Balanţa de plăţi a Republicii Moldova: diagnosticul se confirmă

La 29 iunie a.c., BNM a făcut publică balanţa de plăţi a statului pentru primul trimestru al anului 2012. Făcînd o apreciere generală a documentului în cauză, vom menţiona că datele prezentate denotă o degradare în continuare a poziţiilor externe ale ţării şi o aprofundare a vulnerabilităţii externe a economiei moldoveneşti.

La 29 iunie a.c., BNM a făcut publică balanţa de plăţi a statului pentru primul trimestru al anului 2012. Făcînd o apreciere generală a documentului în cauză, vom menţiona că datele prezentate denotă o degradare în continuare a poziţiilor externe ale ţării şi o aprofundare a vulnerabilităţii externe a economiei moldoveneşti.

În primul semestru al anului curent am fost martori ai unei degradări continue a situaţiei economice din ţară. Informaţiile lunare despre reducerea volumelor de producere industrială şi ale celor din domeniul transportului, despre reducerea multiplă a ritmurilor de creştere a activităţilor de comerţ exterior s-au completat cu datele trimestriale privind reducerea investiţiilor şi creşterea de un singur procent a PIB-ului în primul trimestru al anului în curs. Datele publicate privitor la Balanţa de plăţi a Republicii Moldova, în ianuarie-martie, 2012, confirmă apricierile mai multor experţi moldoveni despre o degradare semnificativă a situaţiei în economia ţării. O caracteristică mai detaliată a relațiilor economiei moldoveneşti cu “restul lumii” este rezultă din următoarele date:

  1. În perioada examinată a avut loc o încetinire substanţială a ritmurilor de creştere a activităţilor de comerţ exterior. Ritmurile medii de creştere a exporturilor şi importurilor de mărfuri, înregistrate în trimestrele I ale anilor 2001-2011, cifrîndu-se, respectiv la 15% şi 20%, volumul exporturilor în primul trimestru al anului 2012 acrescut cu doar 6,6%, iar cel al importurilor – cu 9,9%. Cu excepţia perioadelor de forţă majoră din 2006 şi 2009, este cea mai mică creştere a volumelor activităţilor de comerţ exterior.
  2. Volumul importurilor l-a depăşit de 2,26 ori pe cel al exporturilor, pe cînd, acum un an, acest raport se prezenta la nivelul 2,13. Drept rezultat, deficitul comercial a crescut cu 13%.
  3. S-a produs o creştere semnificativă a soldului negativ  al exportului/importului de servicii. Creşterea deficitului serviciilor a echivalat cu 51%. Totodată, soldul negativ extern al serviciilor de transport a crescut cu 75%. Acest lucru este o evidenţă a faptului că traficul de mărfuri ale altor ţări, asigurat de transportatorii moldoveni, este cu 18 mln. dolari SUA mai inferior comparativ cu volumul de mărfuri moldoveneşti, transportate de companiile de transport din străinătate, iar creşterea acestei diferenţe, în primul trimestru,  a constituit 75%. Ministerul de profil, adică Ministerul Transportului nu doar s-a autoînlăturat de la soluţionarea problemelor strategice privind dezvoltarea ramurii transporturilor, ci, se mai creează impresia, prin inerţia sa contribuie la scoaterea transportului din jurisdicţia Moldovei, cu alte cuvinte mărfurile moldoveneşti sînt transportate de aceleaşi mijloace de transport, dar deja nerezidente.

La un nivel extrem de scăzut rămîne diversificarea potenţialului de export al sferei de prestare a serviciilor. Astfel, exporturile de servicii informaţionale şi a serviciilor în domeniul softwear constituie doar 6,6 la sută din întregul volum al exporturilor de servicii, pe cînd posibilităţile de care dispunem în acest domeniu sînt considerabile.

4. Transferurile băneşti de la cetăţenii Moldovei aflaţi peste hotare au crescut cu 13,3% şi s-au cifrat la 352 mln. dolari SUA, cota acestora în structura PIB-ului fiind de 23% comparativ cu 22,3% – în anul precedent. În valoare absolută, transferurile băneşti, în I trimestru al anului 2012, s-au apropiat de indicatorul corespunzător al anului 2008, atunci înregistrîndu-se punctul său maxim, constituind 90% din volumul acestuia şi depăşind cu 30% nivelul anului 2007. În virtutea acestui fapt, afirmaţiile unor politicieni şi/sau ale experţilor afiliaţi acestora privind scăderea, în primul trimestru al a.c., a volumelor remitențelor, ceea ce, în opinia acestora din urmă, condiţionează degradarea situaţiei economice din ţară, nu corespund realității. Totodată lipseşte certitudinea că, în cazul unei eventuale deteriorări a situaţiei în economia UE şi a Rusiei, creşterea obţinută a transferurilor din partea cetăţenilor Moldovei nu se va reduce, avînd consecinţe negative pentru ţara noastră.

