Şase luni ale guvernării liberal-democrate: politică anticriză sau imitare.

La 25 martie 2010 se împlinesc 6 luni de când în Republica Moldova s-a instaurat guvernul lui Filat, creat pe principii de algoritm politic. În condiţiile actuale, este o vîrstă semnificativă pentru un guvern autoproclamat super-profesionist şi ultra-democratic.

La 25 martie 2010 se împlinesc 6 luni de când în Republica Moldova s-a instaurat guvernul lui Filat, creat pe principii de algoritm politic. În condiţiile actuale, este o vîrstă semnificativă pentru un guvern autoproclamat super-profesionist şi ultra-democratic.

Scopul acestui articol (post pe net) este de a trece în revistă cele mai semnificative evenimente petrecute în ultima jumătate de an în ţara noastră şi de a-mi expune viziunile asupra adevăratelor efecte ale guvernării liberale în această perioadă. Determinantă pentru decizia de a petrece această evaluare, a fost declaraţia si deci, intenţia guvernării, de a încălca flagrant Constituţia în vigoare, anulînd alegerile parlamentare, care au devenit inevitabile după eşecul alegerii Preşedintelui ţării la 7 decembrie 2009 (schimbarea formală de atitudine a unor lideri ai AIE după 9 martie, nu schimbă situaţia, deoarece a fost determinată de presiunea fără precedent exercitată de către structurile europene, care au reacţionat prompt la încercările regimului de uzurpare a puterii în stat.) Pe lîngă faptul că această intenţie este calificată drept tentativă de uzurpare a puterii în stat, pentru mine ea mai semnifică si frica patologică a capilor alianţei de voinţa poporului exprimată în cadrul unor alegeri libere, precum si dorinţa guvernanţilor de a rămâne cu orice preţ la putere, inclusiv prin violarea normelor constituţionale. Această frică de a ţine răspundere în faţa poporului şi spaima de a fi sancţionaţi, caracterizează cel mai bine rezultatele guvernării acestei clici în ultima jumătate de an.

Însăşi liderii alianţei recunosc că acum poporul trăieste mai rău, iar ţara se îngloadă tot mai mult şi mai mult în datorii si sărăcie. Inventivi de natură şi cinici în comportament, aşa-zişii profesionişti de la guvernare au invadat toate sursele de informare în masă cu scuze de genul, trăim rău pentru că am primit o moştenire grea de la comunişti, iar  pentru ca să trăim bine căndva în viitor, trebuie acum să rabdăm si să suferim. Întrebarea firească care apare, este cat de solidară este această suferinşă. De exemplu, judecînd după numărul de automobile de lux, inclusiv a Prim-ministrului, cumpărate în această perioadă pe bani publici mari, nu prea se vede ca suferinţa poporului să fie împărtăşită şi de actualii guvernanţi. Las aceasta pe conştiinţa lor, dar doresc acum să solicit în public de la Cancelaria de Stat, informaţia referitoare la numărul de automobile de lux, gen Scoda Superb, Toyota Camry, diverse gipuri, inclusiv a premierului, procurate pe bani publici în ultimele 6 luni şi cîţi bani din bugetul deficitar al statului au fost cheltuiţi pentru aceste scopuri în octombrie-decembrie 2009 şi primele trei luni 2010.

