Despre camuflarea sărăciei prin statistică şi „guvernul narcoman”

Poporul sărăceşte, criza se adânceşte, iar guvernarea se ţine de ocupaţia ei preferată – populismul demagogic. Cam aşa am putea caracteriza starea lucrurilor în domeniul economic la ziua de azi.

Poporul sărăceşte, criza se adânceşte, iar guvernarea se ţine de ocupaţia ei preferată – populismul demagogic. Cam aşa am putea caracteriza starea lucrurilor în domeniul economic la ziua de azi.

În ciuda declaraţiilor triumfaliste de acum câteva luni şi a „angajamentelor asumate” cu orişice ocazie de către liberal-democraţi, economia în Republica Moldova se dezvoltă numai pe hârtie. Iar în buzunarele oamenilor, cum s-ar spune, „bate vântul”. Şi se pare că situaţia aceasta riscă să devină una cronică, deci destul de dramatică odată cu intrarea în sezonul rece în toamna acestui an, pentru că la o analiză atentă a modului în care evoluează lucrurile, vedem că actualii guvernanţi nici măcar nu prea înţeleg ce se întâmplă în realitate.

Ei operează cu nişte date statistice pretins optimiste, dar se aseamănă mai mult cu acel Păcală din snoavă care s-a pomenit fără salamul furat de câine, dar se lăuda că a rămas cu reţeta în mână. Haideţi să vedem ce spune statistica din reţeta actualei guvernări.

Conform datelor statistice preliminare pentru lunile ianuarie-martie 2010, privind executarea părţii de venituri a bugetului public naţional, se atestă o înviorare în industrie, agricultură, vânzări cu amănuntul şi prestări servicii populaţiei, fapt care poate fi considerat ca un semnal că economia naţională a început procesul de ieşire din criză.

Astfel, comparativ cu primele trei luni 2009, s-au înregistrat următoarele creşteri:

–         volumul producţiei industriale – +4,9%;

–         producţia globală agricolă –  + 10,6%;

–         vânzări cu amănuntul – + 6,2%;

–         servicii cu plată prestate populaţiei – + 6,4%.

Sunt aceşti indicatori o demonstraţie a unui progres? Se ştie că, de regulă, procesul de creştere economică este însoţit de creşterea simultană a veniturilor la buget. În condiţiile în care politica fiscală pentru anul 2010 a devenit mai dură comparativ cu 2009 (majorarea plăţilor în fondul rutier, TVA la gaz, accizelor la carburanţi, alcool, tutun, autoturisme etc.), iar inflaţia în martie 2010 deja este de 8,1% faţă de martie 2009, creşterea încasărilor la buget ar fi trebuit să fie şi mai pronunţată.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, pentru primele trei luni ale anului 2010 în raport cu 2009, veniturile Bugetului Public Naţional sunt caracterizate prin următorii indicatori:

3 luni 2009 3 luni 2010 +/- mln. lei +/- %
Bugetul de Stat

Inclusiv fără granturi şi transferuri

2780,8

2657,3

3374,0

3301,5

+ 593,2

+ 664,2

+ 21,3%

+ 24,2%

Bugetele UAT,

Inclusiv fără granturi şi transferuri

1570,2

581,1

1686,6

591,0

+ 116,4

+ 9,9

+ 7,4%

+ 1,7%

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat

Inclusiv fără granturi şi transferuri

1534,2

1283,1

1584,9

1267,3

+ 50,7

– 15,5

+ 3,3%

– 1,2%

Fondul Asigurărilor Obligatorii în Medicină,

Inclusiv fără granturi şi transferuri

484,9

333,2

822,1

340,5

+ 337,2

+ 7,3

+ 69,5%

+ 2,2%

La prima vedere mersul executării bugetului pare a fi normal, însă analizând veniturile bugetare în structură observăm că lucrurile nu stau tocmai aşa.

