Guvernarea AIE – multă vorbă şi nimic în torbă

Guvernarea liberal-democrată devine tot mai costisitoare pentru populaţie şi pentru ţară. În unul din articolele precedente am vorbit despre dependenţa totală a acestui „guvern narcoman” de împrumuturile din afară. Lucrurile sunt însă şi mai grave. Cetăţenii vor fi nu doar mari datornici pe viitor, dar poartă marea povară a creşterii continue a preţurilor în prezent.

Guvernarea liberal-democrată devine tot mai costisitoare pentru populaţie şi pentru ţară. În unul din articolele precedente am vorbit despre dependenţa totală a acestui „guvern narcoman” de împrumuturile din afară. Lucrurile sunt însă şi mai grave. Cetăţenii vor fi nu doar mari datornici pe viitor, dar poartă marea povară a creşterii continue a preţurilor în prezent. Se scumpeşte aproape totul. În afară de salarii şi pensii. Acestea sunt practic îngheţate pentru o perioadă nedeterminată de timp.

Cu asemenea tendinţe, riscăm să se ajungă la situaţia când oamenii pur şi simplu nu vor putea procura minimul necesar pentru existenţă. Nici tu bani suficienţi pentru produse alimentare, nici pentru medicamente, nici pentru achitarea serviciilor comunale. Asta nu e doar o impresie care se face tot mai simţită la nivel de societate. E o constatare statistică. Dar haideţi să vedem ce spun cifrele.  

     La 7 mai 2010, Biroul Naţional de Statistică a publicat datele privind „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna aprilie 2010”. Conform comunicatului BNS, rata inflaţiei în luna aprilie 2010 a constituit 5,8% faţă de decembrie 2009 şi 8,1% faţă de aprilie 2009.

Totodată, sunt specificate câteva poziţii de mărfuri şi servicii la care preţurile au crescut cu ritmuri net superioare faţă de evoluţia medie a preţurilor de consum.

În special mă refer la:

  • legume (+42,2% faţă de aprilie 2009);
  • zahăr (+70,5%);
  • medicamente (+26,4%);
  • combustibil (+23,9%);
  • apeduct şi canalizare (+21,5%);
  • energia electrică (+21,5%).

Observăm, că 5 din cele 6 poziţii (cu excepţia legumelor) includ mărfuri şi servicii la care, conform legislaţiei în vigoare, adaosurile comerciale şi/sau preţurile (tarifele) se reglementează de stat.

Mă voi opri de această dată la analizarea situaţiei privind creşterea preţurilor la medicamente. În ultimul timp, problema preţurilor excesive la medicamente a fost de câteva ori în atenţia presei: prima sesizare a fost făcută de deputatul PCRM Oxana Domenti în luna martie, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate de organizaţia “Transform Moldova”. Efectuând o analiză comparativă a preţurilor la medicamente, deputatul a constatat că în luna februarie 2010 în raport cu februarie 2009, la 79 din 82 cele mai importante poziţii de medicamente cu cel mai mare volum de vânzări, s-au înregistrat creşteri de preţuri de până la 84% (informaţia mai detaliată se anexează Top 100 medicamente 2009).

Ulterior, deja în luna aprilie, fiind presaţi de multiplele întrebări şi interpelări din partea presei şi a consumatorilor de medicamente, prim-ministrul Filat (indicaţiile în cadrul şedinţei Guvernului din 8 aprilie) şi Ministrul Sănătăţii Hotineanu (interviurile din 5 şi 15 aprilie) au fost nevoiţi să reacţioneze la aceste semnale alarmante şi au recunoscut creşterea spectaculoasă a preţurilor la medicamente. Au fost făcute declaraţii despre pregătirea unui şir de măsuri care ar duce la ieftinirea medicamentelor, inclusiv verificarea de către CCCEC a agenţilor economici care se ocupă de importul şi distribuirea medicamentelor şi crearea unui Birou special pentru monitorizarea preţurilor la medicamente, dar, la expirarea a o lună de la promisiunile lui Filat şi Hotineanu, situaţia nu s-a schimbat spre bine. Mai răi, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în luna aprilie 2010, preţurile la medicamente s-au scumpit faţă de luna precedentă cu încă 1,8%.

