Realităţile şi perspectivele domeniului financiar-bugetar

​Pe parcursul unui an de guvernare, guvernul Filat a reuşit să-şi manifeste fie incompetenţa administrativă, fie competenţa în gestionarea doar a intereselor personale şi de grup.

​Pe parcursul unui an de guvernare, guvernul Filat a reuşit să-şi manifeste fie incompetenţa administrativă, fie competenţa în gestionarea doar a intereselor personale şi de grup. Sărăcirea populaţiei prin politici sociale anti-umane, terorizarea mediului de afaceri prin intermediul Ministerului de Interne, CCCEC, Serviciului Fiscal şi Serviciului Vamal, subdiviziuni conduse de elemente aservite politic şi economic actualului premier, profanarea legislaţiei electorale şi limitarea drepturilor democratice la întruniri, promovarea politicilor antistatale menite să compromită încrederea cetăţenilor în capacitatea Moldovei de a exista ca stat independent şi suveran, transformarea noţiunii de “moldovean” în categoria termenilor jenanţi şi aproape că indecenţi, revenirea crimei organizate şi creşterea substanţială a nivelului criminalităţii în ţară similar celui din anii 90 (ca şi atunci, acum poliţia este condusă tot de generalul Catană, membru al PLDM), transformarea Moldovei în stat ce încurajează contrabanda cu ţigări (vama este condusă de administratorul afacerilor lui Filat), creşterea incontrolabilă a preţurilor la produsele alimentare şi medicamente etc., etc. – sunt doar unele din „performanţele” notorii realizate de actuala clică aflată, datorită unei întâmplări tragice şi a imixtiunii externe tupeiste, la guvernarea Republicii Moldova.
Însă, cele mai mari probleme pentru prezentul şi viitorul ţării, guvernul Filat le-a creat în domeniul financiar şi bugetar-fiscal. Este cunoscut faptul, că în condiţiile contemporane, anume prin compromiterea sustenabilităţii financiar-economice a ţării se poate de atentat cel mai eficient şi decisiv asupra oricărui stat, mai ales în curs de afirmare a suveranităţii şi independenţei sale, aşa cum este şi cazul Republicii Moldova. În acest context, instrumentariul este unul pe cât de simplu, pe atât şi de cinic: îndatorarea ţării, astfel încât să nu mai poată exista fără alocaţii-pomene financiare din partea străinilor, majorarea fără precedent a impozitelor însoţită în consecinţă de diminuarea reală a încasărilor bugetare, transformarea instituţiilor abilitate cu acumularea veniturilor publice în srl-uri conduse de persoane incompetente şi aservite intereselor de business ale conducătorului guvernului, distrugerea sistemului de planificare bugetară, compromiterea adoptării legilor bugetelor pe perioadele următoare, incertitudinea în domeniul politicilor fiscale, sfidarea şi destabilizarea sistemului financiar-bancar prin promovarea cadrelor inadecvate la conducerea instituţiei de reglementare a sectorului, politici iresponsabile pe piaţa valutară, fiasco total în menţinerea stabilităţii preţurilor şi inflaţie galopantă etc.  
Cu regret, toate aceste instrumente de înscăunare a haosului şi distrugere a economiei şi statalităţii Moldovei au fost cu „mare succes” aplicate de Filat şi sateliţii săi, în perioada în care s-au aflat la guvernare.  În doar un an de guvernare iresponsabilă, Moldova şi-a crescut datoriile externe cu peste 40%, investind în infrastructură mai puţin ca în perioadele în care ţara reuşea să-şi diminueze nivelul de îndatorare. De la 1 ianuarie 2010, prin devalorizarea artificială şi conştientă a leului şi majorarea fără precedent a mai multor impozite şi taxe s-a declanşat avalanşa inflaţiei şi scăderii nivelului de trai a populaţiei, dar şi majorarea substanţială a fenomenului evaziunilor fiscale, or aceste majorări au ca efect diminuarea încasărilor bugetare reale (creşterea acumulărilor vamale se datorează exclusiv majorării fizice a importului şi deprecierii forţate a monedei naţionale). Doar timp de un an de zile guvernul lui Filat a reuşit să înrăutăţească cu 17% balanţa comercială, să majoreze de 4 ori suprafaţa terenurilor agricole neprelucrate şi să reducă de 2 ori suma subvenţiilor în agricultură, să creeze un mediu de guvernare total corupt, aruncând Republica Moldova pe locul 108 din 178 ţări, conform indicelui de percepţie a corupţiei (cu 16 poziţii mai rău comparativ cu situaţia anului 2009), tot în această perioadă au fost create scheme de îmbogăţire din contrabanda cu ţigări, afaceri cu medicamente, s-a produs repartizarea frauduloasă a contractelor de achiziţii publice etc.
