Mai puţin producem, mai mult importăm

Dacă analizăm atent sursele reale ale veniturilor la bugetul public naţional pe prima jumătate a anului 2011, constatăm că Republica Moldova se transformă tot mai mult într-un ostatic economic al politicilor de import şi impozitare vicioasă. Despre acest lucru vorbsc chiar datele oficiale prezentate de instituţiile abilitate.

Dacă analizăm atent sursele reale ale veniturilor la bugetul public naţional pe prima jumătate a anului 2011, constatăm că Republica Moldova se transformă tot mai mult într-un ostatic economic al politicilor de import şi impozitare vicioasă. Despre acest lucru vorbsc chiar datele oficiale prezentate de instituţiile abilitate.

Conform datelor statistice, în prima jumătate a anului 2011, PIB-ul în preţuri curente a atins 36,6 miliarde lei, ceea ce în preţuri comparabile este cu 7,5% mai mult faţă de indicatorul respectiv al anului precedent. În structură, creşterea PIB a fost condiţionată de creşterea valorii adăugate brute în sectorul producerii de bunuri (agricultură şi industrie) cu 7,2%, în prestări servicii (construcţii, comerţ, transport) cu 7,0% şi majorarea impozitelor nete pe produse cu 10,8%.

De asemenea, în primele 7 luni ale anului 2011, s-au înregistrat creşteri semnificative a exporturilor cu 63,1%, importurilor cu 40,2% şi remitenţelor de peste hotare cu circa 20%.

În condiţiile în care politica fiscală pentru anul 2011 a devenit mai dură comparativ cu 2010 (excluderea plafoanelor maxime la stabilirea de autorităţile publice locale a taxelor locale, majorarea accizelor la băuturile alcoolice, produsele din tutun, autoturisme), iar inflaţia în primele 7 luni 2011 este de 4,7% faţă perioada similară a anului precedent, creşterea economică trebuie să genereze o majorare şi mai pronunţată a veniturilor bugetare.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, pentru primele 7 luni 2011 în raport cu 2010, veniturile Bugetului Public Naţional sunt caracterizate prin următorii indicatori:

7 luni 2010

7 luni 2011

+/- mln. lei

+/- %

Bugetul Public National

Inclusiv fara granturi si transferuri

14598,0

14050,1

15950,9

15418,2

+1352,9

+1368,1

+ 9,3%

+ 9,7%

Bugetul de Stat

    Inclusiv fara granturi si transferuri

8790,7

8232,1

9422,9

8928,3

+ 632,2

+ 696,2

+ 7,2%

+ 8,5%

Bugetele UAT,

    Inclusiv fara granturi si transferuri

4303,7

1661,9

4418,8

1869,5

+ 115,1

+ 207,6

+ 2,7%

+ 12,5%

Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat

    Inclusiv fara granturi si transferuri

4490,5

3315,1

5226,9

3675,7

+ 736,4

+ 360,6

+ 16,4%

+ 10,8%

Fondul Asigurarilor Obligatorii în Medicina,

   Inclusiv fara granturi si transferuri

1962,3

836,7

2089,9

943,8

+ 127,5

+ 107,1

+ 6,5%

+ 12,4%

Informativ: Transferurile de la bugetul de stat catre alte bugete au constituit:

7 luni 2010

7 luni 2011

+/- mln. lei

+/- %

Bugetele UAT

2525,3

2346,8

– 178,5

– 7,1%

Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat

1174,8

1550,3

+ 375,5

+ 32%

Fondul Asigurarilor Obligatorii în Medicina

1123,7

1146,1

+ 22,4

+ 2,0%

Astfel, creşterea veniturilor bugetare a fost condiţionată de următorii factori:
1) la Bugetul de stat (632,2 milioane lei):
– creşterea TVA la import cu 883 milioane lei sau cu 24,2% (condiţionată de creşterea consumului intern a bunurilor de import);
– creşterea accizelor cu 196,8 milioane lei sau cu 17,9% (drept urmare a creşterii cotelor accizelor, care la rândul său a stimulat creşterea inflaţiei);
Totodată, se atestă o scădere cronică pe parcursul a ultimilor doi ani a încasărilor la TVA pe intern. Astfel, în perioada vizată, TVA la mărfurile şi produsele livrate pe teritoriul ţării a scăzut cu 86,7 milioane lei sau cu 5% faţă de anul precedent.
De asemenea, negativ a influenţat veniturile bugetului de stat şi neîncasarea în anul curent a veniturilor BNM, care anul precedent, urmare a deprecierii leului au constituit circa 330 milioane lei.
2) la bugetele Unităţilor Administrativ Teritoriale (115,1 milioane lei):
– creşterea impozitului pe venit reţinut din salariu cu 126 milioane lei sau cu 14,8% (urmare a faptului că pentru prima dată în ultimii 10 ani, Guvernul nu a propus, iar Parlamentul nu a aprobat majorarea mărimii scutirilor anuale pentru persoanele fizice în scopul apropierii mărimii scutirii personale la minimul de existenţă).
3) la Bugetul asigurărilor sociale de stat (+ 736,4 milioane lei):
– majorarea cu 375,5 milioane lei sau cu 32% a transferurilor de la bugetul de stat destinate acoperirii deficitului BASS;
– creşterea cu 360 milioane lei sau cu 10,8% a contribuţiilor de asigurări sociale acumulate în buget.
4) la Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (127,5 milioane lei):
– creşterea veniturilor din primele obligatorii de asistenţă medicală achitate de patroni şi persoane fizice cu 107,1 milioane lei sau cu 12,4%.

