Apele electorale ale Guvernării

Pe timp de tragedii şi calamitate, politica trebuie să se ascundă din faţa privirilor îndurerate ale oamenilor, ea trebuie să dispară din lista priorităţilor demnitarilor, să se facă nevăzută pentru o perioadă.

Pe timp de tragedii şi calamitate, politica trebuie să se ascundă din faţa privirilor îndurerate ale oamenilor, ea trebuie să dispară din lista priorităţilor demnitarilor, să se facă nevăzută pentru o perioadă.

Soluţiile, responsabilitatea, ajutorul acordat în mod operativ, acţiunile concrete – acestea sunt unicele elemente care trebuie să figureze în agenda guvernanţilor pe timp de criză, acestea ar trebui să fie principala lor preocupare.

Cu regret însă, constatăm în aceste zile, dramatice pentru locuitorii de lângă Prut, că liderii Alianţei au înţeles că pe timp de criză ocupaţia lor trebuie să fie cu totul alta. Ei au înţeles că inundaţiile masive sunt un bun prilej pentru a-şi începe campania electorală.

Şi astfel, vedem cum, în loc să se convoace de urgenţă, să mobilizeze toate forţele din ţară, să coopereze cel puţin între ei, să propună soluţii la zi, „bravii” lideri ai Alianţei „de beton” s-au divizat în tabere, potrivit algoritmului probabil, şi fiecare cu alaiul său au pornit prin lunca Prutului cu promisiuni electorale şi cu buzunarele pline de „ajutor umanitar”.

Nu aş fi scris acest mesaj, şi poate nici nu aş fi ieşit luni la conferinţa de presă pe tema inundaţiilor, dacă nu m-ar fi înfiorat şi indignat cinismul şi ipocrizia fără de margini a celor care astăzi ne conduc. Am spus la acea conferinţa de presă şi o repet acum. Este culmea populismului şi lipsei de bun simţ ca, atunci când mii de oameni au rămas fără adăpost, partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană să se folosească de durerea acestora ca un pretext în plus de a-şi face publicitate în ajunul algerilor parlamentare anticipate.

Cum altfel dacă nu ipocrite sunt acţiunile propagandistice ale lui Filat, care pozează artistic în faţa jurnaliştilor, care salvează câini ducându-i în braţe şi o face de „gospodarul”, atunci când anume el, Filat, se face direct vinovat de faptul că nu a verificat barajele, nu a estimat pericolul şi nu a evacuat oamenii la timp, în faţa unei primejdii iminente. Victimele omeneşti puteau fi evitate, pierderile puteau fi minimalizate, numărul caselor inundate putea fi redus.

Atunci, când acţiunile de prevenire puteau fi încă eficiente, Filat era ocupat de coruperea politică a rectorilor. Acum, când dezastrul s-a produs, vedem cum tineri în veste verzi, cu eticheta PLDM şi îndemnul „Votaţi Stejarul”, o fac pe „salvatorii”, distribuind mijloace publice, dar de fapt efectuează campanie electorală de la sinistrat la sinistrat. La fel procedează şi seniorii partidului. Asta ca să ştie în anticipate oamenii cui trebuie să le fie îndatoraţi.

Ceilalţi „trei crai”, cum i-a poreclt deja presa, Ghimpu, Lupu şi Urechean, se plimbă cu helicopterul, pentru a privi de sus tragedia oamenilor de jos. Ipocrizia lor e de altă natură. În loc să sprijine acţiunile şi aşa târzii ale Guvernului, ei fac front separat şi organizează o proprie campanie politică. Cheltuind peste 10.000 de euro pe zbor, aceşti lideri plini de sine şi de bani, fac donaţii în public, împărţind boiereşte bancnote nou-nouţe şi pozând alături de oamenii necăjiţi. Nu era mai bine să depună creştineşte banii într-un fond comun, fără a-şi afişa donaţiile şi fără a cheltui sume enorme pe călătoriile cu helicopterul? Nu era mai bine să se preocupe de crearea din timp a unor comisii regionale de monitorizare a situaţiei şi nu a comisiilor de condamnare a istoriei şi a oamenilor?

Liderii Alianţei au intrat deja în campania electorală şi sunt probabil surzi la apelurile şi criticile cetăţenilor. Între timp, situaţia se agravează tot mai mult. Amintesc că, până în prezent, potrivit datelor Departamentului Situaţii Excepţionale, au fost afectate de inundaţii 85 de localităţi din 16 raioane, fiind evacuate peste 2975 de persoane, iar 566 case au fost inundate. Cele mai afectate au fost localităţile Nemţeni, Cotul Morii şi Obileni din raionul Hânceşti, care au fost inundate în noaptea spre 7 iulie, din cauza că digul de pe Prut de la Nemţeni nu a rezistat presiunii apei. Inundaţiile din anul curent au făcut şi două victime omeneşti.

