Fiscul şi „durerea de cap” a lui Filat

Odată cu reinvestirea Guvernului Filat, voi relua procesul de monitorizare şi analiză critică a modului în care funcţionează structurile subordonate Executivului.

Odată cu reinvestirea Guvernului Filat, voi relua procesul de monitorizare şi analiză critică a modului în care funcţionează structurile subordonate Executivului. Situaţia deplorabilă de astăzi, când cresc în cascadă preţurile şi tarifele, în timp ce salariile, pensiile şi bursele rămân aceleaşi, iar şomajul, inflaţia şi corupţia sugrumă cetăţeanul, demonstrează că notele negative care au fost date anterior Guvernului Filat au fost justificate. La ziua de astăzi, Republica Moldova nici măcar nu are un buget pentru anul 2011, după care să se poată ghida instituţiile interesate. O situaţie critică se înregistrează în domeniul fiscal, unde se dezvoltă un haos administrativ. Lucrurile pretutindeni degradează într-un tempou tot mai accelerat, totul devine din ce în ce mai dezorgnizat, pe Filat însă „îl doare capul” de toate acestea. E şi firesc „să-l doară capul”, după ce a permis situaţiei să iasă de sub control şi acum numai pastila numită „credite de la FMI” îl mai dă speranţe de însănătoşire temporară.

În acest articol voi prezenta starea lucrurilor din domeniul fiscal, pentru că acolo e necesară o intervenţie de urgenţă, pentru a redresa situaţia. Îi recomandăm lui Filat să se lase de văietat cu durerile lui „de cap” (totuşi au liderii AIE probleme cu capul) şi să-şi pună cât de cât capul în funcţiune, pentru că din cauza acţiunilor profane de până acum ale Guvernului, dureri de cap are întreaga societate.

Aşadar, în primele 9 luni ale 2010, conform estimărilor Biroului Naţional de Statistică, PIB a crescut cu 6,5% faţă de perioada similară a anului precedent. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 6,5%. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu  perioada analogică a anului precedent cu 5,1%. Volumul impozitelor pe produse (inclusiv cele de import) colectate la bugetul public naţional a depăşit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14,0%. Pe lângă aceasta, rata inflaţiei în anul 2010 a constituit 108,1% faţă de luna decembrie 2009. Conform declaraţiilor preventive ale conducerii Guvernului, cu referinţă la datele operative privind dinamica PIB pentru anul 2010, reiese că tendinţa de creştere economică va fi înregistrată şi în total pe an.

Majorarea volumului de producere şi vânzărilor cu amănuntul, precum şi prezenţa inflaţiei considerabile ar trebui să genereze pe de o parte venituri suplimentare la buget din contul TVA intern şi pe de altă parte sporirea capacităţii agenţilor economici să-şi onoreze obligaţiile fiscale faţă de buget (ceea ce înseamnă reducerea restanţelor faţă de buget eventual acumulate în perioada crizei economice).

Totodată, datele statistice privind executarea Bugetului de stat pentru anul 2010 şi dinamica restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional reflectă o situaţie inversă, care nu se înscrie în logica tendinţelor tradiţionale.

Acumulările nominale ale TVA pe mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova, în anul 2010 au scăzut cu 17 milioane lei faţă de încasările în anul 2009. Respectiv veniturile din TVA intern planificate pentru anul 2010 nu s-au executat cu 199 milioane lei. Atrag atenţia, că neexecutarea respectivă este calculată în raport cu planul rectificat de venituri ale bugetului de stat, iar faţă de suma iniţial prevăzută în Legea bugetului de stat pentru anul 2010, până la rectificări, suma TVA neîncasată la buget constituie 355 milioane lei.
Concomitent cu neîncasarea sistematică a sumelor TVA intern planificate, se atestă agravarea situaţiei la capitolul restanţe faţă de buget. Astfel, doar în primele 9 luni ale anului 2010, restanţele contribuabililor faţă de bugetul de stat şi cele locale au crescut de la 421 la 564 milioane lei, ceea ce este 144 milioane lei sau cu 35% mai mult, iar sumele restante la contribuţii de asigurare medicală obligatorii s-au triplat comparativ cu începutul anului: de la 10 la 32 milioane lei.

