Circ fără pâine

Clounada politică în Moldova e în plină desfăşurare, guvernanţii nu se zgârcesc să veselească publicul cu „perle” şi grimase marca „Mihai Ghimpu”, ne demonstrează acrobaţii cu salturi spre dreapta din ce în ce mai spectaculoase şi îşi joacă rolurile de staruri televizate seară de seară, cu regularitate. Cu alte cuvinte, parada declaraţiilor şi a PR-ului gratuit continuă. Aşadar, circ avem.

Clounada politică în Moldova e în plină desfăşurare, guvernanţii nu se zgârcesc să veselească publicul cu „perle” şi grimase marca „Mihai Ghimpu”, ne demonstrează acrobaţii cu salturi spre dreapta din ce în ce mai spectaculoase şi îşi joacă rolurile de staruri televizate seară de seară, cu regularitate. Cu alte cuvinte, parada declaraţiilor şi a PR-ului gratuit continuă. Aşadar, circ avem. Dar, partea cea mai proastă e că nu avem şi pâine. Mai bine zis, pâinea e pe sfârşite. La propriu. Cresc preţurile, cresc tarifele şi se termină… grâul.

Grijulii faţă de modul cum apar în mass-media şi concentraţi pe retorica lor de paradă, guvernanţii au uitat de lucruri mult mai importante, cum ar fi securitatea alimentară a statului. De nenumărate ori, încă la începutul campaniei de recoltare a cerealierelor în vara anului 2010, am atenționat guvernarea liberal-democrată despre o eventuală criză alimentară în Moldova. Toate avertismentele însă, argumentate prin cifre reale, au rămas fără nicio reacţie competentă. Vedeţi în linkurile ataşate referinţa la acele atenţionări ale mele: /economic/guvernul-lacusta-si-agricultura-tarii, /economic/de-ce-se-alarmeaza-dodon-raspuns-pe-intelesul-celor-de-la-ministerul-agriculturii. De fapt, ne-am convins încă o dată că este în stilul liberilor de a ignora toate propunerile ce vin din partea opoziției, chiar dacă, ca urmare, va avea de suferit întreaga populație a țării.

La sfârșitul campaniei de recoltare,august 2010, ex-ministru agriculturii Valeriu Cosarciuc, declara: ”Moldova nu va avea probleme in acest an cu securitatea alimentara. Datele pe care le avem de la staff-ul republican pentru campania de recoltare ne arată că avem mai puțin grâu la hectar de cât am planificat din start. Acum avem în mediu câte 2,8-2,9 kentale la hectar, în loc de 3,0-3,3 kentale planificate. Totuși prețul la grâu nu se va majora pe piața internă şi, respectiv, pâinea tot nu se va scumpi. Piața internă depinde de piețele regionale şi nu de cele mondiale. Ucraina şi Rusia au grâu destul în acest an, de aceea Moldova va avea de unde procura cantitatea necesara pentru a asigura securitatea alimentara a ţării”.

Conform datelor BNS producția globală de grâu din roada anului 2010 a constituit 748 mii t. Nu prea este clar cum a fost umflată această cifră, deoarece suprafața semănăturilor cu grâu de toamnă și primăvară a fost de 290,1 mii ha, iar recolta medie de 23,5q/ha. Deci recolta globală a fost nu mai mare de 681,7 mii t., iar cantitatea grâului alimentar în jur de 205 mii tone, necesitatea țării fiind de 350-375 mii tone anual. Anume aceste date au fost oferite și, totodată, a fost solicitată întreprinderea măsurilor de urgență, pentru a preîntâmpina o eventuală criză alimentară.

Măsurile întreprinse de către Guvern au fost doar unele neprofesioniste și populiste, în perioada campaniei electorale. Amintim că Guvernul a încercat să controleze creşterile de preţuri la produsele alimentare, în special la crupe, paste făinoase, făină, dar şi grâu, prin împuternicirea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei de a monitoriza zilnic procesul de formare a preţurilor la produsele de prima necesitate.

Preturile de consum în luna septembrie 2010 fata de luna decembrie 2009 au crescut cu 4,5 la suta (în septembrie 2009 faţă de decembrie 2008 a fost o sădere de 2,9 la sută). Pe parcursul perioadei a 9 luni prețurile la produsele alimentare au crescut în medie cu 0,7 la suta, iar mai accentuat la: zahăr – cu 24,7 la suta, produse de cofetărie – cu 14,6 la suta, grăsimi – cu 10,0 la sută (inclusiv: ulei vegetal – cu 14,3%, unt – cu 11,1%), fructe proaspete – cu 7,6 la sută, produse de morărit şi panificație – cu 5,0 la sută (inclusiv: crupe – cu 22,6%, faină de grâu – cu 5,3%), lapte şi produse lactate – cu 4,3 la sută.

Creşterea preţurilor medii de consum în decembrie faţă de noiembrie 2010 a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,0 la sută. Creşterea preţurilor produselor alimentare a fost mai semnificativă la: struguri – cu 16,7%, ulei vegetal – cu 10,4%, ouă dietetice – cu 9,7%, fructe proaspete – cu 4,7% (inclusiv: mere – cu 15,6%), legume – cu 4,4% (inclusiv: morcov – cu 10%, usturoi – cu 6,8%, castraveţi de seră – cu 6,4% şi varză – cu 4,9%), lapte şi produse lactate  – cu 2,7% (inclusiv: lapte integral – cu 4,3%,  brânză din lapte de vacă – cu 3,2%) .