Apropo, de moştenirea grea. Chiar din prima sa ieşire în public,  Prim-ministrul  Filat a îngrozit ţara că scăderea PIB în 2009 va constitui 9-10%, iar deficitul bugetar va fi egal cu 8 sau 9 mlrd. lei. Din cîte se cunoaşte deja, scăderea PIB în anul 2009, a constituit 6,5%, aşa cum anunţasem noi în luna mai, iar deficitul bugetar la momentul predării puterii de către guvernarea precedentă nu depăsea 2,5 mlrd. lei, inclusiv 1,5 mlrd. lei constituiau ne-acumulările de mijloace la acel moment fată de cifra planificată, iar aproximativ 1 mlrd. lei erau datoriile acumulate la restituirea TVA din buget. În această cifră intrau şi sumele pentru majorarea salariilor unor categorii de bugetari, inclusiv pedagogilor, începînd cu 1 septembrie 2009. Per total, pentru anul 2009 noi estimam un deficit al bugetului de circa 4 mlrd. lei, iar acţiunile de optimizare cu 20% a cheltuililor ne-prioritare întreprinse de Guvernul Greceanîi, incepind cu luna aprilie 2009, aveau ca scop reducerea acestui deficit la o sumă si mai mică. Cum la sfîrşitul anului Guvernul Filat a înregistrat un deficit de peste 6 mlrd lei, numai el ştie, că aşa şi nu avem o informaţie clară la acest compartiment.

Cînd se tot vaicără de moştenirea grea pe care au primit-o, reamintesc deficitul constituia la 25 septembrie circa 2,5 mlrd. lei, guvernanţi liberal-democraţi, uită să menţioneze despre 189 mil. dolari primite de Guvernul Grecianîi de la FMI incă în august 2009, şi stocate pe conturile BNM. Uită, de asemenea, să pomenească că cei 262 mil. de dolari  au fost obţinuţi de  Republica Moldova în cadrul Programului Provocările Mileniului, lansat încă în anul 2006 si realizat cu succes şi integral de guvernarea precedentă pe parcursul a patru ani. Chiar dacă ne limităm numai la aceste cifre, vedem clar că acel deficit pe care guvernarea actuala îl numeste „moştenirea grea” primită de la comunişti, este acoperit integral de mijloacele care i-au rămas la dispoziţie, în momentul preluării actului de guvernare. Consider, că speculaţiile cu „moştenirea grea” ale actualei guvernări, nu-s altceva decît încercări de a se asigura de iminentele învinuiri întemeiate de ne-profesionalism si incompetenţă în administrarea treburilor statului.

Este regretabil că reprezentanţii Guvernului Filat, uită să mentioneze, că dacă guvernul anterior nu realiza cu succes Programul precedent cu FMI (anii 2006-2009), marea realizare pe care o trîmbiţează guvernul actual cu orice ocazie, si anume încheirea Memorandumului cu Fondul, era sub mare semn de întrebare. Eu m-am mai expus la acest capitol si v-am informat despre adevărata prestaţie şi „talentul” de negociatori manifestat de guvernare în acest proces. Doresc doar să reamintesc doar cîteva din  angajamentele asumate: îngheţarea creşterii salariilor în sectorul bugetar, majorarea accizelor, reducerea de 2 ori a subvenţiilor în agricultură şi înlocuirea cotei 20% la TVA rambursabilă integral în agricultură cu 8% nerambursabilă, stoparea compensaţiilor nominative pentru noii beneficiari, deprecierea forţată şi artificială a monedei naţionale, majorarea tarifelor la energia termică şi alţi factori energetici, reformele în sectorul de educaţie (închiderea mai multor instituţii şcolare) etc. – toate acestea cu impact social evident negativ pentru societatea noastră.

A reuşit sau nu, noua guvernare să vină cu soluţii pentru problemele curente ale ţării, să asigure schimbarea pe care o va simţi orice cetăţean ??? Este adevărat că fiecare cetăţean deja simte schimbarea, însă, nu spre bine. (nu este declaraţia mea, dar cauza principală a tentativei AIE de a anula alegerile parlamentare prevăzute de Constituţia statului pe care-l guvernează).

Cu regret, pe parcursul ultimelor 6 luni am auzit multiple învinuiri nefondate în adresa fostei Guvernări, dar  nu  soluţii venite să  amelioreze  situaţia politică, economică şi socială din ţară, care se înrăutăţeşte pe zi ce trece.

