Executarea bugetului la inceputul a. 2010 – un „succes” sau un „bluf” al guvernării liberale?

Recent, într-o emisiune televizată (în Profunzime), întrebat de moderatoare care sunt principalele realizări ale guvernării liberale în cele şase luni de la instaurare, premierul Filat a raportat că acumulările la BS au crescut în primele două luni ale anului 2010 cu 5,4% faţă de lunile ianuarie-februarie ale anului precedent, doar că nu a fost menţionat că „creşterea” respectivă a fost în termeni nominali, făcînd abstracţie de factorii care într-adevăr au determinat această creştere.

Recent, într-o emisiune televizată (în Profunzime), întrebat de moderatoare care sunt principalele realizări ale guvernării liberale în cele şase luni de la instaurare, premierul Filat a raportat că acumulările la BS au crescut în primele două luni ale anului 2010 cu 5,4% faţă de lunile ianuarie-februarie ale anului precedent, doar că nu a fost menţionat că „creşterea” respectivă a fost în termeni nominali, făcînd abstracţie de factorii care într-adevăr au determinat această creştere. Ţinînd cont de procesele inflaţioniste provocate de devalorizarea artificială a monedei naţionale la finele anului2009, şi conştietizînd că rata de schimb influenţează direct acumulările bugetare din plăţi vamale şi indirect cele încasate pe intern, este corect de a face careva aprecieri reieşind din unităţi de măsură mai stabili. N-a menţionat domnul Filat nici despre majorările esenţiale a accizelor la un şir întreg de produse, inclusiv la cele petroliere, aportul cărora la formarea părţii de venituri a bugetului este unul foarte semnificativ.

Prin afirmaţia sa, premierul dorea să scoate în evidenţă rezultatele sale (nu ale AIE) în guvernarea ţării si de fapt, să constate că datorită administrării fiscale eficiente (încredinţată afiliaţilor săi Baliţchi şi Platon) veniturile bugetului au crescut. Propun să analizăm mai detaliat factorii care au contribuit la creşterea nominală a acumulărilor în primele două luni, mai ales că stabilizarea finanţelor publice ale ţării este acţiunea de bază declarată de liberali în aşa zisul Plan anticriză şi motivul principal al sacrificiilor suportate de populaţie (deprecierea valutei şi respectiv creşterea tarifelor, creşterea impozitelor, diminuarea salariilor, etc.)

Considerînd faptul că a doua (şi ultima) mare realizare declarată atunci de Filat este atragerea a unui mlrd. dolari credite externe, care tot în dolari vor fi întoarse într-o perioadă nu atît de îndepărtată, ar fi bine să evaluăm dinamica acumulărilor şi în valută străină, în dolari de exemplu. Astfel, dacă în ianuarie 2009 la BPN s-au acumulat 1.437 mlrd. lei, adică 137.5 mln. USD, apoi în aceeaşi perioadă a anului 2010 s-au acumulat 122.9 mln. USD, cu cca. 14 mln. dolari mai puţin (cu regret nu dispunem de informaţia operativa zilnica pentru a face o analiza mai detaliata – lipsa de transparenta, deoarece anterior aceasta informaţie a fost publica).

După cum reiese din cele relatate mai sus, de fapt, acumulările au scăzut, nu s-au majorat.

Lăsăm pe conştiinţa conducătorului guvernului şi AEI declaraţia falsă făcută în cadrul emisiunii. Problema e că toate pseudo-realizările sale sunt cam aceleaşi. În scurt timp voi veni şi cu alte analize.

Întrebarea firească care apare, însă, este de ce a avut loc această descreştere a veniturilor, în condiţiile în care guvernarea deja anunţă creştere economică pentru anul 2010? În general, în condiţii echivalente,  încasările bugetare pot scădea din două cauze principale: diminuarea impozitelor şi/sau înrăutăţirea calităţii administrării fiscale.

Din cite ştim, începînd cu 1 ianuarie 2010, guvernul Filat a majorat accizele la mai multe mărfuri, inclusiv la benzină şi motorină. Luînd în calcul cantitatea de produse petroliere importate în perioada ianuarie-februarie 2010, aceasta a însemnat o creştere semnificativa a acumulărilor. Din lipsă de date, nu putem aprecia creşterea veniturilor bugetare aferentă majorării accizelor la alte mărfuri, dar pentru concluzii finale aceasta nu are o însemnătate prea mare.

