Politica fiscala promovata de guvernarea liberala - to be or not to be pentru businessul moldovenesc

Recent în presă s-au publicat propunerile Ministerului Finanţelor privind obiectivele politicii fiscale pentru anii 2011-2013. În articolul ce urmează î-mi voi expune opinia asupra  propunerilor implementarea cărora este discutabilă şi cu efecte contradictorii.   

Recent în presă s-au publicat propunerile Ministerului Finanţelor privind obiectivele politicii fiscale pentru anii 2011-2013. În articolul ce urmează î-mi voi expune opinia asupra  propunerilor implementarea cărora este discutabilă şi cu efecte contradictorii.   

 I. Impozitul pe venitul persoanelor fizice.

 Conform obiectivelor politicii fiscale (OPF), se propune:

–          menţinerea în continuare a sistemului de impozitare progresivă a veniturilor persoanelor fizice, cu aplicarea aceloraşi cote de taxare (conform proiectului veniturile impozabile anuale de pînă la 25200 lei de taxează cu cota 8%, iar cele ce depăşesc acest plafon cu cota de 18%);

–          substituirea scutirii personale anuale de 8100 lei, scutirii personale majore de 12000 lei şi scutirii pentru persoanele întreţinute de 1800 lei cu o scutire unică personală în mărime de 13704 lei, care corespunde nivelului minim de existenţă stabilit în trimestru III al anului 2009 pentru populaţia aptă de muncă.

 Menţinerea în continuare a cotelor diferenţiate la impozitarea veniturilor persoanelor fizice în dependenţă de mărimea acestora nu soluţionează problemele privind:

– echitatea fiscală la achitarea impozitului pe venit de către persoane fizice cu venituri mai mari de 25200 lei anual;

– stimularea legalizării veniturilor ce urmează să fie taxate la cota majoră;

– simplificarea sistemului de aplicare a impozitului pe venit la sursa de plată de către agenţii economici angajatori;

– simplificarea administrării fiscale şi volumului de lucru adesea fără rezultate palpabile pentru Serviciul fiscal de stat, care şi în continuarea urmează să consume resursele funcţionale considerabile  pentru perceperea şi prelucrarea unui număr mare de dări de seamă anuale a angajatorilor, declaraţii fiscale de la persoanele fizice cu sume spre plată la buget sau cu diverse cereri de restituire a mijloacelor achitate în plus, precum şi irosirea potenţialului de control al acestui organ pentru verificarea corectitudinii calculării şi declarării impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de către angajatori şi contrapunerea datelor cu cele declarate de persoanele fizice;

– incomodităţile şi tergiversările nejustificate la restiruirea din buget a impozitului pe venit pentru persoanele fizice, procedură care, din motivul volumului exagerat de informaţii ce urmează a fi prelucrate de Serviciul fiscal, adesea durează 6 – 9 luni din data depunerii declaraţiei de către persoana respectivă;  

– diminuarea presiunii administrative asupra contribuabililor-persoane fizice care obţin venituri din mai multe surse (în special cei ce au mai multe locuri de muncă), care de cele mai dese ori rămîn a fi obligate să completeze declaraţia cu privire la impozitul pe venit şi să achite un impozit suplimentar către data de 31 martie a anului următor celui declarat.

 Este foarte discutabilă propunerea de a unifica cele trei scutiri ale persoanelor fizice (scutirea personală, scutirea personală majoră şi scutirea pentru persoanele întreţinute) în una singură. Pe lîngă atractivitatea de a simplifica administrarea fiscală şi stabilirea unui mecanism transparent de apreciere a scutirilor anuale în dependenţă de evoluţia minimului de existenţă,, propunerea respectivă presupune o majorarea presiunii fiscale asupra unor categorii de contribuabili social vulnerabili care la moment beneficiază de anumite facilităţi la impozitul pe venit prin acordarea de scutiri personale majore şi scutiri pentru persoanele întreţinute. În deosebi aceste situaţii pot apărea în cazul familiilor cu mulţi copii, cînd de scutirea pentru fiecare persoană întreţinută beneficiază ambii soţi şi în cazurile persoanelor care beneficiază de scutirea personală majoră (care au suferit pe urma avariei de la Cernobîl, invalizi gr.I şi II, invalizi din copilărie, invalizi de război, …) şi care au la întreţinere copii sau părinţi. 

