O noua criza sub AIE - Criza Bugetului

Stimaţi Colegi Deputaţi, onorată asistenţă! Este pentru prima dată în ultimii 12 ani când ţara noastră a intrat în noul an fără a avea legile bugetare adoptate.

Stimaţi Colegi Deputaţi,

Onorată asistenţă!

Este pentru prima dată în ultimii 12 ani când ţara noastră a intrat în noul an fără a avea legile bugetare adoptate. Mai mult decât atât – asistăm la o situaţie cu totul ieşită din comun, când proiectul legilor bugetare propus spre votare este dur criticat de sindicate, patronate atât de opoziţie, cât şi de unele componente ale guvernării.

Deci, este evident că ceva nu e în regulă.

Este evident că Guvernul are probleme grave de gestionare a banilor publici.

Este cât se poate de evident, şi pentru noi, şi pentru observatorii internaţionali, şi pentru cetăţenii atenţi la ce se întâmplă, că guvernarea actuală se află într-o acută criză internă.

Cu alte cuvinte, este ceva putred în AIE-2!

Ne întrebăm, de ce trebuie să suportăm o asemenea guvernare? De ce nu şi-a dat demisia, dacă a întârziat cu jumătate de an să prezinte proiectul bugetului?

Şi cum de îşi permite să prezinte Parlamentului un buget prin care nu numai că nu rezolvă problemele existente, dar le agravează şi mai mult?

Fiindcă, dacă analizăm atent proiectul de buget, vedem că aşa-numitele soluţii ale Guvernului pentru rezolvarea problemelor sunt mai periculoase chiar decât problemele în sine.

Astfel, în loc să ofere locuri de muncă, Guvernul lasă fără lucru mii de oameni, pedagogi, poliţişti şi agricultori.

În loc să mărească salariile şi pensiile, Guvernul măreşte preţurile şi tarifele.

În loc să stimuleze creşterea economică prin creşterea producţiei, Guvernul creşte impozitele, accizele şi numărul organelor de control.

În loc să liberalizeze economia, Guvernul a pus ştreangul fiscal la gâtul întreprinzătorilor şi producătorilor.

În loc să lupte împotriva corupţiei, Guvernul birocratizează şi mai mult instituţiile statului şi terorizează financiar autorităţile locale.

Totul e pe dos… Totul e pe invers… Până şi legea anti-discriminare aprobată de Guvern…

Stimaţi colegi,

Anul trecut Guvernul Filat a declarat război sărăciei. În acest an, constatăm că au apărut primele victime ale acestui război – cetăţenii plătitori de impozite.

Ceea ce anul trecut în Guvern se numea promisiuni şi angajamente, în acest an s-a transformat în presiuni şi aranjamente.

Se fac presiuni între componentele Alianţei, se fac aranjamente ascunse, se împart în mod obraznic domeniile de profit, se împarte colacul guvernării, iar poporului i se dă lumânarea.

Stimaţi guvernanţi,

Să nu ajungeţi într-o zi ca poporul să vă ţină lumânarea vouă, la prohodul politic al Alianţei de guvernare.

Fiţi serioşi. Încetaţi să vă jucaţi la guvernare în joaca „Monopol”.

Gândiţi-vă mai bine cum să gestionaţi criza bugetului pe care aţi creat-o cu mâinile proprii. Sau să vă daţi demisia onorabil, dacă nu sunteţi în stare nici să elaboraţi bugetul, nici să-l votaţi, nici să-l modificaţi.

Prim-ministrul Filat deja se pregăteşte să părăsească Guvernul naufragiat. Şi declară că e gata să-şi dea demisia. Crede că asta îl absolveşte de răspundere pentru situaţia critică din ţară.

Domnule Filat, un prim-ministru răspunde cu capul, nu cu alta parte. Aşa că prin cedarea scaunului de premier să nu credeţi că veţi scăpa de răspundere. Aţi adus ţară în paragină şi acum sunteţi gata să vă spălaţi pe mâini, dându-vă demisia. Să nu credeţi că lucrurile sunt atât de simple.

Aţi dat pe spate nu doar politicile bugetare din acest an, dar aţi afectat grav şi exerciţiul bugetar pe anul viitor. A fost compromisă activitatea normală a organelor publice şi a desfăşurării eficiente a activităţilor finanţate din buget. Asta înseamnă pierderi de sute de milioane. Şi nu mă refer acum la milioanele cu care a prejudiciat statul fostul spicher Mihai Ghimpu, cu cazinourile lui.

Erorile grave ale Guvernului vor avea un ecou pe care îl vor simţi mulţi.

Pentru ministrul Finanţelor, lipsa oricărei previzibilităţi financiare pentru autorităţile publice locale, populaţie şi agenţii economici, ineficienţa gestionării banilor publici, poate şi nu constituie consecinţe grave, din punctul lui personal de vedere. Dar între timp bătrânii şi persoanele nevoiaşe aşa şi n-au primit compensaţiile şi aşa derizorii pentru încălzire. Aceasta este cu adevărat o neruşinare şi o lipsă de umanism. Sau aţi uitat cu cât fast aţi promis sutelor de mii de nevoiaşi acele compensaţii în momentul în care majoraţi fără niciun temei şi milă tarifele la căldură, gaz, lumină electrică şi tot ce-i de prima necesitate?