Urmare a suprapunerii informaţiei privind evoluţia indicatorilor macroeconomici pe statistica acumulărilor fiscale la buget, se constată următoarele concluzii şi neconcordanţe:
1. Ritmul de creştere a veniturilor bugetare din impozite şi taxe este inferior ritmului de creştere a economiei naţionale amplificat cu indicele creşterii preţurilor de consum. În special este vorba de TVA intern care deja doi ani la rând înregistrează descreşteri faţă de anul precedent: în anul 2010 – 3,5%, iar în anul 2011 – 5%.
2. Creşterea veniturilor bugetului de stat este condiţionată de creşterea plăţilor încasate la import, deci nu s-a reuşit schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a ţării din una bazată pe consum pe una orientată spre producere şi export a bunurilor şi serviciilor cu valoare adăugată înaltă.
3. Ritmul de creştere a TVA la import constituie +24,2% pe când creşterea importurilor este cu +40,2%. Se poate presupune că iau amploare schemele de import cu evaziuni fiscale în vamă.
4. Ritmul de creştere a veniturilor din contribuţii sociale de stat (+10,8%) este inferior ritmului de creştere a salariului mediu pe economie anunţat de Biroul Naţional de Statistică (+13%). În cazul în care datele estimate de BNS pretind a fi veridice, discrepanţa respectivă poate avea loc doar în cazul în care s-a redus numărul de salariaţi pentru care se achită contribuţii de asigurări sociale (fondul de salariu pe economie creşte mai încet) sau au crescut neplăţile (restanţele) faţă de BASS.
5. Creşterea cu 32% a transferurilor de la Bugetul de stat către BASS pentru acoperirea deficitului, înseamnă că continuă procesul de erodare a bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, iar declaraţiile privind crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului sînt nefondate.
6. Deficitul BPN a atins cifra de 1,9 miliarde lei sau cu 387 milioane lei mai mult ca în anul precedent. Pentru finanţarea deficitului s-a purces la majorarea datoriei de stat interne cu 113 milioane lei (emiterea suplimentară a Valorilor mobiliare de stat), datoriei de stat externe cu 301 milioane lei (sau atras noi împrumuturi de la organismele financiare internaţionale), s-au încasat din privatizări 185 milioane lei şi s-a consumat mijloacele soldului bugetar în sumă de 1,4 miliarde lei (soldul în conturi bugetare reducându-se de la 4 miliarde lei la 1 ianuarie 2011 până la 2,6 miliarde lei la 31 iulie 2011).
7. Drept consecinţă a creşterii datoriei de stat au crescut şi cheltuielile pentru deservirea acesteia de la 296 milioane în 2010 la 346 milioane în 2011, sau cu 16,6%.
Totodată, creşterea ofertei din partea Ministerului Finanţelor la plasarea VMS şi politica de majorare a rezervelor obligatorii şi a ratei de bază promovată de BNM au dus la creşterea dobânzilor pe care le suportă bugetul de stat la plasarea VMS pe piaţa primară: rata medie ponderată a dobânzii a crescut de la 7,6% la 4 ianuarie 2011 la 12,6% la licitaţiile din septembrie 2011.

Tabloul descris, care reiese din cifrele oficial prezentate, nu induce optimism privind buna evoluţie a dinamicii economice în Republica Moldova. Din contră, se creează impresia că statul se rostogoleşte în continuare pe panta datoriilor şi a incapacităţii de plată.
Probabil, astăzi de venituri reale mari se bucură numai cei care prezintă populaţiei pe hârtie venituri statistice mari. Cei de sus se aleg cu salamul, cei de jos – cu reţeta despre cum se mănâncă salamul. Dar într-un final ţara va sărăci definitiv. Deci, la modul general, lupta acestei guvernări împotriva sărăciei se aseamănă cu lupta mafiei împotriva criminalităţii.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.