În continuare o să încerc să fac o scurtă sistematizare a moştenirii lăsate de către Guvernul Greceanîi lui Filat:

Bugetul Public Naţional – solduri în conturile curente – 1,5 mlrd. lei.

Deficitul bugetar – la situaţia din septembrie 2009 nu depăşea 2,5 mlrd. lei (estimativ pînă la sfîrşitul anului 3,5 – 4,0 mlrd. lei), avînd surse reale de acoperire:

– 189 mln. dolari SUA primiţi de la FMI de Guvernul Greceanîi în august 2009;

– optimizarea cheltuielilor neprioritare cu 20% incepind cu martie 2009;

– existenţa soldurilor trecătoare la începutul anului 2010.

Datoria externă – 778 mln. dolari SUA sau 12,8% din PIB.

Rezervele valutare ale BNM – 1.289 mlrd. dolari SUA.

Lipsa datoriilor la pensii, salarii, burse şi alte plăţi sociale.

Soldul Investiţiilor Străine Directe – 2,5 mlrd. dol. SUA, inclusiv 70% ultimii 8 ani.

Cursul de schimb valutar – 11,22 lei pentru 1 dolar american;

O inflaţie foarte moderată.

Pentru a depăşi consecinţele aşa numitei „moşteniri grele”, chiar începînd cu vara anului 2008, guvernarea defila cu un aşa-numit Plan anticriză, menit să fericească poporul Moldovei, iar la 25 septembrie 2009 tot ei promit, că în curînd va fi elaborat un plan profund şi bine chibzuit de acţiuni anticriză. În realitate planul de redresare economică elaborat pe parcursul a mai mult de două luni, nu este altceva, decît încercări spontane de a reduce deficitul bugetar pe baza populaţiei şi agenţilor economici şi nicidecum paşi concreţi de redresare a economiei naţionale. În special mă refer la:

  • Angajamentele faţă de FMI semnate în octombrie 2009, cu care se putea negocia cu mai multă verticalitate şi fără efecte nefaste pentru economia naţională şi majoritatea populaţiei.
  • Politica fiscală şi bugetară pentru anul 2010:

–  au fost majorate:

cu 50% accizele la motorină de la 750 la 1250 lei pentru o tonă;

cu 50% accizele la benzină de la 1800 la 2700 lei pentru o tonă;

de la 5% la 6% TVA pentru gazele naturale şi gazele lichefiate livrate consumatorilor;

s-a întrodus TVA de 8% la producţia agricolă;

cu 50% au crescut taxele locale.

– pentru prima dată in ultimii 10 ani, bugetul de stat pentru anul 2010 a fost aprobat cu un deficit de – 3,5% din PIB sau 4,1 mlrd. lei, în mare parte acoperit împrumuturi externe – peste 3,7 mlrd. lei.  Deja au fost semnate acorduri de împrumut cu:

FMI – 576 mln. dol. SUA ( dobînda 0,25%) – termen10 ani;

Polonia – 15 mln. EURO (dobînda 2,5%) – termen 1 an (este foarte riscant);

BM – 20 mln. dol. SUA (dobînda 0,75%) – termen 3 ani.

deja sunt si altele.

Urmare a acestor angajamente noi pentru Republica Moldova, datoria externă publică a ţării a crescut rapid:

  • 1995 – 852 mln. dol. SUA;
  • 2000 – 1,560 mlrd. dol. SUA mai mult de 80% din PIB;
  • 2009 – 778,5 mln. dol. SUA – 12,8% din PIB;
  • 2010 – 1,3 mlrd. dol. SUA – 23% din PIB.

Este evident că actuala guvernare se orientează spre soluţionare problemelor curente din contul atragerii de noi împrumuturi, fapt care este uşor de realizat acceptînd fără de verticalitate orice cerinţă a creditorilor şi după ce fostei guvernări i-a reuşit reducerea ponderii datoriei externe în PIB de la 80% în 2000 pînă la 12,8% în 2008.

