Interviul pentru INFO-PRIM

Igor Dodon: „În Chişinău va începe o viaţă nouă, ascendentă, plină de realizări”

Igor Dodon: „În Chişinău va începe o viaţă nouă, ascendentă, plină de realizări”

1. Ce credeţi că au de câştigat Chişinăul şi chişinăuienii, dacă Vă aleg pe Dvs. primar general?

După patru ani de vorbărie în Primărie, Chişinăul în sfârşit va avea parte de o bună economie. Altfel, zis, Chişinăul va avea un primar care ştie să abordeze lucrurile în mod profesionist.

În prezent, există grave defecţiuni în mecanismul de management al instituţiilor Primăriei, se gestionează în mod eronat resursele, există o criză de comunicare între primar şi funcţionari, între primar şi mediul de afaceri, între primar şi Guvern. Iar dacă e să mă refer la gestionarea banilor publici, un economist adevărat îşi pune mânile în cap când află ce dezordine financiară avem actualmente la Primărie.

Deci, cu mine în calitate de Primar General, Chişinăul va ieşi din perioada de haos administrativ, va ieşi din râpa financiară în care se află municipiul şi se va situa pe un teren solid al dezvoltării, care presupune investiţii din Vest şi din Est, ordine în funcţionarea instituţiilor, gestionarea eficientă a banilor publici, bunăînţelegere cu reprezentanţii puterii şi ai mediului de afaceri. La Primărie, am de gând să mă ocup de buna administrare a urbei, nu de politică deşănţată şi show-uri.

2. Ce au de pierdut, dacă aleg contracandidatul Dvs.?

Eu cred că orăşenii nu mai vor să piardă, de aceea nu-l vor mai alege pe actualul edil. Pentru că, a-l alege din nou, ar însemna continuarea degradării Capitalei ţării. Eu înţeleg că unii alegători îşi dau votul pe criterii politice, dar acest lucru nu e întocmai logic. Un vot politic e justificat atunci când alegem Parlamentul, poate Preşedintele. Dar când alegem un primar, trebuie să alegem în baza criteriilor profesionale.
Chişinăul nu are nevoie de un cap vorbitor, care să radicalizeze şi să isterizeze societatea. Chişinăul astăzi are nevoie de un bun administrator, de un profesionist în materie de economie şi management. Vom vedea pe 19 iunie cât de bine înţeleg chişinăuenii acest lucru.

3. Ce schimbări Veţi face în administraţia publică locală, pe care populaţia să le aprecieze în beneficiul său, în cazul când câştigaţi alegerile?

În calitatea mea de Primar General, în primul rând voi convoca tot activul administraţiei municipale şi voi face o reformatare a modului în care angajaţii trebuie să-şi execute obligaţiunile de serviciu. Voi pune în faţa funcţionarilor un şir de obiective foarte concrete şi voi monitoriza modul în care acestea sunt îndeplinite.

Sub actualul edil, multă lume s-a cam relaxat sau chiar s-a dezvăţat să lucreze eficient şi cu responsabilitate. Eu voi face intervenţiile necesare. Nu vreau să zic că voi face intervenţii “chirurgicale” la nivel de funcţionărime, dar cu siguranţă voi scutura bine sistemul birocratic care s-a format între timp şi care reprezintă unul din factorii ineficienţei şi coruptibilităţii în Primăria Chişinăului. Eu nu voi fi un primar infantil, pe care să-l duci de nas, cum a fost până acum patru ani de zile la Primărie. Eu ştiu să-mi impun respectul şi să pun oamenii la lucru.

În al doilea rând, voi avea un şir de întâlniri cu toţi directorii întreprinderilor municipale, pentru a le aduce la cunoştinţă cerinţele mele faţă de ei şi pentru a identifica împreună modalitatea de a scoate povara tarifară grea de pe umerii cetăţenilor, totodată găsind căi de dezvoltare a respectivelor întreprinderi.