5. Deficitul semnificativ al balanţei comerciale  (aproximativ 660 mln. dolari SUA) nu este compensat de soldul pozitiv al balanţei serviiului şi de remitențele. În rezultat, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a crescut cu 10 la sută şi a depăşit 200 mln. dolari SUA, cifrîndu-se la 13,4% din PIB, pe cînd în anul 2011 acest indice era de 11,4%. În esenţă, deficitul contului curent al balanţei de plăţi indică aprecierea externă a condiţiei economiei interne, prezentînd o viziune particulară şi caracterizînd gradul de stabilitate economică a ţării. În aceste condiţii, situaţia în care se află statul este aproape de a fi critică. Volumul înregistrat al deficitului a fost mai mare doar în perioada de criză din anii 2008-2009.

6. Nu inspiră optimism nici situaţia în sfera investiţiilor străine. Soldul investiţiilor străine directe în economia naţională (diferenţa între afluxul şi refluxul acestora) s-a cifrat la 29 mln. dolari SUA în raport cu 60 mln. dolari SUA acum un an, cu alte cuvinte volumul acestora a scăzut dublu. Raportat la PIB investițiile străine directe au scăzut de la 4,3% pînă la 1,9%.

Spre deosebire de anul 2011, cînd a avut loc reducerea investiţiilor în capital, în primul trimestru al anului curent, investiţiile sub formă de împrumuturi de la companiilor-nerezidente afiliate s-au redus cu 36 mln. dolari SUA (are loc un reflux net, adică afluxul de mijloace este mai mic decît refluxul lor), micşorîndu-se şi venitul reinvestit. Este un eveniment marcant. Cu alte cuvinte, chiar şi companiile-nerezidente afiliate nu au încredere în ţara în care şi-au creat filialele, astfel, sau nu le alimentează cu bani sau îşi scot profiturile din circulaţie.

7. Un alt element important al Balanţei de plăţi este poziţia ”alte investiţii”. La acest capitol sînt contabilizate diferite împrumuturi, credite comerciale şi alte împrumutări. În I trimestru al a.c. ”alte investiţii” au atins un nivel record. Ele s-au cifrat la aproximativ 190 mln. dolari SUA, depăşind cu mai mult de 30 la sută nivelul anului 2008, cînd a fost înregistrat maximul istoric pentru Moldova. Creditele şi împrumuturile comerciale (185 mln. dolari SUA), obţinute de la începutul anului, depăşesc de 13 ori volumele din primul trimestru al anului precedent. Mai mult de o treime din suma indicată a fost împrumutată de sectorul real al economiei. Nişte împrumuturi atît de consistente şi, într-o mare parte, pentru perioade scurte, nu pot servi bază pentru o creştere economică stabilă, contribuind doar la creşterea riscurilor de instabilitate.

8. Balanţa de plăţi reprezintă un sistem strategic, care caracterizează capacitatea de incluziune/integrare a economiei ţării în sistemele economice regionale şi mondiale, prin intermediul unor astfel de indicatori precum structura şi soldul contului curent, volumul investiţiilor directe etc. În acest caz un indicator important este volumul datoriei externe a ţării.

De la mijlocul anului 2009 şi pînă în prezent, datoria externă a Moldovei (cu excepţia granturilor) a crescut cu 1,6 mlrd. dolari SUA, inclusiv datoria externă publică şi public garantată a crescut cu 650 mln. dolari SUA. Totodată, doar în ultimul an, adică de la 1 aprilie 2011 pînă la 1 aprilie 2012, datoria externă a Moldovei a sporit cu 775 mln. dolari SUA, inclusiv datoria externă publică şi pubic garantată a crescut cu 228 mln. dolari SUA.

Esenţa problemei nu constă în volumul în sine al datoriei externe, ci în capacitatea ţării de a transforma resursele externe în potenţial economic, care ar aduce rezultate atît din punct de vedere economic, cît şi din cel al nivelului de trai al populaţiei. O creştere a datoriei externe private şi a datoriei externe a ţării în general cu 14%, pe cînd creşterea PIB-ului (în dolari SUA) a constituit doar 9,8%, nu poate fi calificată drept una eficientă/productivă.

Astfel, balanţa de plăţi a ţării pentru trimestrul I al anului 2012 a întregit tabloul general al situatiei curente a economiei moldoveneşti, confirmîndu-se diagnosticul ce semnalează seriozitatea problemelor economice existente, care continuă să se agraveze. În loc de o abordare serioasă a problemelor economiei şi ale sistemului fiscal-bugetar, AIE doar imită o activitate impetuoasă, elaborînd o SND-2020 plină de patos şi incapabilă de a modifica în mod cardinal situaţia, fie modificînd bugetul prin metode învechite şi discreditate, sau pregătind Politica fiscală pentru anul 2013, care va conduce la izgonirea businessului din economia reală.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.