Dependenţa bugetară excesivă a Republicii Moldova de intrările împrumuturilor din exterior, politica fiscală neechilibrată şi neîncrederea mediului de afaceri în viitorul guvernării actual, au un impact nefast asupra acumulării veniturilor în bugetul public naţional. Astfel, dacă în luna ianuarie 2009 la bugetul public naţional au fost încasate 1,437 mlrd. lei, adică 137,5 mln. dol. SUA, apoi în ianuarie 2010 au fost încasate 1,520 mlrd. lei, adică 122,9 mln. dol. SUA, sau cu circa 14 mln. dol. SUA mai puţin (calculate la cursul mediu al dolarului SUA pentru perioadele respective).

Din această analiză succintă (cu regret nu dispunem de informaţie operativă zilnică pentru a face o analiză mai detaliată, fapt ce denotă o lipsă totală de transparenţă a noii guvernări) reiese, că veniturile bugetului public naţional din lună în lună sunt într-o scădere continuă. Din informaţia neoficială pe care o deţin, în luna martie trendul de scădere zilnică a veniturilor la BPN este şi mai pronunţat.

În opinia mea, aceste rezultate puteau fi prevăzute în contextul gafelor macroeconomice şi schimbărilor „sensaţionale” de cadre în autorităţile vamale şi fiscale, în urma cărora majoritatea dintre conducătorii oficiilor centrale şi teritoriale a acestor structuri au fost numiţi pe principiul algoritmului politic, fără a ţine cont de capacităţile profesionale. Drept consecinţă, nu ne vom mira dacă pe lîngă cazuri „trăsnet” de gen contrabanda-record de ţăgări prin Vama Leuşeni vom asista la distursionarea unui indicator forte important ce ne vorbeşte despre disciplina financiară şi eficienţa administrării fiscale cum este restanţa (neplăţile) faţă de buget. Din datele care dispun acest indicator este în creştere avansată pe parcursul primelor luni ale anului 2010. În acest context, este forte reprezentativă conferinţa de presă organizată la 22 martie curent de conducerea Ministerului Agriculturii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Medicale şi a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. În cadrul acestei conferinţe a fost anunţat că Serviciul Fiscal de Stat va întrerupe pînă în luna octombrie acţiunile de încasare forţată a restanţelor de la agenţii economici agricoli. De fapt, dacă e să vedem esenţa lucrurilor, pe lîngă scopul nobil anunţat în cadrul conferinţei de presă – susţinerea sectorului agricol în perioada de primăvară-vară, în realitate guvernarea recunoaşte că nu mai poate gestiona în regim legal restanţele contribuabililor din agricultură şi de fapt anunţă o vacanţă fiscală pe un termen de 7 luni de zile. Astfel, de acţiuni (sau mai bine zis inacţiuni), vorbesc despre incapacitatea Guvernului de a menţine solvabilitatea ramurii agricole, stimulează indisciplina fiscală pe viitor şi lipsesc bugetul de venituri ritmice.

Ţin să reamintesc, că o astfel de acţiune vine în contradicţie cu declaraţiile Ministrului Finanţelor la finele lunii ianuarie 2010, care afirma cu insistenţă aprigă că „amnistii fiscale nu vor mai fi”……, or termenul „pînă în octombrie 2010” nu este deloc ocaziţional, după ce au apărut recomandările „neaşteptate” ale Comisiei de la Veneţia, şi are o tentă politică puternică în contextul eventualelor alegeri anticipate din toamna anului curent.

În continuare o să mă refer succint la „succesele” Guvernului Filat cu referinţă la unele subiecte care de asemenea au fost calificate de guvernarea actuală ca fiind „moştenire grea”:

  • Demonopolizarea economiei naţionale.