În mod normal Premierul Filat şi Ministrul Negruţa ar fi trebuit să se intereseze şi să prezinte explicaţii societăţii, privind motivele neexecutării planului de venituri bugetare la unele compartimente şi privind creşterea restanţelor administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Dar deoarece astfel de explicaţii nu sunt prezentate, o să reamintesc cititorilor unele acţiuni întreprinse de Guvernul Filat în domeniul administrării fiscale.
Astfel, timp de 1 an:
au fost eliberaţi din funcţii 25 din 35 de şefi ai Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Numirile persoanelor noi în funcţii a fost făcută pe principiile partajării raioanelor în bază de algoritm politic între membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, fără a ţine cont de pregătirea şi corespunderea profesională a persoanelor desemnate pentru aceste funcţii, la o mare parte dintre noii conducători lipsind totalmente practică de activitate în organele fiscale. Numirea conducătorilor noi la nivel teritorial, care conştientizează că sunt ocazionali şi temporari în aceste funcţii, a generat erupţia fenomenelor de corupţie şi cârdăşie în administrarea fiscală, noi numiţii şefi „grăbindu-se” să satisfacă în primul rând toate „mofturile” şi „poftele” personale şi ale celor care i-au promovat în funcţii;
pentru a crea condiţii legale de schimbare a conducerii inspectoratelor fiscale s-a schimbat artificial structura organelor fiscale de stat teritoriale, lichidându-se subdiviziunile specializate de urmărire a plăţilor. Secţiile respective erau direct responsabile de monitorizarea situaţiei privind încasarea neplăţilor la buget şi neadmiterea creşterii restanţelor. Suplimentar, în mun. Chişinău au fost concentrate într-o singură direcţie toate subdiviziunile sectoriale de control, fapt care a permis dirijarea unipersonală de reprezentantul conducerii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a tuturor activităţilor de control a agenţilor economici din mun. Chişinău, de instituire a posturilor fiscale, restituire TVA şi accize etc. Urmare a acestor modificări structurale nechibzuite, au început să crească vertiginos restanţele contribuabililor faţă de buget şi s-au făcut frecvente cazurile de verificare abuzivă şi de intimidare de către fisc a contribuabililor neloiali Guvernului Filat;
s-a anulat Hotărârea Guvernului cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import nr.870 din 3 august 2007 şi s-a emis Hotărârea cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior nr.128 din 22 februarie 2010, care s-a dovedit a fi un document declarativ şi fără de aplicare practică până la moment;
prin Hotărârea Guvernului nr.148 din 1 martie 2010, s-a anulat concursul „Cel mai bun contribuabil al anului”, care a fost instituit în anul 2002, ce devenise deja tradiţional şi era aşteptat de contribuabili şi îi stimula să-şi sporească cifra de afaceri, suma achitărilor la buget şi să nu admită încălcări fiscale;
prin Hotărârea Guvernului nr. 326 din 30 aprilie 2010, s-a anulat concursul trimestrial pentru stimularea contribuabililor care prevedea organizarea loteriilor cu câştiguri băneşti pentru cetăţenii care adunau bonurile de casă fiscale eliberate de vânzătorul de mărfuri, lucrări sau servicii. În cadrul concursului respectiv se prevedea alocarea a 400 mii lei anual din Bugetul de stat pentru achitarea premiilor cetăţenilor care acumulează un anumit număr de bonuri de casă fiscale, ceea ce stimula ca cumpărătorii să solicite aceste bonuri de la vânzători şi respectiv contribuia la majorarea TVA achitate la buget;