 II. Impozitul pe venitul persoanelor juridice.

 Conform OPF se prevede:

–          către anul 2012 reîntroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici în mărime de 10%;

–          anularea tuturor facilităţilor fiscale generale şi individuale privind impozitul pe venit;

–          începînd cu anul 2012:

a)      aplicarea preţurilor de transfer;

b)      introducerea impozitului pe activitatea reprezentanţelor;

c)      examinarea introducerii unui impozit asupra activităţii băncilor, diferenţia de cel al celorlalţi agenţi economici;

d)     introducerea sistemului de impozitare a transferurilor efectuate de persoanele fizice şi juridice în zonele off-shore.

 Conform estimărilor Ministerului Finanţelor, reîntroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici la cota de 10% va aduce venituri suplimentare la buget în sumă de 2,3 miliarde lei. Este cert faptul că aceste mijloace vor fi sustrase din circuitul economic, indiferent de faptul dacă veniturile agenţilor economici vor fi îndreptate spre distribuirea dividendelor sau menţinute pentru dezvoltarea afacerii. În condiţiile crizei economice mondiale, consecinţele căreia conform estimărilor vor fi resimţite şi în următorii  ani, este evident că propunerea respectivă va lipsi agenţii economici de sursele necesare dezvoltării şi menţinerii afacerilor, aceştea fiind nevoiţi să apeleze la atragerea surselor de finanţare din credite şi împrumuturi care impun costuri suplimentare şi respectiv mai puţin competitivă producţia autohtonă. Conform datelor BNM, portofoliul total de credite acordate de sistemul bancar la sfîrşitul lunii februarie constituie circa 22 miliarde lei. Respectiv suma aşteptată pentru încasare la buget constituie circa 10% din portofoliul de credite, iar dobînda suportată de agenţii economici pentru compensarea acestei sume prin atragerea surselor creditare suplimentare va constitui circa 340 milioane lei anual.

Prin reîntroducerea cotei de 10% la impozitul pe venit, Guvernarea are drept scop soluţionarea problemelor de ordin bugetar fără a şine cont de realităţile şi problemele cu care se confruntă întrepinzătorii. Mai mult ca atît, cunoscînd specificul părţii de cheltuieli a bugetului de stat, se poate face concluzia că  prin această „reîntroducere” o parte considerabilă din sursele de investiţii în dezvoltare va fi reorientaţă spre consum curent, fapt care la rîndul său oricum va avea urmări nefaste în perspectivă asupra competitivităţii economice a Moldovei în raport cu alte ţări. 

 În OPF nu este specificat ce presupune întroducerea unui impozit asupra activităţii băncilor, diferenţiat de cel al celorlalţi agenţi economici. Dar oricum, aplicarea unor abordări şi cote diferenţiate de taxare a veniturilor crează situaţii de inechităţi fiscale şi nemulţumiri din partea entităţilor economice care sînt descriminate. Putem doar presupune că în OPF se prevede aplicare unei politici fiscale mai severe în raport cu sistemul bancar, dar trebuie să fim conştienţi de faptul că oricare cheltuieli suplimentare impuse băncilor vor fi compensate de acestea din contul clienţilor săi prin majorarea costului serviciilor prestate sau dobînzilor la creditele acordate.  

 Nu poate fi trecută cu vederea nici propunerea de a institui un sistem de impozitare a transferurilor efectuate de persoanele fizice şi juridice în zonele off-shore. De cele mai dese ori operaţiunile suspecte cu companiile din zonele off-shore se efectuează de unii agenţi economici pentru a-şi mări artificial costurile din contul importurilor scumpe şi a-şi diminua pe această cale venitul impozabil. Însă în condiţiile în care în Republica Moldova se aplică cota „zero” la impozitul pe venit, modalitatea respectivă de „optimizare” a impozitelor nu este actuală. În cazul cotei „zero”, majorarea preţurilor de import a mărfurilor şi serviciilor duce la creşterea TVA ce urmează a fi achitată la import şi respectiv imobilizarea mijloacelor financiare ale importatorului. Mecanismul respectiv ar putea fi realizat doar în cazurile cînd un oarecare contribuabil are intenţia de a repartiza profitul spre consum fără achitarea impozitului pe dividende în Republica Moldova. Oricum, propunerea expusă în OPF nu soluţionează această problemă, pe motiv că în acest caz, transferurile în zonele off-shore vor fi redirecţionate prin ţări intermediare care nu sînt incluse în lista zonelor off-shore, şi totodată nu au taxe speciale pentru transferurile în zonele respective. Pe lîngă aceasta, astfel de reglementări subminează libertatea şi rentabilitatea economică, a operaţiunilor comerciale reale cu ţările din incluse în lista de off-shore, ceea ce inevitabil va genera tensiuni şi reacţii reciproce din partea ţărilor respective.