Capitol cu capitol, proiectul bugetului de stat propus scoate clar în evidenţă irelevanţa şi caracterul pur declarativ al planurilor Guvernului actual. Cu o creştere economică de 4,5% şi cu o creştere a agriculturii de 2% pe an, aşa cum îşi propune drept obiectiv Guvernul  Filat, salariul de 500 de euro promis de acesta în campania electorală recentă va ajunge la moldoveni peste câţiva zeci de ani. Dar dacă mai luăm în calcul inflaţia, chiar şi pe cea declarată oficial de guvern, apoi perspectivele unor salarii europene sunt cu totul iluzorii.

La capitolul macro-economie, actualul guvern este în stare să îndeplinească doar tot ce i se dictează din partea FMI, asta însemnând iarăşi noi sacrificii şi aproape zero beneficii pentru cetăţeni. Prognozele Guvernului vorbesc de la sine: – creşterea deficitului balanţei comerciale ca urmare a creşterii mai rapide a importurilor decât a exporturilor, – consumul ca bază pentru asigurarea creşterii economice, – inflaţie mai mare chiar decât în 2010.

Vă imaginaţi, stimaţi colegi, ce ne aşteaptă în 2011 la capitolul creşteri de preţuri, dacă Guvernul nostru prognozează o inflaţie mai mare decât cea declarată în 2010? Poate că unii reprezentanţi ai AIE „nu au avut dureri de cap” în 2010, atunci când tarifele la gaz, energie electrică şi căldură au crescut de minim 5 ori mai mult decât arată IPC-ul oficial, şi de aceea pentru 2011 vă propuneţi să aveţi creşteri şi mai mari în această privinţă.

Oamenii cu siguranţă vă vor întreba, de ce în 2011, când importăm din Rusia gazul cu 20% mai ieftin decât în 2008, tarifele interne la gaz sunt cu 40% mai mari; de ce în 2011, când petrolul pe pieţele internaţionale costă 100 de dolari, faţă de 150 în 2008, benzina şi motorina în Moldova e mai scumpă deja decât în acel an?

Calculele ce au stat la baza formării proiectului bugetului de stat pentru anul 2011 au fost efectuate reieşind din cursul mediu anual de schimb al monedei naţionale de 12,4 lei pentru 1 dolar SUA. Pentru a atinge indicatorul respectiv, şi ţinând cont de cursul de schimb înregistrat la moment de 11,9 lei pentru 1 dolar SUA, se poate presupune că pe parcursul anului 2011, rata de schimb a leului urmează să oscileze periodic cel puţin până 12,5-13,0 lei pentru 1 dolar american. Deprecierea lentă a monedei naţionale, amplificată de creşterea accizelor, taxelor locale, preţurilor pe piaţa mondială la produsele petroliere şi cele alimentare vor avea un impact puternic asupra creşterii preţurilor pe piaţa internă cu efecte sociale dezastruoase în lanţ. În mod practic, Guvernul  nu a făcut concluzii pe rezultatele anului precedent, şi propune repetarea scenariului anului 2010, pentru ca ulterior să caute vinovaţii de creşterea necontrolabilă a preţurilor.

La capitolul venituri remarc unele din cele mai majore neajunsuri ale acestui compartiment. Se preconizează că ponderea veniturilor Bugetului Public Naţional în PIB în anul 2011 să constituie 37,8% faţă de 38,3% în 2010, 38,9% în 2009 şi 40,6% în anul 2008. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile păstrării în linii mari a politicii fiscale aplicate în anii precedenţi, iar pe alocuri chiar înăsprirea acesteia (creşterea cu 50% a accizelor la băuturi alcoolice tari şi produse din tutun, precum şi excluderea plafoanelor maxime la taxele locale) semnifică recunoaşterea de către autorităţi a creşterii ponderii economiei tenebre (neobservate) în PIB şi ineficienţa acţiunilor Guvernului  de constrângere a acestui fenomen. De fapt procesul respectiv a început în anul 2010, în care conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, economia neobservată ca pondere în PIB a crescut până la 23,2% faţă de 22,4% în anul 2009. Altfel zis, sub Guvernul Filat au sporit furturile de la bugetul de stat. Şi asta o arată cifrele oficiale.

Cât priveşte partea de cheltuieli a bugetului, concluzia este  una evidentă – bugetul pe anul 2011 nu este nici unul social şi nici pe departe un buget al dezvoltării.

În 2011, în sectorul bugetar vor lucra cu 20 mii de oameni mai puţin decât în anul de criză 2009. Se va reduce personalul mai multor instituţii din educaţie. Majorările simbolice de salarii pentru acei care vor avea norocul să-şi păstreze locul de muncă vor fi finanţate din economiile parvenite din disponibilizările în masă.

