Reformele de liberalizare economică efectuate în 2007

Către finele anului 2006, în economia naţională s-a simţit o încetinire a ritmurilor de creştere. Creşterea economică din contul rezervelor (investiţiilor) interne şi consumului stimulat de remitenţe era limitată şi nu putea să asigure creşterea continuă a PIB în ritmuri avansate. Astfel, pentru anul 2006 creşterea PIB a constituit doar 4,8%, pe când în anii 2001-2005 acest indicator a variat de la 6,1% la 7,8%.

Către finele anului 2006, în economia naţională s-a simţit o încetinire a ritmurilor de creştere. Creşterea economică din contul rezervelor (investiţiilor) interne şi consumului stimulat de remitenţe era limitată şi nu putea să asigure creşterea continuă a PIB în ritmuri avansate. Astfel, pentru anul 2006 creşterea PIB a constituit doar 4,8%, pe când în anii 2001-2005 acest indicator a variat de la 6,1% la 7,8%.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, şi pe lângă beneficiile obţinute în urma aderării, a fost obligată să accepte multiple condiţii, inclusiv de ordin bugetar-fiscal impuse de UE. Totodată, mai multe companii transnaţionale erau în căutarea alternativelor pentru a-şi reamplasa unele componente ale business-ului în ţările din afara UE, pentru a beneficia de costuri fiscale şi de manoperă mai ieftine.

Ritmurile de creştere a economiei naţionale nu erau satisfăcătoare pentru a oferi locuri de muncă suficiente şi bine remunerate în ţară, pentru a face munca în Republica Moldova mai atractivă faţă de munca peste hotarele ei. Plecarea la muncă peste hotare a părţii active a populaţiei diminua din atractivitatea investiţională a Republicii Moldova. Mai mult ca atât, odată cu aderarea României la UE, riscul exportului forţei de muncă în ţara vecină a crescut semnificativ.

La începutul anului 2007, Moldova deja beneficia de acorduri comerciale preferenţiale atât cu UE, cât şi cu ţările CSI.

În conjuctura anului 2007, Republica Moldova avea un şir de avantaje faţă de alte state din regiune prin:
– amplasarea geografică la hotarul UE;
– deschiderea pentru investiţii străine;
– stabilitatea politică;
– preferinţele comerciale în relaţiile cu UE şi CSI;
– forţa de muncă ieftină comparativ cu UE;
– posibilitatea de a face competiţie statelor membre ale UE prin modificarea flexibilă a politicii fiscale, fără careva restricţii.

Totodată, existau şi dezavantaje care frânau fluxul de investiţii şi respectiv creşterea economică:
– existenţa focarului de instabilitate şi incertitudinea în soluţionarea problemei Transnistrene;
– insuficienţa forţei de muncă calificate;
– infrastructura regională slab dezvoltată;
– valoarea istorică redusă (nereală) a activelor întreprinderilor autohtone.

La acel moment, eram conştienţi de posibilităţile limitate în soluţionarea imediată a diferendului Transnistrean, insuficienţa mijloacelor financiare pentru dezvoltarea masivă a infrastructurii economice şi imposibilitatea pregătirii rapide a forţei de muncă care după nivelul de calificare să corespundă cerinţelor investitorilor străini.

În aşa situaţie era vital necesar de a întreprinde acţiuni foarte hotărîte, chiar neordinare, care ar prevala dezavantajele indicate, pentru a da un semnal clar pentru businessul transnaţional despre atractivitatea şi predispunerea RM de a servi drept un teren fertil şi prielnic pentru dezvoltarea afacerilor, atragerea investiţiilor care aveau tendinţa de reamplasare din UE în alte ţări.
Pentru a da semnalul pozitiv investitorilor străini, era necesar de a găsi soluţii reale care putea fi realizate imediat şi cu efect rapid. Aceste acţiuni puteau fi:

diminuarea presiunii administrative asupra mediului de afaceri;
acceptarea investiţiilor în dezvoltarea afacerilor, fără verificări suplimentare, chiar dacă nu poate fi confirmată provenienţa mijloacelor;
promovarea unei politici fiscale atractive comparativ cu alte state.

Pentru atingerea acestor obiective s-a propus, şi prin Legea nr.111 din 27 aprilie 2007 s-a realizat:
1) legalizarea capitalului:

(i) Declararea benevolă de către peroanele fizice-cetăţeni ai RM a mijloacelor băneşti, atât din ţară, cât şi de peste hotare, a bunurilor imobiliare, a valorilor mobiliare şi a cotelor părţi, (ii) declararea benevolă de persoanele juridice din RM a bunurilor imobiliare, a valorilor mobiliare, a cotelor-părţi, precum şi a diferenţelor pozitive rezultate din reevaluarea activelor de capital.
Obiect al legalizării este capitalul (mijloacele băneşti, bunurile imobiliare,  valorile mobiliare, cotele-părţi), care nu a fost declarat anterior sau a fost declarat la valoare redusă şi/sau din care nu au fost achitate impozitele şi taxele, contribuţiile de asigurări sociale de stat, primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Legalizarea capitalului s-a efectuat de subiectul legalizării prin achitarea taxei de 5% din capitalul legalizat.
Totodată, statul a garantat subiecţilor legalizării neurmărirea pentru neplata impozitelor, scutirea de prezentarea informaţiei despre sursele de formare a capitalului legalizat, asigurarea confidenţialităţii etc;

