să asigure o dezvoltare durabilă – formarea brută de capital fix –, a înregistrat o descreştere semnificativă – de 20,3% comparativ cu primul trimestru al anului 2009, ceea ce a determinat diminuarea PIB cu 3,1%. În rezultat, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a micşorat cu 4,3 p.p. comparativ cu trimestrul I  2009 şi a constituit doar 10,9%.

 Preţurile de consum au crescut considerabil. Preţurile la produsele alimentare în mai 2010 au înregistrat o creştere semnificativă de 6% faţă de decembrie 2009, care a fost determinată de majorarea preţurilor la legume cu 35,9%, cartofi – cu 34,6%, zahăr – cu 23,2%, fructe – cu 19,9%. Preţurile la mărfurile nealimentare în mai 2010 s-au majorat cu 4,6% faţă de decembrie 2009, în special, ca rezultat al creşterii preţurilor la combustibil cu 12,7% şi medicamente – cu 10,4%. Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 7,6% faţă de decembrie 2009. Această creştere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la energia electrică cu 20,4%, încălzirea centrală – cu 18,3%, gazele naturale în reţea – cu 17%, serviciile de alimentaţie publică – cu 5,7%.

Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar şi s-a apreciat faţă de Euro. În ianuarie-mai 2010 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 4,3% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 12,30 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2010 până la 12,84 lei la 31.05.2010). Această depreciere a influenţat direct asupra creşterii preţurilor la mărfuri şi servicii. În acelaşi timp, cursul de schimb al monedei naţionale în ianuarie-mai 2010 a marcat o apreciere faţă de Euro cu 9,6%, ceea ce influenţeaza negativ asupra competitivităţii mărfurilor moldoveneşti exportate spre ţările membre ale UE şi duce direct la micşorarea volumului de exporturi.

Situaţia din sectorul bancar ramâne a fi incertă. Se accentuează tot mai mult tendinţa deponenţilor de a-şi plasa mijloacele băneşti pe termen scurt, pentru a evita riscul unei eventuale deprecieri a monedei naţionale.  În consecinţă, aceasta ar putea avea efect negativ asupra lichidităţii pe termen scurt a băncilor. In acelasi timp, soldul depozitele în valută străină, a scazut cu 1,7% faţă de perioada respectivă din anul trecut, preponderent din cauza aprecierii monedei naţionale faţă de moneda Euro din ultimele luni. O atenţie deosebită atrage după sine evoluţia creditelor nefavorabile (neplătite de cel puţin 3 luni). Din volumul total al creditelor, acestea constituiau circa 17,3% la sfârşitul lunii mai curent, spre deosebire de circa 8,9% la sfârşitul lunii mai a anului trecut. Prin urmare acest indicator s-a înrăutăţit mai mult de 2 ori. Odată cu reducerea intrărilor de remitenţe în ţară şi creşterea şomajului, diminuarea cererii interne şi, implicit, a importurilor, dar şi a exporturilor, solvabilitatea agenţilor economici s-a deteriorat esenţial. Aceasta a condus la acumularea continuă a creditelor neperformante în portofoliul băncilor.

Scad exporturile de produse almintare şi cresc importurile de produse vegetale. Exporturile către ţările CSI au crescut mai rapid cu cca 22% decât cele către ţările Uniunii Europene – cu doar 1.5%. Livrările către România s-au micşorat cu 8,9%, pe fundalul creşterii exporturilor catre Federatia Rusa şi Ucraina. A fost înregistrată o scădere a exporturilor de produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool şi oţet, tutun (-2,4 mil. dolari), în schimb a crescut exportul de materiale textile şi articole din acestea cu 5,7%. Totodată, în comparaţie cu perioada similară a anului 2009 s-au majorat importurile de produse vegetale (+28,3 mil. dolari sau cu 57,6%); produse alimentare, băuturi alcoolice, fără alcool şi oţet; tutun (+16,6 mil. dolari sau + 24,2 %).