Pentru prima data în ultimul deceniu, ţara intră în noul an fără buget de stat, buget al asigurărilor sociale de stat şi buget al asigurărilor obligatorii în medicină. Mai mult, nu este definitivată nici politica fiscală pentru anul viitor, iar întreprinzătorii şi potenţialii investitori sunt ameninţaţi şi şantajaţi cu eliminarea cotei zero la venitul reinvestit şi cu noi majorări de impozite.
A sporit esenţial presiunea administrativă asupra agenţilor economici. CCCEC, Serviciul fiscal, serviciul vamal, poliţia, zeci de inspectorate şi comisii, după cum i-au şi promis sincer şi hotărât lui Filat, “dau la bot” tuturor celor care activează onest în această ţară, iar Moldova a scăzut dramatic în raitingurile şi clasamentele libertăţilor economice, evaluate chiar şi de susţinătorii internaţionali ai actualilor “reformatori” instalaţi la guvernarea Moldovei.    
Lucruri similare le atestăm, din păcate, şi în domeniul financiar-bancar. Pentru a susţine importatorii şi a-şi spori veniturile în lei provenite din convertirea sacilor cu valută aduse de prin off-shoruri, proaspeţii guvernanţi, executând ascultător cerinţele donatorilor externi, au depreciat dramatic moneda naţională, sărăcind peste noapte moldovenii, mai ales pe acei din sectorul bugetar şi pensionarii care primesc pensiile de la stat. Cu excepţia grabei cu care noul Guvernator al BNM şi-a imortalizat numele pe bancnotele de lei, această depreciere artificială a leului şi un fiasco total înregistrat la capitolul menţinerea stabilităţii preţurilor constituie unicele realizări ale actualei guvernări în domeniu financiar-bancar.
 
Aceasta este situaţia actuală. Este evident, că nicio ţară din lume, chiar şi cu mult mai bogată ca Moldova, nu poate să existe mult suportând asemenea guvernare. Iată de ce, după 28 noiembrie 2010, este necesar urgent de revenit la cursul normal de activităţi în domeniul financiar-bancar şi bugetar-fiscal. Ce propune Partidul Comuniştilor?
Scopul final al politicilor în sectorul financiar e normal să fie crearea unui mediu favorabil, durabil şi previzibil pentru dezvoltarea economiei naţionale, sporirea încrederii cetăţenilor, mediului de afaceri autohton şi potenţialilor investitori străini în moneda naţională, instituţiile financiare ale ţării, crearea unor instrumente eficiente de interacţiune şi parteneriat între sectorul servicii financiare şi sectorul real al economiei naţionale. Pentru a asigura o dezvoltare competitivă a economiei naţionale este necesară retehnologizarea permanentă a tuturor proceselor de bussines şi ridicarea productivităţii muncii, obiective care pot fi atinse doar prin direcţionarea sau atragerea de investiţii suficiente pentru creşterea calitativ nouă a economiei Republicii Moldova.  