2) amnistia fiscală:

Anularea restanţelor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale, inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la situaţia din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăţi, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuţiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a Legii nr.111, inclusiv amânate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală au ridicat sechestrele aplicate  patrimoniului necomercializat al persoanelor juridice şi fizice  dacă aceste acţiuni au fost iniţiate în scopul asigurării achitării plăţilor impozitelor, taxelor, a altor plăţi, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente bugetului de stat, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, a majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, neachitate la data punerii în aplicare a Legii nr.111, inclusiv amânate şi eşalonate (reeşalonate) conform legislaţiei în vigoare.

Concomitent s-a interzis efectuarea controalelor corectitudinii calculării şi achitării impozitelor, taxelor, altor plăţi, majorărilor de întârziere şi amenzilor aferente bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, contribuţiilor de asigurări sociale de stat, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, majorărilor de întârziere şi amenzilor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, pentru perioadele fiscale de până la 1 ianuarie 2007. Organele cu atribuţii de administrare fiscală îşi exercită pe deplin funcţiile, verificând respectarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale apărute începând cu 1 ianuarie 2007.

3) stabilirea cotei „0” a impozitului pe venitul reinvestit al întreprinderilor:
Anularea impozitului de 15% asupra veniturilor agenţilor economici, dar reţinerea la sursa de plată a impozitului în mărime de 15% din veniturile întreprinderilor distribuite pentru consum (în special dividende).

Rezultatul tehnic al executării Legii nr.111 este:
au fost supuse procedurii legalizării active şi mijloace băneşti în sumă totală de 2,2 miliarde lei, achitându-se taxa de legalizare (5%) în sumă de 110 milioane lei. Din suma totală legalizată 2 miliarde revin majorării costului activelor întreprinderilor de stat din sectorul termoenergetic, care şi-au efectuat capitalizarea activelor;

au fost amnistiate restanţe istorice faţă de buget pentru circa 270 mii contribuabili, în sumă totală de 4,3 miliarde lei, inclusiv 2,16 miliarde lei plăţi de bază, 1,39 miliarde lei penalităţi şi 791 milioane lei amenzi (pentru informare, ţin să menţionez, că cea mai mare parte din suma restanţelor amnistiate este restanţa formată pentru perioada de până la 1 ianuarie 2001 – 2,8 miliarde lei);
au fost eliberate de sub sechestru bunuri ale agenţilor economici în valoare de circa 300 milioane lei;
în urma implementării cotei „0” la impozitul pe venit, mediul de afaceri, la nivel de agenţi economici, a beneficiat de reducerea presiunii fiscale pentru anii 2008, 2009 şi 2010 în sumă de circa 1 miliard lei pe an;
s-a interzis efectuarea controalelor fiscale pentru perioada de până la 1 ianuarie 2007.

Impactul bugetar al acţiunilor de liberalizare economică a fost:
– 110 milioane lei – taxa pentru liberalizarea capitalului;
– 300 milioane lei – sume neîncasate din restanţele amnistiate;
– 170 milioane lei – sume neîncasate urmare a interzicerii controalelor fiscale;
– 1 miliard de lei anual ca rezultat al aplicării cotei „0” la impozitul pe venit.

După cum se observă, decizia a fost una foarte curajoasă şi chiar riscantă din punct de vedere bugetar.
Respectiv, cel mai important moment în aprecierea Legii nr.111 privind legalizare a capitalului şi amnistia fiscală este evaluarea efectelor pe care le-au generat aceste reforme:

1) în anul 2007, care a fost marcat de seceta dură şi respectiv descreşterea producţiei agricole cu 23,1%, PIB-ul a crescut cu 3%, iar în anul 2008 a revenit la ritmul de creştere +7,8%;

2) au sporit creditele băncilor comerciale acordate economiei de la 13,8 miliarde lei în 2006 la 20,9 în 2007 şi 25,1 miliarde lei în 2008 (cu 82% mai mult faţă de 2006);

3) investiţiile străine directe în 2007 au însumat 539 milioane dolari (12,2% în PIB), iar în 2008 – 708 milioane dolari (11,7% în PIB), pe când în 2006, acest indicator a constituit 233 milioane dolari (6,8% în PIB). Drept urmare, stocul investiţiilor străine directe în economia naţională la finele anului 2008 a alcătuit 2,6 miliarde dolari, ceea ce este dublu faţă de sfârşitul anului 2006 (1,3 miliarde dolari);

4) datoria de stat internă s-a redus de la 8,5% din PIB în 2006, la 7,0% în 2007 şi 5,6% în 2008, iar datoria externă administrată de Guvern de la 20,7% în 2006, la 16,2% în 2007 şi 12,9% în 2008;

5) s-a redus presiunea administrativă asupra mediului de afaceri prin neefectuarea controalelor pentru perioada de până la 1 ianuarie 2007 şi încetarea litigiilor de judecată pe deciziile organelor de control pentru perioada respectivă.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.