De asemenea sînt discutabile criteriile de atribuire a unei sau altei ţări la zone off-shore. Dacă e să reieşim din rata impozitului pe venit, apoi există ţări (regiuni din ele), chiar şi din cele mai avansate economic care au reguli speciale de aplicare a impozitului pe venit în anumite situaţii la cotă mai mică de 15% şi nu se consideră zone off-shore. Este adevărat că există cîteva liste a ţărilor cu regim preferenţial de impozitare, aprobate de diverse forumuri internaţionale. Dar aceste liste de regulă nu includ acele ţări(regiuni) avansate, iar listele respective adesea sînt întocmite reieşind din diverse considerente atît economice cît şi nu numai, care conţin şi o anumită doză de subiectivism.

III. Impozitele sociale.

OPF prevede:

–          pe termen mediu menţinerea nivelului cotelor generale ale contribuţiilor de asigurări sociale (29%) şi medicale (7%), cu examinarea posibilităţii revederii celor sociale în 2012-2013 în vederea redistribuirii cotei de asigurare socială între angajator şi salariat, în scopul diminuării presiunii fiscale a angajatorului;

–          pentru anul 2011 stabilirea bazei minime de calcul în limita scutirii personale anuale de 13704 lei (1142 lei lunar) de la care se va percepe contribuţia de asigurare socială de stat obligatorie şi prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, în cazurile în care salariile vor fi mai mici decît mărimea scutirii date. Scopul măsurii date este eliminarea fenomenului „salariilor în plic” şi „muncii la negru”, totodată urmărindu-se asigurarea întregii populaţii cu pensii şi îndemnizaţii sociale;

–          adiţional, pe perioada de referinţă va fi definitivat şi promovat proiectul titlului X al Codului fiscal „Contribuţii sociale”.

De fapt, introducerea plafonului minim de la care se vor calcula contribuţiile sociale şi medicale, ca instrument de combatere a fenomenului „salariilor în plic” şi „muncii la negru”  înseamnă nu altceva decît recunoaşterea de către guvernare a incapacităţii de contracarare a acestui fenomen pe căi administrative, în limita cadrul legal existent. Însă prin această abordare simplistă vor fi afectate rezultatele financiare a agenţilor economici şi angajaţilor acestora, în cazurile reale de achitare a salariilor mai mici decît limita minimă stabilită. În special în aşa situaţii se pot afla întreprinderile agricole, agenţii economici în care mărimea salariilor depinde de factorul sezonier, precum şi entităţile publice şi private care practică angajări pe 0,5-0,75 din salariul de funcţie. În consecinţă propunerea respectivă va lovi în starea financiară a întreprinderilor care nu au posibilitate să achite salarii decente angajaţilor săi precum şi salariaţilor care şi aşa au venituri modeste . Urmările acestei situaţii pot fi presupuse: trimiterea periodică a personalului în concediu din cont propriu, eliberarea din serviciu a persoanelor menţinute în serviciu din considerente sociale (tradiţional li se achită salarii parţiale).  

IV. Taxa pe valoarea adăugată.

 În OPF se propune:

–          examinarea oportunităţii implementării contului trezorerial TVA;

–          majorarea plafonului de înregistrare a subiecţilor impozabili cu TVA de la 300 la 500 mii lei;

–          implementarea cadrului legal de restituire a TVA persoanelor fizice nerezidente (regimul tax-free);

–          modificarea cadrului legal privind TVA în partea ce ţine de armonizarea principiilor naţionale de determinare a locului prestării serviciilor cu cele prevăzute de legislaţia comunitară;

–          eliminarea unor facilităţi individuale privind TVA pentru organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi federaţiile sportive naţionale;

–          reîntroducerea cotei standard TVA de 20% la zahăr în schimbul cotei reduse a TVA de 8% în scopul respectării principiilor echităţii fiscale. 