Pentru a corecta situaţia jalnică în aceste domenii şi a nu permite colapsul total al sistemului financiar naţional sunt necesare mai multe acţiuni urgente şi de perspectivă care trebuie să se afle pe agenda viitorului Guvern.​
 
1. Asigurarea stabilităţii sistemului bancar şi a instituţiilor financiare nebancare,  gen companii de microfinanţare, asociaţii de economii şi împrumut, societăţi de asigurare, companii de leasing. Un rol determinant în acest proces aparţine organelor specializate  de supraveghere (BNM şi CNPF) în domeniu, care trebuie să promoveze politici adecvate de reglementare, creând condiţiile optime atragerii capitalului şi creşterii acestor sectoare. Legislaţia şi actele regulatorii promovate de aceste autorităţi trebuie să fie orientate spre monitorizarea şi prevenirea riscurilor. Important este de a nu exagera în duritatea supravegherii şi de a menţine un echilibru optim între siguranţa sistemului financiar şi stimularea dezvoltării afacerilor în acest domeniu.
2. Aplicarea de către BNM a unei politici monetare menite să asigure evitarea fluctuaţiilor excesive şi speculative a ratei de schimb a leului în raport cu principalele valute străine.
3. Menţinerea sub control a indicelui preţurilor de consum şi stabilizarea nivelului inflaţiei anuale în limita a 5% în termen mediu.
4. Majorarea volumului de lichidităţi disponibile în sistemul bancar, stimularea reducerii dobânzilor la credite şi reducerea cheltuielilor bugetare aferente deservirii datoriei de stat interne prin aplicarea mecanismelor de piaţă pentru reducerea şi menţinerea la nivel scăzut a dobânzilor la valorile mobiliare de stat.
5. Dezvoltarea pieţei de capital nebancare prin reexaminarea structurii costurilor aferente atragerii surselor financiare din piaţa nebancară şi diminuarea la maximum a costurilor respective.
6. Crearea fondului de investiţii de stat în care s-ar acumula veniturile din realizarea (privatizarea) proprietăţii publice, şi care ulterior, prin intermediul băncilor comerciale, vor fi direcţionate spre acordarea de credite sectorului real al economiei naţionale, la dobânzi reduse. Respectiva acţiune urmează să creeze o sursă de mijloace relativ ieftine pe piaţa creditară şi să stimuleze reducerea dobânzilor bancare la depozite şi credite.
7. Reducerea datoriei de stat interne prin răscumpărarea treptată a valorilor mobiliare de stat ce se află în portofoliile băncilor comerciale şi în perspectivă a celor ce sunt deţinute de BNM.
8. Reducerea datoriei de stat externe ca pondere în PIB, şi neadmiterea creşterii acesteia în valoare nominală. Acceptarea de noi împrumuturi externe poate fi doar în condiţii financiare favorabile şi pentru rambursarea împrumuturilor scadente. Micşorarea cheltuielilor bugetare necesare pentru deservirea datoriei de stat externe.
9. În scopul reducerii riscurilor bugetare în cazurile de calamităţi naturale este necesar de implementat politici care ar încuraja cetăţenii şi agenţii economici să-şi asigure  bunurile contra calamităţilor naturale. Este necesar de extins practica lansată anterior în domeniul susţinerii de către stat a asigurărilor în sectorul agricol.
10. Sporirea investiţiilor bugetare în dezvoltarea infrastructurii economiei naţionale, reabilitarea şi construcţia drumurilor, renovarea sistemului energetic, alimentarea populaţiei cu apă, retehnologizarea transporturilor aerian şi feroviar etc.
11. Restabilirea subvenţiilor în agricultură la plata de către producătorii agricoli a taxei pe valoarea adăugată, prin rambursarea integrală a sumelor TVA achitate la buget. Simplificarea mecanismului excesiv de birocratizat al acordării acestor subvenţii. Excluderea cerinţelor discriminatorii privind obligativitatea participării agenţilor economici agricultori beneficiari de subvenţii în organizaţiile obşteşti de specialitate, precum şi plafoanelor maximale pentru sumele subvenţiilor acordate.