Astfel, creşterea veniturilor bugetare a fost condiţionată de următorii factori:

–         la bugetul de stat (593,2 milioane lei):

creşterea TVA la import cu 251 milioane lei sau cu 23% (condiţionată de devalorizarea cu 20% a leului, şi majorarea preţurilor la resursele energetice importate);

creşterea accizelor cu 59 milioane lei sau cu 20% (drept urmare a creşterii accizelor cu 50% la benzină, 25% la motorină, 7% la alte bunuri);

majorarea veniturilor nefiscale din activitatea de antreprenoriat şi proprietate cu 353 milioane lei sau cu circa 10 ori (această creştere a fost condiţionată de transferul în bugetul de stat a profitului BNM pentru anul 2009, profit care a fost realizat de la deprecierea artificială a leului în decembrie 2009, şi respectiv, în realitate constituie o emisie suplimentară de lei, nejustificată şi fără acoperire);

–         la Bugetele UAT (116,4 milioane lei):

creşterea cu 99,2 milioane lei sau cu 10,2% a transferurilor de la bugetul de stat (transferurile sunt plăţi între componentele Bugetului Public Naţional şi de fapt nu pot fi considerate ca o creştere în ansamblu a BPN).

–         la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (50,7 milioane lei):

creşterea cu 70,5 milioane lei sau cu 28,5% din contul transferurilor de la bugetul de stat.

–         la Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală (337,2 milioane lei):

creşterea cu 329,9 milioane lei, ceea ce este triplu faţă de anul precedent, a fost condiţionată de transferurile de la bugetul de stat.

Trebuie să atenţionez, că pe fondul ameliorării indicatorilor macroeconomici, acumulările TVA pe intern sunt în scădere faţă de anul precedent cu 60,3 milioane lei sau cu 7,7%, iar restanţele contribuabililor (la situaţia din 28 februarie 2010) faţă de bugetul de stat şi bugetele UAT au crescut cu 117 milioane lei sau cu 23%, iar faţă de Fondurile Asigurărilor Obligatorii de Asistenţă Medicală cu 13 milioane lei sau de 2,2 ori.

Desigur, în aceste condiţii este evident că 3 din cele 4 componente ale BPN au fost executate la nivel decent doar graţie transferurilor, iar deficitul Bugetului Public Naţional pentru primele trei luni 2010 a însumat 864,2 milioane lei. Pentru acoperirea acestui deficit Guvernul a purces la împrumuturi:

– interne prin emisia suplimentară a valorilor mobiliare de stat cu 70,9 milioane lei;

– externe prin împrumuturi acordate de organizaţii financiare internaţionale cu 864,2 milioane lei.

Concluzii:

  1. Urmare a suprapunerii informaţiei privind evoluţia indicatorilor macroeconomici  în statistica acumulărilor fiscale la buget se constată că ritmul de creştere a veniturilor bugetare din impozite şi taxe este inferior ritmului de creştere a economiei naţionale amplificat cu indicele creşterii preţurilor de consum.
  2. Situaţia respectivă se explică prin deficienţele grave cu care se confruntă administrarea fiscală şi cea vamală drept consecinţă a politicilor ineficiente şi chiar pustiitoare promovate de guvernarea liberal-democrată, din cauza modului în care s-a procedat sau nu s-a procedat la capitolele protecţionism, metode de administrare a plăţilor, structură şi componenţă nominală a Serviciului Vamal şi a Inspectoratului Fiscal de Stat.
  3. Pentru a soluţiona problemele bugetare, Guvernul actual a optat pentru calea cea mai simplă, dar şi iresponsabilă de acoperire a golurilor şi anume apelarea la împrumuturi interne şi externe masive, emisii suplimentare de lei, astfel devenind un „guvern narcoman” total dependent de sursele de finanţare împrumutate.

Toate acestea complică şi mai mult situaţia în economie pe durată medie şi lungă, transformă cetăţenii statului în ostatici ai diferiţilor creditori şi perpetuează criza sistemică în care ne-am pomenit după 29 iulie 2009. Guvernanţii trebuie să înţeleagă că nu poţi îmblânzi sărăcia cu date statistice. Se cer soluţii competente bazate pe propuneri realiste, nu pe promisiuni şi angajamente false. În această privinţă, AIE repetă întru totul destinul de tristă pomină al ADR–ului din anii 90. Numai că suferă din cauza acestor experimente liberal-democrate iarăşi cetăţenii simpli.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.