Indicii preţurilor de consum la produsele agroalimentare în decembrie  2010

Mărfuri şi servicii Decembrie  2010( %) faţă de: Informativ: Decembrie   2009(%) faţă de:
Noiembrie 2010 Decembrie  2009 Noiembrie 2009 Decembrie 2008
TOTAL 101,3 108,1 100,9 100,4
Mărfuri alimentare 102,0 107,1 101,7 96,2
Pîine 101,2 104,4 100,5 94,5
Legume 104,4 109,0 111,6 105,1
Fructe 104,7 107,5 99,1 94,2
Carne, preparate şi conserve din carne 100,4 99,2 100,3 95,2
Lapte şi produse lactate 102,7 110,8 101,3 95,6
Zahăr 99,5 109,8 100,8 118,9
Ouă 109,7 100,3 99,4 79,3
Ulei vegetal 110,4 141,7 99,9 74,8

Ceva mai târziu prin Hotărârea de Guvern nr. 910 din 27.09.2010, cu privire la eliberarea grâului alimentar din rezervele materiale de stat, a fost luată decizia de a distribui raioanelor ţării 15 mii tone grâu alimentar din rezerva de stat. De fapt, după cum am menționat în articolele anterioare, această cantitate a fost epuizată în doar 3-4 săptămâni.

Ca rezultat Rezerva de stat a secătuit cu 15 mii tone grâu alimentar, iar prețurile, puțin mai încet, dar oricum au continuat să crească. Rezerva Strategică de Stat nu a fost reînnoită și curent dispune de aproximativ 45 mii tone grâu alimentar.

Surpriza anului 2011, anticipată de careva zvonuri prin culuarele Guvernului, în special pentru exportatorii de produse agroalimentare, a venit la data de 2 februarie, când Guvernul vine cu o decizie de suspendare temporară a exporturilor de grâu, probabil până la roada anului viitor, în scopul asigurării securității alimentare a țării. Guvernarea a avut nevoie de o jumătate de an pentru a înțelege că asigurarea securității alimentare a țării este un obiectiv de bază a Guvernului. Nu e oare o preocupare cam târzie? Proverbul: ”Mai bine mai târziu, decât deloc” nu se justifică de această dată.
Care vor fi consecințele implicării statului în activitatea economică a agenților economici?
Reamintim că, în anul 2000 Guvernul de atunci a introdus unele interdicţii la exportul grâului, iar consecințele nu au fost dintre cele mai bune pentru Moldova și, în special în plan financiar. Banca Mondială a condiționat acordarea unor credite, iar în plan de climat investițional și de afaceri, Moldova a avut de pierdut foarte mult. Pe parcursul următorilor ani 2001-2009, Banca Mondială a monitorizat cu strictețe evoluția prețurilor la produsele agroalimentare, în special la cerealiere, și nivelul de reglementare și implicare a statului în activitatea agenților economici, iar indicatorii climatului de afaceri în Moldova au crescut esențial.
O reacție negativă la interdicțiile impuse exportului de grâne în anul 2000 a avut-o și Fondul Monetar Internațional, considerând implicarea statului drept o imixiune administrativă în economia de piață a țării.
Care va fi reacția BM și FMI de această dată? Se vor comporta oare aceste organizații în conformitate cu principiile și reglementările internaționale, sau vor fi fideli guvernării liberal-democratice, indiferent de calitatea deciziilor luate? Un lucru este cert – climatul de afaceri și investițional întărit pe parcursul anilor 2001-2009 a fost deja alterat.
Exportul de grâu a fost restricționat, dar ce facem în continuare? Deficitul de grâu alimentar se estimează la peste 100 mii tone, creșterea prețurilor la produsele de panificație este inevitabilă. Ce se va întâmpla în cazul exportatorilor care deja dispun de contracte încheiate cu partenerii străini? Dar cu cei cărora li s-a transferat deja și plata pentru marfă? Cu siguranță că vor apărea un șir întreg de litigii și penalități pentru neonorarea obligațiilor contractuale.
Ce se mai poate de întreprins pentru a salva situația și a asigura securitatea alimentară a țării? În regim de urgență sunt necesare de întreprins următoarele măsuri:

1. Reînnoirea Rezervei Strategice de Stat cu cel puțin 25- 30 mii tone grâu alimentar. Dacă aceste achiziții ar fi fost organizate în iulie-august 2010, nu s-ar fi ajuns la situația de azi. Reamintim ca, în anul 2008, statul a achiziţionat pentru rezerva de stat grâul alimentar la un preţ net superior (3-3,5 lei/kg.) preţului pe piaţa mondială.

2. Includerea în fondul de subvenționare a unei măsuri speciale de susținere financiară a lucrărilor de primăvară și a inputurilor necesare. Conform unor informații suprafețele de pârloagă vor crește în 2011 până la 230-250 mii ha. Suprafețele însămânțate pentru cultura anului 2011 deja s-au micșorat, iar după restricțiile instituite la export, producătorii de cereale, dar și ceilalți, nu vor dori să mai producă producție nerentabilă și fără susținere financiară.

3. Facilitarea importului de cereale și produse de panificație (crupe, făină, hrișcă) prin eliminarea tuturor barierelor tarifare.
Poate de această dată guvernanţii vor înţelege care sunt grijile lor adevărate. Ca să parafrazăm în cazul lor o vorbă din popor, până nu primesc un şut zdravăn în fund, liberal-democraţii nu se îndreaptă. Lăsaţi circul, stimaţi guvernanţi, daţi-le oamenilor nu doar PR, daţi-le şi pâine, şi alte produse, la preţuri rezonabile.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.