Veniturile bugetului public naţional sunt asigurate din cresterea importurilor şi surse externe. Ca rezultat al majorării cotelor accizelor la unele mărfuri de import, deprecierii monedei naţionale şi, respectiv, a creşterii valorii exprimate în lei a acestor mărfuri a crescut TVA la mărfurile importate (cu 25,1%). În acelasi timp, în urma unei administrări fiscale neprofesioniste, încasările pe intern din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul ţării sunt în scădere – cu 4,1% şi constituie 86,6% din nivelul prevăzut pe perioada de gestiune. În ianuarie-mai 2010, încasările la bugetul de stat au constituit 6202,5 mil. lei, iar cheltuielile bugetului 7003,9 mil. Faţă de perioada similară a anului 2009, veniturile s-au majorat doar cu 6,5%, iar cheltuielile s-au majorat cu 12%. Executarea bugetului de stat a rezultat cu un deficit în sumă de 801,4 mil. lei.

A crescut semnificativ cu cca 42% datoria de stat. Faţă de situaţia de la 31 mai 2009 datoria de stat internă s-a majorat cu 33,7% (în mare parte din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de circa 1,8 ori). La 31 mai 2010 stocul datoriei de stat externe a însumat 980,8 mil. dolari SUA, în crestere cu peste 200 mil. dolari SUA.

S-a inregistrat micşorarea producţiei industriale în unele componente ale industriei de prelucrare. S-au înregistrat diminuări în următoarele sectoare: fabricarea apei minerale şi băuturilor răcoritoare (-8,2%), prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor (-5,1%), fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale (-5,1%), fabricarea pâinii şi a produselor de patiserie proaspete (-2,1%) etc. Diminuări ale volumului de producţie au fost înregistrate, de asemenea, şi la alte activităţi ale industriei prelucrătoare. Astfel, producţia altor produse din minerale nemetalifere s-a micşorat cu 11,5%, fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 21,9%, producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 13,1%, producţia de maşini şi aparate electrice – cu 5,7% etc.

Situaţia rămâne a fi catastrofală în transport. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 2503,6 mii tone de mărfuri în ianuarie-mai 2010 sau 88,7% din volumul realizat în perioada corespunzătoare din anul 2009. Micşorarea aceasta este cauzată de reducerea volumului construcţiilor, precum şi de diminuarea volumului mărfurilor transportate tranzit pe teritoriul ţării. Din volumul total de mărfuri transportate, 52,3% au fost transportate cu mijloacele de transport feroviar, cantitatea cărora a constituit 1309,2 mii tone şi a reflectat o descreştere de 19,3%, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 17%.

A scăzut puterea de cumpărare a populaţiei. Salariul mediu lunar al unui salariat din economia naţională în ianuarie-mai 2010 a constituit 2804,2 lei şi s-a micşorat termeni reali cu 0,5%. În luna mai 2010 remunerarea medie a unui salariat a fost de 2957,7 lei. Comparativ cu luna mai a anului trecut salariul mediu real s-a micşorat cu 0,2%. La 1 iunie 2010 suma restanţelor agenţilor economici pentru retribuirea muncii (datorii cu termenul de achitare expirat) a constituit 146,1 mil. lei, majorându-se cu 13,3 mil. lei faţă de 1 iunie 2009 şi cu 12,7 mil. lei faţă de 1 mai 2010. La oficiile forţei de muncă în ianuarie-mai 2010 au fost înregistraţi 42,5 mii şomeri, cu 7,6% mai mult decât numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului trecut.

Cu regret, responsabilii din Guvern nu fac publică evoluţia unui alt indicator important: investiţiile în capital fix. Însă suntem siguri că după scăderea acestuia în trim. I cu cca 25 %, trendul negativ cu părere de rău va continua.

Dacă aţi citit până la sfârşit această analiză comparativă, v-aţi convins că socotelile guvernului nu se prea împacă cu realitatea pe care o simt cetăţenii. Am dori o doză mai mare de sinceritate şi discernământ din partea domnilor din AIE. Atâta cât le permite conştiinţa. 

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.