Insist încă o dată pe faptul că acest dezastru putea fi preîntâmpinat. Cu titlu de comparaţie, prezint în tabelele de mai jos situaţia din 2008, când volumul apelor a fost considerabil mai mare decât în 2010. Atunci, în iulie-august 2008 Ucraina, România şi Republica Moldova au fost lovite de una din cele mai grave inundaţii din ultimele două secole. În raioanele de nord, în unele raioane centrale şi de sud ale Republicii Moldova suma precipitaţiilor pe decadă a constituit 85-185mm sau 440-800% din norma decadică. În restul teritoriului cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 15-70mm sau 100-420% din norma decadică. Ca rezultat viitura din iulie – august 2008 pentru râurile Nistru şi Prut a avut caracter de viitură istorică.
graf Apele electorale ale Guvernării
După acea calamitate fără precedent pentru Republica Moldova, au fost înaintate un şir de propuneri concrete pentru prevenirea, prognozarea şi atenuarea consecinţelor inundaţiilor pe viitor, lucru cu care era obligată să se ocupe guvernarea actuală:

  • elaborarea şi adoptarea de către Republica Moldova a Strategiei Naţionale şi Planului  Naţional de Acţiuni privind Prevenirea şi Atenuarea Impactului Hazardurilor Naturale Asupra Societăţii şi Mediului;
  • modernizarea şi optimizarea Sistemului Naţional de monitorizare, predicţie şi prevenire a efectelor dezastrelor naturale din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, prin măsuri de asistenţă tehnică şi transfer de tehnologii;
  • întocmirea şi completarea continuă a băncii regionale de date „Moldova Hazards”, în scopul perfectării metodicii de predicţie a acestor  fenomene ;
  • cartarea albiilor majore şi întocmirea hărţii topografice, cu trasarea hotarelor inundaţiilor de diferită asigurare.

Guvernarea însă s-a ocupat de cu totul alte lucruri. De aceea, rezultatele catastrofale ale inundaţiilor din anul curent sunt consecinţe ale incapacităţii şi neprofesionalismului celor care conduc în prezent serviciile guvernamentale responsabile de situaţii excepţionale. Decizii eronate s-au luat la cel mai înalt nivel. De exemplu, decizia premierului Vlad Filat, de a majora deversările din lacul de acumulare Costeşti – Stânca, fără a verifica digurile de protecţie, a constituit cauza inundaţiilor cu consecinţe grave pe care le avem.

În situaţia similară de acum doi ani, înainte de a se decide majorarea debitului din lacul Costeşti – Stânca, conducătorii fiecărei unităţi administrative au inventariat toate digurile de pe Prut, începând din nord şi până la sud. În aşa mod, noi ne-am asigurat de lipsa riscurilor şi am reuşit să evităm catastrofa. În 2008, de exemplu, la Nemţeni, apa era aproape la nivelul digului, dar noi ne-am asigurat că el va rezista. În anul curent apa era cu un metru sub dig, deci riscurile trebuiau să fie mai mici. Întrebarea este: de ce nu s-a reuşit evitarea dezastrului? De ce nu s-au făcut verificările de rigoare? Sunt întrebări la care trebuie să dea răspuns în primul rând Procuratura.

Mai mult, consider că este necesar de creat o comisie extraordinară parlamentară, care să verifice detaliat acţiunile Guvernului Republicii Moldova pentru preîntâmpinarea şi lichidarea consecinţelor inundaţiilor şi care comisie va trebui să răspundă la un set de întrebări:

  1. De ce nu s-a reuşit luarea măsurilor de prevenire a inundaţiilor?
  2. Cine se face vinovat de deciziile care au culminat prin inundarea satelor limitrofe şi pierderea de vieţi omeneşti?
  3. Care este situaţia în care se află sinistraţii la moment?
  4. Din ce fonduri urmează să luăm resurse pentru a compensa pierderile cetăţenilor?
  5. Cum vor fi protejate apele freatice şi dezinfectate fântânile din zonele inundate?
  6. Ce trebuie să facem pentru a nu admite astfel de situaţii?

Asemenea întrebări sunt cu atât mai stringente, cu cât ameninţările de inundaţii nu contenesc. Inundaţii importante se aşteaptă, în câteva zile, în localităţile de pe malul Nistrului din raioanele Căuşeni şi Ştefan Vodă, din cauza lipsei digurilor de pe râu. Deocamdată însă, responsabilii din Guvern nu spun nimic despre situaţia destul de dificilă în care se vor pomeni satele din Căuşeni şi Ştefan Vodă. Am fost acolo acum câteva săptămâni şi am văzut că digurile lipsesc. După ce au fost întărite în anul 2008, autorităţile publice locale nu au făcut nimic ca aceste diguri să fie păstrate, nisipul a fost consumat de către săteni în scopuri gospodăreşti, ceea ce e inadmisibil. O asemenea atitudine a guvernanţilor, în faţa unui nou pericol, poate fi numită criminală.

Între timp, liderii Alianţei şi-au făcut “datoria”, au vizitat protocolar oamenii rămaşi fără vatră, au pozat în faţa camerelor de luat vederi, au oferit gălăgios nişte bani scoşi demonstrativ de prin buzunare, l-au pomenit de bine pe şeful statului vecin, s-au întrecut în a face promisiuni electorale, după care au urcat în helicopter sau în maşini ministeriale şi au plecat. Iar oamenii au rămas cu durerea şi cu nevoile lor, fără avere şi fără case în prag de toamnă şi de iarnă. Noroc că le mai ajută angajaţii structurilor specializate, care unicii au meritul real de a-şi îndeplini cu cinste obligaţiunile. În rest, politica e în capul mesei. Am văzut cu toţii cum la venirea politicienilor până şi apele tulburi capătă culori electorale… Iar pentru unii dintre ei, acesta e lucrul cel mai important.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.