în luna martie 2010, la o Conferinţă de presă comună a Miniştrilor Cosarciuc, Buliga, cu participarea conducerii fiscului (N. Platon), Casei Naţionale de Asigurări Sociale (M. Bortă), Casei Naţionale de Asigurări Medicale (M. Buga), s-a anunţat că Serviciul Fiscal de Stat, în temeiul deciziilor unor comisii mixte, va retrage temporar dispoziţiile de suspendare a conturilor bancare ale contribuabililor restanţieri din agricultură (http://www.fisc.md/ro/news/physical/item/?name=282). Măsura respectivă, pe lângă faptul că contravine legislaţiei, stimulează indisciplina fiscală şi are puternică tentă politică în contextul alegerilor parlamentare;
s-a „liberalizat” procedura de eliberare a facturilor fiscale contribuabililor, dar de fapt s-a exclus un filtru foarte serios de verificare şi prevenire a activităţii firmelor „fantome”. Impactul a unei astfel de omiteri s-a resimţit imediat prin reducerea acumulărilor de TVA intern la buget;
conducerea Serviciului Fiscal de Stat a dat dovadă de neprofesionalism şi populism ieftin în încercarea de a administra evoluţia preţurilor la mărfurile social-importante (medicamente, pâine, hrişcă, produse lactate etc.). Intervenţiile haotice şi nesistemice au creat presiuni fără precedent asupra agenţilor economici. În pofida declaraţiilor triumfaliste despre succesele obţinute de organele de control, preţurile în comerţul cu amănuntul nu au scăzut, ba chiar au continuat să crească, controalele efectuate sub lozinca verificării preţurilor soldându-se cu reglarea conturilor cu contribuabilii neacceptaţi de putere, acte de corupţie, înţelegeri bazate pe interese şi cârdăşie la diferite niveluri;
pentru prima dată în istoria Serviului fiscal autohton, care apropo în anul 2010 a împlinit 20 de ani, s-a admis o scurgere masivă de informaţii confidenţiale din sistemul fiscal. Lipsa de control din partea conducerii Inspectoratului Fiscal principal de Stat, deteriorarea sistemului de control intern şi numirea în diferite funcţii responsabile a unor persoane ocazionale, pe principiul devotamentului politic, au fost acele premise care au permis unei persoane neautorizate (în cazul concret, conform datelor mass-media, este vorba de un student din anul II) accesul nestingherit la baza de date a autorităţii fiscale. Informaţia care a fost publicată pe blogul personal al studentului este una confidenţială, conţine date personale, informaţii concrete privind tranzacţiile comerciale între diferiţi agenţi economici: cine sunt vânzătorii şi cumpărătorii, cantitatea bunurilor şi serviciilor tranzacţionate, preţul negociat în cadrul operaţiunilor economice etc. Astfel, s-au încălcat flagrant prevederile legale privind confidenţialitatea informaţiilor cu caracter personal, precum şi a celor ce constituie secret comercial şi fiscal. Nu pot să nu reamintesc cititorilor, că acest caz revoltător de scurgere a informaţiilor din bazele de date cu acces limitat de utilizare a fost precedat de acordarea conştientă de către Guvernul Filat a accesului total la datele cu caracter personal al cetăţenilor Republicii Moldova unor autorităţi speciale ale statului vecin.

În opinia mea anume aceste acţiuni necompetente şi dăunătoare sistemului de administrare fiscală naţional au condiţionat scăderea veniturilor la capitolul TVA intern şi creşterea restanţelor cu 29% faţă de bugetul de stat şi cele locale şi dublarea restanţelor la capitolul contribuţii de asigurări medicale obligatorii.

Situaţia din domeniul fiscal, pe care am prezentat-o în acest articol, e caracteristică într-o mare măsură şi pentru celelalte domenii administrate de guvernarea AIE. Vom vedea până unde, în cele din urmă, se va ajunge cu acest dezmăţ administrativ.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.