12. Păstrarea cel puţin până în anul 2015 a cotei zero impozitul pe venitul întreprinderilor.
13. Simplificarea sistemului fiscal prin implementarea cotei unice la impozitul pe venitul persoanelor fizice, reducerea numărului de impozite şi taxe, inclusiv a celor locale şi cu randament redus (taxa pentru lemnul eliberat pe picior, taxa pentru organizarea licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, taxa de aplicare a simbolicii locale, taxa balneară, taxa de la posesorii de câini).
14. Eficientizarea administrării fiscale şi vamale prin implementarea masivă a tehnologiilor informaţionale, automatizarea proceselor de lucru, reducerea implicaţiei factorului uman, excluderea abuzurilor, corupţiei şi protecţionismului în serviciul fiscal şi cel vamal. Sporirea transparenţei activităţii autorităţilor cu funcţii de administrare fiscală. Ridicarea nivelului de pregătire profesională a angajaţilor acestor structuri şi sporirea randamentului activităţii structurilor responsabile de securitatea internă.
15. Combaterea contrabandei de mărfuri. Restabilirea imaginii Moldovei în faţa ţărilor Uniunii Europene, prin ştergerea parafei ruşinoase de ţară încurajatoare a contrabandei cu ţigări, aplicată de Guvernul Filat pe reputaţia Republicii Moldova. Protejarea producătorului autohton de concurenţa neloială generată de importul prin căi de contrabandă a mărfurilor de larg consum.
16. Este absolut necesar de eliminat practicile “liberale” instituite de actuala guvernare în domeniul controlului preţurilor, care în afară de majorarea esenţială a acestora şi îmbogăţirea fabuloasă a funcţionarilor desemnaţi de Filat să le controleze, n-au dus la nimic. Astfel, este necesară revizuirea urgentă a mecanismului total coruptibil şi ineficient de înregistrare a preţurilor la medicamente prin intermediul Ministerului Sănătăţii. Organele cu funcţii de monitorizare a corectitudinii formării preţurilor la mărfurile social-importante urmează să-şi fortifice eforturile în acest sens fără ca statul să creeze structuri birocratice şi bariere formaliste suplimentare. În perspectivă lista mărfurilor social-importante va fi revizuită, în sensul reducerii numărului de mărfuri care cad sub incidenţa reglementării de către stat a adausurilor comerciale. Prioritate va fi acordată pârghiilor de piaţă de formare a preţurilor în special prin stimularea concurenţei libere, eficientizarea activităţilor Agenţiei pentru protecţia concurenţei în vederea neadmiterii creării monopolurilor sau înţelegerilor de cartel în diverse domenii.
17. Revizuirea competenţelor organelor cu atribuţii de control financiar şi fiscal, şi reducerea numărului de autorităţi ce au dreptul de a efectua controale financiare la agenţii economici. 
18. Reluarea implementării reformei evidenţei contabile în sectorul corporativ, stopată de actuala guvernare, prin realizarea Strategiei de reformă în acest domeniu elaborată împreună cu suportul Băncii Mondiale în 2008. Reforma prevede, în special, introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară, fapt care ar ajusta sistemul naţional de evidenţă contabilă la cel european şi internaţional, factor foarte important pentru atragerea investiţiilor străine în economia Moldovei.
19. Elaborarea şi aprobarea în temenii stabiliţi de legislaţie a CCTM, politicii fiscale şi a Legilor bugetare pentru anul următor.
 
​Desigur că realizarea unor din aceste acţiuni necesită timp şi resurse financiare adecvate. Guvernul urmează să menţină şi să dezvolte programele de colaborare cu partenerii internaţionali de dezvoltare. Totodată, este absolut necesar de a transforma imaginea Republicii Moldova, aşa cum este ea astăzi în percepţia partenerilor de dezvoltare, din „elev ascultător” şi „poligon experimental de încercare a diferitelor proiecte de politici economice” în partener egal, tratat cu respect, ale cărui necesităţi şi opinii urmează să fie auzite şi de care să se ţină cont. Sunt sigur că şi aceste obiective vor fi atinse de noua guvernare instaurată după 28 noiembrie.
 

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.