 Subiectul implementării în Republica Moldova a conturilor TVA este discutat deja de cîţiva principalul argument pro fiind îmbunătăţirea disciplinei fiscale excluderea posibilităţilor de evaziune fiscală şi ca rezultat sporirea veniturilor bugetare la capitolul TVA intern.

Implementarea conturilor TVA corespunde intereselor pur bugetare, dar concomitent poate avea un impact puternic asupra economiei naţionale, manifestat prin:

–          imobilizarea unor mijloace financiare considerabile ale plătitorilor TVA. În condiţiile crizei economice şi limitarea mijloacelor circulante disponibile, sustragerea în avans din circuitul economic a TVA ce urmează a fi achitată pînă la ultima zi a lunii următoare pentru care achită (minim 30 zile – maxim 60 de zile în dependenţă de data intrării mijloacelor în contul TVA)poate avea urmări grave pentru menţinerea lichidităţii curente a agenţilor economici. Astfel contribuabilii TVA, pentru a-şi completa mijloacele circulante vor fi nevoiţi să apeleze la credite bancare, dobînda pentru care se va reflecta la costurile afacerii. Reieşind din suma TVA intern, care se achită lunar la buget, se poate presupune, că suma creditelor care vor contractate de plătitorii TVA suplimentar pentru completarea mijloacelor circulante va constitui circa 350 milioane lei lunar;

–          apariţia unor cheltuieli administrative suplimentare pentru contribuabilii TVA în legătură cu necesitatea gestionării unui sistem nou de conturi TVA(ajustarea SOFT-urilor contabile, instruirea personalului, deschiderea conturilor suplimentare în băncile comerciale). Deschiderea de conturi noi în bănci presupune şi majorarea cheltuielilor de deservire a acestora sub formă de plăţi pentru servicii şi diferite comisioane;

–          sistemul de conturi TVA va necesită alocaţii suplimentare de la buget pentru elaborarea produselor informaţionale noi, formarea şi menţinerea bazei de date privind livrările impozabile între agenţii economici, instruirea şi salarizarea funcţionarilor ce vor fi încadraţi în administrarea conturilor TVA.

 Nu poate fi susţinută nici propunerea unilaterală de a anula facilităţile la plata TVA pentru organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor, invalizilor şi federaţiile sportive naţionale. Pentru a promova această propunere, în condiţiile în care pretindem să avem un buget orientat social, este necesar de propune concomitent şi surse reale de compensare a pierderilor acestor societăţi, fapt care nu se regăseşte în OPF.

 Ultimul subiect la care doresc să atrag atenţia este propunerea de a reîntroducerea cotei standard TVA de 20% la zahăr în schimbul cotei reduse a TVA de 8% în scopul respectării principiilor echităţii fiscale. Majorarea TVA la zahăr va determina creşterea preţurilor de desfacere la acest produs strategic pentru Moldova, va:

–          determina majorarea preţurilor şi inflaţiei;

–          avea un impact social amplificator la creşterea de preţuri la alte mărfuri şi servicii;

–          stimula interesul faţă de operaţiunile de contrabandă;

–          influenţa negativ asupra volumului de vînzări a producătorilor de zahăr, înrăutăţindu-le situaţia financiară;

–          diminuarea volumului de vînzare a zahărului autohton va avea un impact în lanţ asupra întregii ramuri de producere a sfeclei de zahăr şi agriculturii în ansamblu.

 

Astfel, analiza efectuata mai sus demonstreaza elecvent abordarea nesistemica a actualilor guvernanti. In opinia mea, in mare masura reformele fiscale propuse pentru a fi implementate pe parcursul anilor 2011-2013 vor duce la inrautatirea mediului de afaceri in Republica Moldova. Sunt necesare discutii suplimentare. Ar fi bine sa nu ne grabim sa luam unele decizii pripite.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.