Ce se întâmplă cu preţurile?

Astăzi subiectul creşterii în lanţ a preţurilor, oricât de incomod este el pentru guvernanţi, iese la suprafaţă până şi în mass-media subordonată partidelor de la conducere. Practic nu există domeniu de producere, consum, servicii care să nu fie afectat de politica economică promovată sau tolerată de noua-vechea guvernare AIE.

Astăzi subiectul creşterii în lanţ a preţurilor, oricât de incomod este el pentru guvernanţi, iese la suprafaţă până şi în mass-media subordonată partidelor de la conducere. Practic nu există domeniu de producere, consum, servicii care să nu fie afectat de politica economică promovată sau tolerată de noua-vechea guvernare AIE.
Pentru că foarte multă lume îşi pune întrebări privind cauzele acestei noi crize în Republica Moldova, voi expune câteva concluzii proprii la această temă.    
 
Să ne amintim că preţurile au început să crească semnificativ încă acum un an. Atunci, la sfârşitul lui 2009 începutul 2010, creșterea prețurilor a fost generată de 2 factori de bază.
Primul factor ţine de politica promovată de Banca Naţională a Moldovei în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2010 în domeniul cursului valutar. Deprecierea artificială a leului moldovenesc şi retragerea BNM din piaţa valutară, fapt ce a permis oscilaţii bruşte ale cursului de schimb, au reprezentat factorii care în mare parte au dus la situaţia de astăzi în domeniul preţurilor.
Al doilea factor ţine de majorarea ilogică a impozitelor şi accizelor la un şir de produse începând cu 1 ianuarie 2010, ceea ce a avut un efect multiplicator asupra nivelului preţurilor după deprecierea artificială a monedei naţionale.
 
Ce se întâmplă acum, la începutul anului 2011, de cresc aşa preţurile?
Banca Naţională a încercat să scoată careva învăţăminte din situaţia financiară a anulul precedent şi cel puţin la capitolul intervenţii pe piaţa valutară pare să reacţioneze mai prompt. Aşa cum politica fiscală pentru anul 2011 nu a fost elaborată şi propusă spre examinare, deocamdată nu putem vorbi despre majorări de taxe şi impozite. Nu putem neglija faptul că majorarea preţurilor şi tarifelor a fost parţial influenţată şi de anumite condiţii obiective, cum ar fi creşterea preţurilor mondiale la resursele energetice. Însă acestea nu au crescut în aşa măsură, încât să declanşeze explozia în lanţ a preţurilor la marea majoritate a produselor de la noi din ţară. Astfel, personal consider că factorii de bază care au influenţat creşterea preţurilor în 2011 sunt:
• gestionarea ineficientă a mecanismelor existente de reglementare a preţurilor, cauzată de lipsa profesionismului în administrarea fiscală şi vamală;
• lipsa coordonării acţiunilor dintre diferite organe cu funcţii de control divizate de algoritmul politic;
• eficienţă redusă a instrumentelor de stat în lupta cu monopolurile existente atât la capitolul importuri, cât şi la capitolul vânzări pe piaţa internă;
• creşterea preţurilor la produsele energetice.
AIE şi nemijlocit Guvernul Filat parcă încearcă să pună în aplicare unele instrumente de redresare a situaţiei, dar acestea în opinia mea nu vor asigura efectul scontat:
1. S-a declanşat o mobilizare masivă a organelor de control care va duce doar la creşterea numărului de controale şi a nivelului mitei pe care o vor da agenţii economici. Organele de control divizate de interesele politice nu vor putea acţiona coordonat şi drept consecinţă cei „cu relaţii” vor manevra foarte uşor printre partidele politice din AIE (care deja a şi fost poreclită „Alianţa pentru Interese Economice”) şi îşi vor rezolva problemele. FISC-ul şi Vama PLDM-ului tot timpul vor fi în conflict de interese cu CCCEC, Procuratura şi Ministerul Economiei care revin PD-ului.
2. Exact cum este scris în manualele de specialitate şi în îndrumarele de la FMI, Banca Naţională a Moldovei a şi început deja să-şi revizuiască politica monetară în direcţia înăspririi. Recent a fost majorată cu un punct procentual rata de bază, iar din informaţia apărută în presă, aflăm că Guvernatorul BNM a atenţionat băncile comerciale despre viitoarea majorare a normei rezervelor obligatorii până la 14% faţă de 8% la momentul actual. Însă impactul înăspririi politicii monetare va fi palpabil cel puţin peste 6-9 luni, iar efectele negative ale acestor acţiuni se vor resimţi mult mai rapid. În această perioadă, drept efect vom avea scumpirea banilor (creditului bancar), ca urmare a majorării ratei de bază, şi creşterea marjei bancare ca şi consecinţă a modificării normei rezervelor obligatorii (un impozit indirect pe depozitele atrase de bănci). Efectele negative ale fenomenului scumpirii banilor vor fi amplificate de o eventuală înăsprire a politicii BNM în ce priveşte reglementarea bancară prin majorarea exigenţelor faţă de calitatea activelor, fapt care va duce la diminuarea capitalurilor băncilor şi astfel a capacităţilor lor de creditare. Nu că aş pune la îndoială aceste măsuri, însă în perioada când nu există o încredere deplină în restabilirea economiei mondiale, majoritatea băncilor centrale, din contră, promovează politici de stimularea directă şi indirectă a economiei prin instrumentele monetare, inclusiv ieftinirea creditelor şi amânarea măsurilor de austeritate faţă de sectorul bancar.
 
În Republica Moldova situaţia se agravează şi prin faptul că economia naţională va fi lipsită şi de al doilea motor de creştere: politica bugetar-fiscală, care cum deja s-a declarat va fi una bazată pe majorarea în continuarea a presiunii fiscale, prin anularea cotei zero la impozitul pe venit, majorarea impozitelor indirecte (TVA şi accize), majorarea contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale, micşorarea cotei investiţiilor în partea de cheltuieli a bugetului.
 
La o privire mai rece şi detaşată, ar putea să se creeze impresia că în Republica Moldova cineva face experimente de utilizare a diferitelor modele macroeconomice, pentru a le testa pe viu consecinţele, iar guvernarea actuală le acceptă imediat, fără a le supune câtuşi de puţin unor analize aprofundate. Care va fi finalul acestor experimente nu ştie nimeni, nu ştiu nici măcar cei de la FMI.
 
Între timp, preţurile cresc… Şi astăzi cetăţenii cer în regim de urgenţă să le fie majorate salariile, pensiile, bursele, pentru a putea face faţă poverii preţurilor şi tarifelor. Vocea cetăţenilor însă nu prea este auzită şi nu este într-atât de importantă… alegerile parlamentare au trecut. De aceea, vocea cetăţenilor începe să devină pentru urechile sus-puse sâcâitoare şi enervantă.
Astăzi, nu carecumva să deranjaţi guvernanţii, că sunt foarte ocupaţi. Oamenii să rabde, că AIE-ul are acum alte griji: cum să aleagă preşedintele, cum să-şi plaseze oamenii şi să împartă resturile de la masa puterii, cum să se PRomoveze mai eficient, cum să nu se certe prea tare înainte de locale etc. Pe liderii din AIE astăzi „îi doare capul” pentru atâtea şi atâtea lucruri din culise; aşa că nu prea suportă când sunt deranjaţi pe probleme de care pe dânşii, la drept vorbind, „îi doare în cot”.
 
 

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.