Aş vrea să reamintesc, că în conformitate cu Hotărîrea Guvernului „Despre aprobarea Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente, articole de uz medical şi alte produse farmaceutice” nr.603 din 2 iulie 1997, se stabileşte adaosul comercial maximal care poate fi aplicat la comercializarea medicamentelor în mărime de 40% (inclusiv 15% pentru intermediari şi 25% pentru farmacii). Conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, veniturile ilicite obţinute de agenţii economici prin exagerarea costului producţiei, rentabilităţii, adaosului comercial, volumului de lucrări efectuate în construcţii şi tarifelor la serviciile prestate, nerespectându-se astfel actele normative care reglementează formarea şi aplicarea preţurilor, precum şi amenzile aplicate în cuantum echivalent acestor venituri se percep la bugetul de stat. Competenţa de control a disciplinei de stat a preţurilor la medicamente revine Ministerului Finanţelor şi CCCEC.

Ce explicaţii există pentru cele relatate mai sus? În condiţiile în care piaţa medicamentelor în Republica Moldova este alimentată la 92% din importuri, iar preţurile mondiale la medicamente sunt relativ stabile, creşterea preţurilor pe intern a fost condiţionată de doi factori:

  • devalorizarea artificială a leului efectuată de Guvernul Filat în decembrie 2009 (cursul leului în raport cu euro şi dolarul american în aprilie 2010 faţă de aprilie 2009 a scăzut cu circa 12,5%);
  • ineficienţa controlului de stat asupra disciplinei formării preţurilor pe piaţa internă.

 Este evident că impactul majorării preţurilor la medicamente în primul rând este resimţit de consumatorii acestora, dar şi de beneficiarii serviciilor medicale (inclusiv medicamentelor) finanţate (compensate) din contul Bugetului Public Naţional.

Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010, Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente în anul 2010 va constitui 3,25 miliarde lei cu o creştere de 273 milioane lei sau cu 9,2% faţă de anul 2009.

De regulă, circa 1/3 din suma totală a Fondului este consumată la procurarea şi compensarea de medicamente pentru tot felul de asistenţă medicală. Astfel, dacă în anul 2009 pentru procurarea de medicamente din contul CNAM au fost repartizaţi circa 991 milioane lei, apoi în anul 2010 cifra respectivă va constitui 1082  milioane lei. Or, ţinând cont de ritmul de creştere a preţurilor la medicamente (+26,4%), este evident că cantitatea reală de medicamente procurate şi compensate va scădea cu circa 24%.

 Urmare a  celor expuse se conturează următoarele concluzii:

 1) Guvernul n-a găsit soluţii reale de stopare a procesului de creştere necontrolabilă a preţurilor la medicamente. Acţiunile de genul intensificarea controalelor şi crearea unui „Birou special pentru supravegherea preţurilor” au avut ca efect sporirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi stimulează protecţionismul şi corupţia, fără a avea un impact vizibil asupra diminuării preţurilor la medicamente;

2) Povara cea mai mare a creşterii preţurilor la medicamente a revenit consumatorilor, în special menţionez pensionarii care au beneficiat de majorarea pensiilor la 1 aprilie 2010 cu doar 4,6%, medicamentele scumpindu-se cu 26,4%;

3) Creşterea preţurilor la medicamente reduce din capacitatea Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări Medicale de a asigura populaţia cu servicii medicale şi medicamente gratuite în volumul necesar. Creşterea cu 9,2% a Fondului pentru achitarea serviciilor medicale curente, prevăzută de Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010, nu va acoperi integral necesităţile efective pe motivul creşterii neproporţionale a preţurilor la medicamente.  

Ceea ce se întâmplă pe piaţa preţurilor la medicamente ilustrează o dată în plus calitatea joasă a managementului economic al actualilor guvernanţi. Creşterea preţurilor în acest domeniu este tipică şi pentru alte ramuri ale economiei de consum.

Realitatea arată că e o prăpastie serioasă între capacitatea propagandistică a guvernanţilor de a se lăuda cu succese virtuale şi capacitatea practică, mai corect zis incapacitatea lor de a rezolva problemele existente în economie. Sunt buni la vorbă şi slabi la faptă. De aceea probabil tot mai mulţi cetăţenii au senzaţia de deja vu, cauzată de asemănarea izbitoare dintre AIE şi ADR-ul anilor ‘90.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.