4. Ce resurse şi pârghii veţi utiliza pentru îndeplinirea promisiunilor electorale?

Este o întrebare la care nu pot da un răspuns scurt, pentru că aş risca să par superficial, iar oamenii nu mai vor superficialitate. De aceea, fiţi buni şi luaţi cunoştinţă de o abordare conceptuală mai desfăşurată pe care o voi prezenta mai jos, dacă într-adevăr vă interesează răspunsul meu la această întrebare.

Deci, realizarea promisiunilor electorale este în legătură directă cu partea de venituri a bugetului municipal Chişinău. Structura veniturilor bugetului municipal Chişinău se modifică neesenţial, componentele cele mai mari fiind impozitul pe venitul din salariu, defalcările de la veniturile regularizatoare şi transferurile de la bugetul de stat. Pentru a găsi soluţii de majorare a veniturilor bugetare, este necesar de a identifica rezervele care există la acest capitol:

1) cu toate că veniturile salariale nominale ale angajaţilor sunt în permanentă creştere, nu se observă creşterea corespunzătoare a încasărilor la impozitul pe venit din salariu (855 mil. lei – 2007; 950 mil. lei – 2008; 939 mil. lei – 2009; 983 mil. lei – 2010; 1 111 mil. lei – planificat 2011);
2) la un nivel scăzut rămîn a fi veniturile din impozitele pe proprietate şi taxele locale (ponderea acestor impozite în totalul veniturilor fiind de 6,3% – 2007; 8,6% – 2008, 9,8% – 2009, 11,2% – 2010 şi 12,8% se planifică pentru 2011);
3) încasările din darea în chirie/arendă a terenurilor şi bunurilor proprietate publică sunt mai jos de orice critică. Veniturile respective variază de la an la an între 17-35 milioane lei, ceea ce constituie doar 1-1,8% din veniturile bugetului municipal;
4) practic lipsesc veniturile sub formă de dividende de la profiturile societăţilor pe acţiuni cu cota parte municipală şi defalcări de la veniturile întreprinderilor municipale. Sumele totale încasate în perioada 2007-2010 alcătuiesc 3,1 milioane lei, iar pentru anul 2011 sunt planificate „tocmai” 1,0 milioane lei;
5) un fenomen care influenţează direct acumulările bugetare sunt restanţele contribuabililor la onorarea obligaţiunilor sale faţă de bugetul municipal, care, în anul 2011, deja au depăşit cifra de 78 milioane lei, ceea ce este în creştere cu 42% faţă de 1 ianuarie 2008.

Cu toţii am fost martori, că pe parcursul ultimilor patru ani, de fiecare dată cînd se ajungea la discutarea motivelor nesoluţionării celor mai actuale probleme ale municipalităţii, se auzeau învinuiri şablonate, pe alocuri chiar isterice, precum că Guvernul central nu acordă Chişinăului finanţarea necesară. Astfel de învinuiri sunt o mărturie clară despre caracterul rigid al structurilor primăriei, care continuă să activeze pe principii de „persoană întreţinută”, şi sunt o dovadă a incapacităţii actualei administraţiei publice locale de a căuta, valorifica şi de ce nu, de a crea rezerve şi surse interne de finanţare, fără a aştepta careva „donaţii” din partea bugetului de stat.

Care ar fi soluţiile în identificarea surselor de finanţare, suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente ale municipalităţii şi efectuarea investiţiilor în dezvoltarea durabilă a oraşului? Este o întrebare logică, pe care o formulează fiecare cetăţean auzind şirul de promisiuni şi angajamente ale concurenţilor ce pretind a prelua dirijarea în administraţia publică locală a Capitalei Republicii Moldova.

