Preţul la medicamente, "ţapii ispăşitori" şi campania de imagine a premierului Filat

Problema creşterii preţurilor la medicamente a fost abordată de mine în publicaţia pe blog din 11 mai 2010, în care mi-am expus opinia privind motivele creşterii vertiginoase a preţurilor la medicamente, capacitatea defectuoasă a actualei Guvernări de a gestiona procesul respectiv şi impactul fenomenului asupra consumatorului şi volumului de medicamente compensate din contul statului.

Problema creşterii preţurilor la medicamente a fost abordată de mine în publicaţia pe blog din 11 mai 2010, în care mi-am expus opinia privind motivele creşterii vertiginoase a preţurilor la medicamente, capacitatea defectuoasă a actualei Guvernări de a gestiona procesul respectiv şi impactul fenomenului asupra consumatorului şi volumului de medicamente compensate din contul statului.

După multiple sesizări prin intermediul presei, observăm că prim-ministrul Filat a înţeles că trebuie să renunţe pe moment la campania sa de imagine şi să acorde puţină atenţie şi unei probleme sociale de o stringenţă deosebită, cum este preţul la medicamente. E adevărat că încercarea premierului de a rezolva această problemă tot într-o campanie de imagine s-a transformat. Dar asta e deja ca în bancul sovietic: orice ai încerca să faci din detaliile de la o uzină de biciclete, tot mitralieră obţii. Orice problemă se face premierul că o rezolvă, tot în campanie de imagine se transformă.

Partea cea mai proastă a acestor trucuri guvernamental-propagandistice este că se pune în prim-plan efectul de suprafaţă, nu soluţionarea reală. Problema preţurilor la medicamente nu e una simplă, soluţionarea ei este mai anevoioasă şi necesită un efort considerabil comparativ cu turismul în capitalele din vest pentru a împrumuta noi şi noi credite, povara rambursării cărora va reveni cetăţenilor simpli şi următoarelor generaţii.

Dornic aşadar să demonstreze în public „grija pentru popor”, prim-ministrul convoacă în data de 25 mai curent o şedinţă, cu prezenţa mai multor autorităţi, cum ar fi Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor, Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, care au raportat despre faptul creşterii neargumentate a preţurilor la medicamente, dar pur statistic, fără a nominaliza nicio companie sau persoană care se face vinovată de acest lucru (fapt care a fost menţionat şi de domnul V.Filat).

O să încerc să evidenţiez momentele cheie care s-au discutat în cadrul şedinţei:

1. Declaraţiile contradictorii ale Ministrului Sănătăţii pe de o parte, care afirmă că neregulele la formarea preţurilor se admit peste hotare, până la import, şi a Ministrului Finanţelor pe de altă parte, care spune că în urma controalelor nu s-au depistat relaţii ale importatorilor de medicamente cu companii din zonele off-shore, dar s-au constatat anumite relaţii cu firme „fantome” care activează în ţară. Mi se creează impresia că domnii miniştri nu s-au lămurit între ei privind cauzele creşterii preţurilor la medicamente.

2. Ministerul Sănătăţii şi Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei nu au găsit soluţii mai bune de soluţionare a problemei, decât crearea încă a unui Birou special pentru înregistrarea şi monitorizarea preţurilor la medicamente şi intensificarea controalelor la unităţile care fac comerţ cu medicamente. Cum am mai afirmat anterior, consider, că acţiunile de acest gen au ca efect sporirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi stimulează protecţionismul şi corupţia, fără a avea un impact vizibil asupra diminuării preţurilor.

Sau poate cineva intenţionat doreşte crearea unei structuri noi, care în viitor poate avea rolul de paratrăsnet şi va fi declarată „vinovată” de creşterea preţurilor la medicamente? De fapt, de ce să ne mire acest lucru. Guvernarea se simte incapabilă şi caută alţi şi alţi „ţapi ispăşitori”, pentru a-şi justifica erorile şi incompetenţa.