Deşi Guvernul afirmă triumfal că în 2011 va aloca cu 75 milioane de lei mai mult pentru ajutorul social, în realitate de la păturile social-vulnerabile se taie încă mai mult: cu 67 de milioane se reduc alocările pentru compensaţiile nominative, cu 7 milioane fondul republican de susţinere a populaţiei, fondul destinat asigurării cu manuale etc. etc. Şi toate acestea, vă reamintesc, pe fundalul unei inflaţii mai mari ca în 2010.

Şi nu numai că nu se majorează cheltuielile destinate susţinerii populaţiei, dar anul acesta pentru prima dată în ultimii 10 ani, mărimea scutirii personale neimpozabile a rămas la nivelul anului precedent, şi asta o face un guvern în care intră reprezentanţi ai partidelor care în campania electorală promiteau că vor mări urgent această scutire până la nivelul minimului de existenţă.

Nici pentru o direcţie cât de cât importantă pentru activitatea normală a statului acest buget nu prevede majorările de alocări necesare. Organele de menţinere a ordinii publice rămân la nivelul de finanţare a anului de criză 2009, ceea ce pe fondul reducerilor mai multor drepturi sociale ale angajaţilor din acest domeniu va însemna doar exodul lor din organe şi creşterea continuă a criminalităţii. Finanţarea ştiinţei şi inovării se află în cădere liberă şi va fi în 2011 cu circa 10% mai mică decât în anul de criză 2009. Şi cam tot aşa în toate sferele.

Cu scopul de a-şi acoperi incompetenţa de a asigura cu resurse financiare necesităţile publice cele mai stringente, şi a finanţa deficitul bugetar, Guvernul  actual recurge la cel mai simplu lucru – împrumuturi enorme din surse externe şi interne. Datoria publică internă va creşte cu încă 300 milioane lei, iar cea externă cu peste 1,4 mlrd. Efectele acestei politici promovate în 2010 deja se răsfrâng asupra costului deservirii datoriei publice, care în 2011 va fi cu 32% sau 118 milioane lei mai mare ca în anul precedent. Cu aşa ritmuri de îndatorire a ţării, Moldova în doar câţiva ani va depăşi cota de 100% pondere în PIB a datoriei publice şi asta pe fondul preluării în 2009 a unei cote de doar 13%.

Ar fi firesc, ca banii împrumutaţi să meargă spre investiţii, să genereze efect multiplicator, astfel încât noi, actuala generaţie să fim în stare să întoarcem aceste datorii grele şi să nu lăsăm copiilor povara grea şi rezultatele Guvernării incompetente ale AIE. Din păcate, în bugetul pe anul 2011 această creştere este doar una simbolică. Nici vorbă de dezvoltare a infrastructurii, nici de susţinere a economiei.

Cel mai elocvent, dar şi grav caz este atitudinea Guvernării  actuale faţă de agricultură. În 2011, pentru prima dată de la declararea independenţei, sectorul agricol va primi din bugetul de stat mai puţin bani decât va transfera acestuia. Se reduce fondul de subvenţionare a agriculturii cu 150 milioane lei, iar acele 250 milioane care mai rămân nu pot acoperi nici măcar datoriile acumulate de buget faţă de agricultori.

Astfel, doar pentru anul 2010 Guvernul  datorează agricultorilor 218 milioane lei, iar pentru 2009, altele circa 43 milioane la capitolul subvenţionarea agriculturii. În 2010 din peste 5000 de adresări întemeiate pentru subvenţii, doar circa 1500 au fost achitate.

Deci, după cum vedeţi, subvenţiile alocate în 2011 nu pot acoperi integral nici datoriile pe anii precedenţi. În schimb, datorită TVA în mărime de 8% nerambursabile, introduse de actuala guvernare ca cedare la insistenţa donatorilor externi ce-şi promovează producţia agricolă din ţările sale, în anul 2010 producătorii agricoli autohtoni au achitat TVA la buget în sumă de peste 150 milioane lei, iar în anul 2011 această sumă va fi şi mai mare. Repet, această situaţie se întâmplă pentru prima oară în istoria modernă a ţării noastre. Deja astăzi, securitatea alimentară a ţării este pusă în pericol, ce se va întâmpla la anul cu o asemenea atitudine faţă de agricultori, nu-i greu de imaginat. La criza financiară se va adăuga criza alimentară.

Stimaţi colegi,

A vota un asemenea proiect de buget înseamnă a participa la actul de asfixiere economică a ţării. Cine va vota acest buget, va demonsta cinism şi ipocrizie faţă de cetăţeni.

Acest proiect de buget trebuie revăzut şi refăcut din temelie. Trebuie să fie elaborat în mod profesionist, nu sub dictarea FMI-ului. Şi trebuie să întrunească propunerile sindicatelor, patronatelor, ale societăţii civile şi ale opoziţiei.

Noi, Partidul Comuniştilor, vă declarăm de la tribuna Parlamentului: noi nu putem vota un buget care condamnă ţara la sărăcie şi umilinţă. Noi vrem o Moldovă fără sărăcie în fapt, nu în vorbe.

Gândiţi-vă, stimaţi colegi din Alianţă, ce faceţi şi cum veţi răspunde pentru consecinţe.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.