Consider, că potenţialul economic al oraşului, care conform unor calcule estimative formează circa 60% din PIB-ul întregii ţări, de rînd cu patrimoniul municipal existent, permit identificarea surselor suplimentare de venituri bugetare şi atragerea de investiţii de lungă durată în sectorul public şi privat al capitalei. În acest sens este necesar de a întreprinde un şir de acţiuni pe care le voi diviza cu efect rapid şi strategice de durată mai lungă în timp:

1. Eliminarea corupţiei în domeniul administrării patrimoniului municipal, gestionarea mai calitativă a treburilor publice, asigurarea unei transparenţe totale în eliberarea diverselor autorizaţii, permisiuni, darea în arendă a proprietăţii publice, repartizarea terenurilor pentru construcţii, încheierea contractelor de achiziţii publice a lucrărilor, serviciilor şi bunurilor din contul bugetului, încheierea contractelor de gestiune a rutelor municipale a transportului public, etc.
2. Evaluarea la preţuri de piaţă a proprietăţilor imobiliare din municipiu, pentru a crea o bază fiscală reală de la care să fie calculat şi încasat impozitul pe proprietate.
3. Aplicarea diferenţiată a taxelor în dependenţă de profitabilitatea agentului economic şi avantajele sociale pe care le oferă locuitorilor capitalei. Pentru majorarea veniturilor din taxa de piaţă şi taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, se va efectua inventarierea bazei fiscale – punctelor de comerţ şi locurilor de desfacere a mărfurilor în pieţe. Totodată, este necesar de a conlucra mai efectiv cu poliţia pentru ca într-un timp redus de a elimina comerţul stradal neautorizat şi a concentra activitatea comercială exclusiv în locuri autorizate.
4. Soluţionarea problemelor pieţelor din municipiu şi comerţului în ansamblu. Pentru majorarea veniturilor din taxa de piaţă şi taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, este necesară inventarierea punctelor de comerţ şi locurilor de desfacere a mărfurilor, excluderea comerţului stradal neautorizat, sporirea potenţialului pieţelor autorizate care ar permite accesul nestingherit al tuturor vînzătorilor de mărfuri şi aplicarea diferenţiată a taxelor locale.
5. Sporirea veniturilor din taxa pentru parcarea autovehiculelor. La acest capitol rezervele sunt considerabile. Este necesar de a efectua inventarierea capacităţilor parcărilor autorizate din municipiu, crearea de noi locuri de parcare cu plată, în special în centrul capitalei. În paralel, pentru a obţine un efect sporit de la taxa pentru parcarea autovehiculelor, vom cere pe de o parte conformarea tuturor posesorilor de autovehicule regulilor de parcare a maşinilor, iar pe de altă parte eficientizarea activităţii poliţiei rutiere pentru a nu admite parcarea autoturismelor în locurile neautorizate.
6. Sporirea eficienţei activităţii întreprinderilor municipale şi societăţilor cu cotă de participaţie a Primăriei mun.Chişinău. Întreprinderile municipale şi cele cu cotă de participaţiei a autorităţii publice locale trebuie să fie agenţi economici competitivi, care pe lîngă serviciile ce le prestează urmează să genereze şi venituri în bugetul local. Deja este un imperativ al timpului ca să fie încheiate contracte de muncă individuale cu fiecare conducător al întreprinderilor respective, stabilindu-se criterii de performanţă concrete, în special în partea ce se referă la profitul obţinut şi dividendele ce vor reveni fondatorului, iar managerii ce nu vor da dovadă de capacităţile de afaceri respective urmează a fi înlocuiţi cu persoane mai capabile.
7. Îmbunătăţirea administrării fiscale. Constrîngerea economiei tenebre ce nu generează venituri în buget şi creează condiţii de concurenţă neloială întreprinderilor ce achită onest obligaţiunile fiscale. Soluţionarea într-o manieră principială a problemei restanţelor faţă de bugetul municipal, care deja au depăşit 78 milioane lei, prin aplicarea diverselor formulele de conlucrare cu agenţii economici, iar în cazul epuizării soluţiilor amiabile întreprinderea acţiunilor de încasare forţată a plăţilor.
8. Crearea a 5 platforme investiţionale, cîte una în fiecare sector al municipiului. Promovarea proiectelor individuale de atragere a investiţiilor în economia municipiului, inclusiv prin parteneriatele public-private de dezvoltare a infrastructurii. Crearea Hărţii Investiţionale a municipiului în rezultatul efectuării inventarierii patrimoniului municipal, asigurînd astfel atragerea investiţiilor, transparenţa şi promovarea oportunităţilor de lansare şi dezvoltare a afacerilor în municipiu.
9. Pentru a asigura atragerea investiţiilor de lungă durată, şi a încuraja dezvoltarea sectorului privat de bunuri şi servicii, este necesar de a menţine cota „0” la impozitul pe venitul agenţilor economici cel puţin pînă în anul 2015.
10. Întreprinderea unui set de acţiuni pentru a diminua fenomenul „salariului în plic” şi sporirea pe această cale a veniturilor din impozitul pe veniturile persoanelor fizice.
Pe parcurs, imediar după învestirea în funcţie, voi avea posibilitatea să cunosc şi mai bine subtilităţile administrăii şi circulaţiei bnilor publici la Primărie, pentru a identifica mai multe soluţii de îmbunătăţire a stării financiare generale a municipiului.