3. Conform declaraţiilor Şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat domnul N.Platon, volumul de vânzări a medicamentelor în anul 2009 a constituit 2,14 miliarde lei, iar în primele 4 luni ale anului 2010 – 625 milioane lei. Şeful fiscului a afirmat că TVA care urma să fie achitată la buget în urma acestor vânzări constituie 179 şi 50 milioane lei, în realitate la buget achitându-se doar 3,9 milioane şi 8,7 mii lei. Este evident că estimarea sumelor care urmau a fi achitate la buget (179 şi 50 milioane lei) s-a efectuat prin aplicarea directă a cotei de 8% a TVA la volumul vânzărilor de medicamente, fapt care este absolut incorect şi vorbeşte despre nivelul profesionalismului (sau mai corect ar fi al neprofesionalismului) conducătorului Serviciului Fiscal. Reamintesc, că în conformitate cu Codul Fiscal, TVA aferentă plăţii în buget se calculează ca diferenţa între TVA aplicată la volumul de vânzări impozabile şi TVA aferentă procurărilor de mărfuri şi servicii. Astfel, la anunţarea „trăsnet” a sumelor ce nu au fost încasate în buget nu s-a ţinut cont de trecerea în cont a TVA (8%) achitată la importul medicamentelor precum şi a TVA (20%) la procurarea mărfurilor şi serviciilor necesare bunei funcţionări a afacerii (cheltuielile de arendă, energie electrică, mobilier, cheltuieli de gospodărie, investiţii în dezvoltare etc.).

La acest moment, în cazul în care şeful Inspectoratului Fiscal insistă asupra declaraţiilor sale, ar fi bine să facă publică lista companiilor cu indicarea sumelor concrete pe care nu le-au achitat fiecare în buget pe parcursul anului 2009 (în total 175 milioane lei) şi 4 luni 2010 (50 milioane lei). Or, conform art. 129 din Codul Fiscal, secret fiscal este orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret comercial, cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale.

4. În opinia mea este relevant şi faptul că prim-ministrul Filat, fără a se clarifica în esenţa problemei creşterii de preţuri, încearcă să se asigure politic de eventualul insucces prin:
– delegarea directă a responsabilităţii pentru diminuarea preţurilor la medicamente către directorul CCCEC (un alt eventual „ţap ispăşitori”);
– anunţarea că va transmite СССEС careva informaţii şi adrese concrete, pe care nu le-a anunţat public;
– distragerea atenţiei de la Serviciului Fiscal (condus de reprezentantul PLDM) şi excluderea treptată a acestuia din problemă prin decizia, că la subiectele ce ţin de fisc se va discuta ulterior…

În concluzie îmi expun impresia că şedinţa respectivă a fost una „de ochii lumii”, cu o puternică conotaţie preelectorală, scopul principal al căreia este acumularea punctajului politic pentru PLDM şi personal pentru premierul Vlad Filat. Abordarea nu e una care să ducă la rezolvarea problemei, dar „fum propagandistic” se va face destul. Deja se observă asta din cele câte se întâmplă în ultimele zile.

A fost mobilizată toată presa independent-guvernamentală, să trâmbiţeze poruncile premierului. S-a început o campanie de controale la farmacii, organizate de CCCEC, care decurg de o manieră îngrozitoare, în stil nkvd-ist. Deocamdată nimeni dintre farmacişti nu a „luat la bot”, dar se vede că pe actuala guvernare o „mănâncă mâinile”. După ce s-a obişnuit să ia credite cu nemiluita, actuala guvernare se pare că a mai găsit nişte metode de a „face ordine” în economie – utilizarea CCCEC ca sperietoare şi identificarea „ţapilor ispăşitori” ca unici vinovaţi de situaţia tot mai proastă din ţară. Aşa că până la alegeri, ne putem aştepta că guvernarea AIE o să tAIE la dreapta şi la stângă. Că pentru asta multă competenţă nu trebuie. Raiting să fie.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.