Învinuiri fostei guvernări referitoare la monopolizarea importului de carne, promisiuni de reducere cu circa 40% a preţurilor la carne – în realitate, după aşa spusa liberalizare – preţurile chiar au crescut;

  • Liberalizarea exportului produselor alcoolice.

În realitate, s-a organizat monopolizarea exportului de divinuri de către unele întreprinderi de stat.

  • Scoaterea barierelor netarifare la import.

Anularea ordinului nr. 36 al Ministerului Economiei şi Comerţului a avut ca efect stimularea importul masiv al produselor agroalimentare şi de larg consum, în detrementul producătorilor autohtoni.

  • Situaţia în agricultură.

Fiind sectorul economiei naţionale, unde sunt angajaţi în cîmpul muncii peste 50% din populaţia activă, agricultura necesită o atenţie şi susţinere permanentă din partea statului. Odată cu schimbarea guvernării, acest sector al economiei naţionale a avut de suferit foarte mult, iar efectele adevărate ale pseudo-reformelor iniţiate de guvernare vor fi resimţite de agricultori foarte curînd. Acţiunile Guvernului Filat în raport cu sectorul agrar au fost marcate de:

– Reducerea de peste două ori a subvenţiilor în agricultură pînă la 300 mln. lei, dintre care cca 200 mln. lei vor fi utilizaţi pentru acoperirea datoriilor anului 2009;

– Înlocuirea impozitului TVA de 20% rambursabil cu 8% nerambursabil;

– Aprobarea unui regulament (sistem) foarte sofisticat de repartizare a subvenţiilor ce pune în condiţii dezavantajoase producătorii agricoli mari, care folosesc tehnologii agricole mai performante pe terenuri consolidate;

– Lipsa suportului din partea statului pentru începerea lucrărilor agricole de primăvară, pe fonul majorării preţurilor la carburanţi.

Drept rezultat a acestor acţiuni nechibzuite, conform informaţiei operative – 72% din agricultori au datorii faţă de bugetul public naţional (cca 226 mln. lei), fapt care la rîndul său va stimula trecerea agriculturii în tenebru şi micşorarea competitivităţii procesatorilor producţiei agricole. Pentru o perioadă de perspectivă acţiunile enumerate vor genera necompetitivitatea ramurii agricole autohtone faţă de prestaţiile externe şi falimentarea în masă a producătorilor agricoli.

  • Politici socială a statului a fost modificată prin:

– anularea majorării salariilor în sectorul bugetar;

– anularea sporurilor şi adosurilor salariale pentru pedagogi în perioada de vacanţă a elevilor;

– excluderea, începînd cu 1 ianuarie 2010, a dreptului pentru compensaţii nominative pentru noi potenţiali beneficiari;

– anularea prevederilor legislative de a actualiza compensaţiile nominative în funcţie de creşterea preţurilor şi tarifelor;

– reducerea în bugetul pentru 2010 faţă de bugetul 2009 cu 200 mln. lei a alocaţiilor bugetului de stat pentru sănătate;

– reducerea în 2010 faţă de 2009 a alocărilor pentru ştiinţă de la 2% la 1% din PIB;

– diminuarea cu 23% în anul 2010 a alocaţiilor pentru cultură, tineret şi sport.

După cum se vede,  cele relatate sunt doar cîteva din numeroasele „pseudosuccese” ale actualei guvernări. Au urmat şi alte „performanţe” de gen – negocieri transparente cu Ukraina pe subiectul de interes strategic pentru Republica Moldova (Novodnestrovsk şi Palanca); incapacitatea de face faţă situaţiilor neordinare – mă refer la consecinţele sociale nefaste ale epidemiei de gripă pandemică; stagnarea în negocierile pe problema transnistreană, etc.

În opinia mea guvernarea actuală, ostatică a algoritmului politic şi dezbinată de interesele personale şi de  partid, nu este în stare, inclusiv  din lipsa de competenţă, de a gestiona cu succes Republica Moldova.

Ce părere aveţi?

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.