5. Consideraţi că societatea mun. Chişinău are nevoie de un grad mai înalt de coeziune socială şi de mai puţină polarizare? Dacă da, cum veţi promova aceste schimbări de mentalitate în cadrul comunităţii capitale, ce rezultate puteţi atinge în acest sens?

În Republica Moldova orice campanie electorală radicalizează societatea şi acest lucru este foarte regretabil. E şi mai trist că până şi lupta pentru funcţia de Primar General dezbină comunitatea urbei pe criterii ideologice. Acesta e chiar un lucru grav. În loc să discutăm despre problemele municipiului, să venim cu soluţii, proiecte, strategii de dezvoltare, noi am fost antrenaţi în confruntări politico-ideologice, în dezbateri pline de demagogie, axate mai mult pe istorie şi trecut, decât pe probleme de actualitate şi viitor. Această abordare demonstrează gradul de incompetenţă al lui Dorin Chirtoacă – el se pricepe în demagogie şi populism ideologic, dar fuge isteric de la discuţiile pe marginea problemelor din Chişinău.
Sper că odată cu încheierea acestui scrutin în municipiul Chişinău se va aşterne calmul şi se va crea o atmosferă constructivă, optimistă, confortabilă pentru toţi orăşenii. Societatea noastră e prea politizată, prea dezbinată şi consider că un primar cu o abordare profesionistă, tehnocrată este cel mai indicat să vină la cârma Capitalei. Şi aşa va fi.

6. Cum Vă vedeţi rolul în procesul de gestionare a treburilor capitalei, în cazul în care veţi avea sprijinul unei majorităţi în Consiliul municipal Chişinău şi în cazul în care nu veţi avea sprijinul?

Se cunoaşte că fracţiuea PCRM este majoritară în Consiliul Municipal. Deci, în calitatea mea de Primar General, voi avea întreg sprijinul Consiliului. Acesta este un argument în plus pentru alegători să mă voteze pe 19 iunie. Cu mine în calitate de Primar General, va fi şi stabilitate în Primărie, şi responsabilitate, şi eficienţă. În sfârşit Chişinăul va începe o viaţă nouă, ascendentă, plină de realizări.

7. Prin ce credeţi că s-a deosebit / se deosebeşte campania electorală în turul doi, a Dvs. şi a contracandidatului?

Eu continui linia strategică a campaniei, lansată în Joia Curată – am un mesaj constructiv, axat pe probleme şi soluţii. Am încercat să stabilesc o agendă tehnocrată pentru acest scrutin. Şi am încercat să evit scandalurile, provocările şi show-urile.

Contracandidatul meu însă nu poate nicidecum renunţa la show-uri, demagogie şi populism. Mai mult, a devenit extrem de virulent la final de campanie. El suferă de „sindromul Ghimpu”, care constă în promovarea unor mesaje agresive, extremiste, brutale. Ceea ce părea odată drept un talent oratoric, s-a transformat la Chirtoacă în boală. Apropierea de Mihai Ghimpu n-a rămas fără consecinţe grave pentru el. Astăzi, Chirtoacă nici măcar politician nu mai este – el, ca şi Ghimpu, a devenit un pacient politic. Iar un pacient politic nu poate fi votat, el trebuie să fie tratat, deşi mi se pare că boala lor politică, numită radicalism, este incurabilă.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.