Deci, drept factor principal care a determinat diminuarea acumulărilor bugetare poate fi considerat deficienţele grave în administrarea fiscală, care repet, conform algoritmului AEI este în subordinea directă a PLDM-lui. Cifrele arată, că datorită ineficientei acestora, pînă la finalizarea anchetei cu contrabanda de ţigări nu vreau să zic şi intenţiilor criminale, bugetul de stat n-a acumulat sume importante de lei.

Neîncasarea veniturilor la buget în proporţii planificate, în linii mari, poate fi cauzată de cîţiva factori:

1)      prognoza indicatorilor macroeconomici, care a stat la baza planificării bugetare, nu corespunde tendinţelor reale înregistrate în dezvoltarea economică a ţării (evoluţiile economice reale sînt inferioare prognozei în temeiul căreia s-a planificat bugetul);

2)      creşte ponderea fenomenului economiei neobservate şi respectiv a evaziunilor fiscale, fenomen care de regulă are loc în cazurile înăspririi politicii fiscale şi perioadele de scădere a încrederii şi respectului mediului de afaceri faţă de actul de guvernare;

3)      creşterea restanţelor agenţilor economici către buget, ca urmare a capacităţii de plată reduse sau eficienţei joase a activităţii organelor ce se preocupă de acumularea veniturilor la buget.

Situaţiile nominalizate pot apărea atît fiecare în parte cît şi concomitent.

Ultimele publicaţii statistice oficiale cu referinţă la indicatorii macroeconomici, ne vorbesc despre faptul că activitatea industrială, exporturile şi salariul mediu pe economie în luna ianuarie 2010 sînt în creştere cu 5%, 18,8% şi 5,6% corespunzător, faţă de perioada similară a anului 2009, fapt care mă face să presupun că prognoza macroeconomică şi planificarea bugetară s-au făcut in general corect (am unele obiecţii la inflaţie si importuri). În această situaţie, consider că pentru Republica Moldova, la moment, sînt mai specifice situaţiile indicate la poziţiile 2 şi 3, iar neacumularea veniturilor bugetare în volumul planificat este condiţionată de:

–               instabilitatea politică şi neîncrederea mediului de afaceri în durabilitatea guvernării actuale;

–               erorile comise la promovarea politicii fiscale pentru anul 2010, în mod special mă refer la înlocuirea cotei TVA la livrarea producţiei agricole de la 20% (cu rambursare) la 8% (fără rambursare);

–               micşorarea fluxului de bani vii în sectorul real al economiei naţionale, cauzat de  scăderea consumului şi capacităţii de plată a populaţiei pe de o parte şi stagnarea pieţei de credite pe de altă parte;

–               micşorarea capacităţilor funcţionale ale Serviciului Vamal şi Serviciului Fiscal, drept urmare a turbulenţelor în interiorul acestor autorităţi, care la rîndul său pot fi de ordin obiectiv (schimbarea structurii, personalului), cît şi mai puţin explicabile…(unul din multiplele cazuri, insa unicul făcut public contrabandei cu ţigări prin vama Leuşeni).

Apropo de restanţă. În raportul de activitate pentru anul 2009, plasat pe pagina web a  Serviciului Fiscal de Stat, este inclusă o reprezentare grafică, care este venită să reflecte dinamica restanţelor contribuabililor faţă de Bugetul Public Naţional la situaţia 31 decembrie 2009 comparativ cu începutul anului. Astfel observam o creştere a datoriilor agenţilor economici si respectiv a sumelor neîncasate de către stat. Suplimentar este necesar sa luam in calcul si activizarea schemelor ilicite de lichifiere a banilor (scoaterea chesului prin firmele fantome).

În concluzie, suntem nevoiţi să constatăm că succesul cu care se laudă AIE nu este altceva decît un bluf. Acumulările la buget au scăzut de fapt, iar stabilizarea finanţelor publice, care este declarată principala acţiune anticriză a guvernării liberale se face doar pe seama împrumuturilor străine şi pe suferinţele oamenilor.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.