Acordul de Asociere – ce avem după un an de la semnare

La 27 iunie 2014 a fost semnat Acordul de Asociere între Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene, după care, la 2 iulie, a avut loc ratificarea acestuia de către Parlament. De atunci a trecut un an. Totuşi, aniversarea primului an al evenimentului, care era prezentat de autorităţi drept unul de importanţă epocală şi crucială pentru Moldova, nimeni nu a marcat-o şi nici nu a sărbătorit-o. Au lipsit cu desăvîrşire discursurile pompoase despre viitorul european, la fel ca şi şedinţele cu ocazia primei aniversări şi rapoartele elogioase despre primele succese înregistrate.

Şi pentru noi este absolut clar de ce se întîmplă aşa. Nu s-au produs lucruri aşteptate de adepţii semnării Acordului, totuşi s-au întîmplat lucruri pe care majoritatea dintre aceştia nu le-au aşteptat deloc. Să apelăm la fapte şi cifre, care caracterizează rezultatele economice importante ce ţin de implementarea Acordului de Asociere şi crearea zonei de liber schimb comercial, care oficial a intrat în vigoare  la 1 septembrie 2014.

Cele mai mari aşteptări erau legate de deschiderea pieţei europene şi creşterea, drept consecinţă, a exporturilor de mărfuri moldoveneşti, de creşterea activismului investiţional şi a fluxului de investiţii din străinătate, de susţinerea financiară din exterior a reformelor şi dezvoltarea sectoarelor prioritare.

  1. Începutul implementării Acordului de Asociere şi trecerea la regimul de liber schimb comercial nu au fost marcate de creşterea exporturilor moldoveneşti spre ţările Uniunii Europene. Dacă în perioada ianuarie-august, 2014, exporturile spre UE au crescut cu 15,8% comparativ cu perioada similară a anului 2013, în septembrie-decembrie 2014, acest indicator s-a redus cu 0,4%. În ianuarie-aprilie 2015, volumul exporturilor spre piaţa europeană a crescut cu doar 0,3%. În total, în perioada de la 1 septembrie 2014 pînă la 30 aprilie 2015, volumul exporturilor spre UE a constituit 850,3 mln. dolari SUA, fiind practic egal cu volumul exporturilor pentru perioada similară anterioară – 850,5 mln. dolari SUA. Altfel spus, exporturile spre piaţa europeană n-au crescut.

Dar, în această perioadă s-a produs o prăbușire a livrărilor de export spre piaţa rusească. Exporturile spre Federaţia Rusă au scăzut de 2 ori sau cu 173 mln. dolari SUA. Voi menţiona că instituirea de către partea rusească a unui control mai dur faţă de importurile de produse din Moldova, iar, ulterior, aplicarea interdicţiei asupra livrărilor din Moldova a fructelor, conservelor din fructe şi legume şi instituirea taxelor vamale pentru mai multe mărfuri au avut loc drept consecinţă a nedorinţei părţii moldoveneşti de a purta consultări cu FR în legătură cu trecerea Moldovei la regimul de comerţ liber cu ţările UE. Organizarea unor astfel de consultări, atunci cînd ţara (Republica Moldova) aderă la o altă zonă de liber schimb comercial, este prevăzută nu doar de Acordul cu privire la zona de liber schimb comercial a ţărilor CSI, ci şi de Acordul de Asociere a RM cu ţările UE.

Minusul de 173 mln. dolari SUA reprezintă balanţa totală a comerţului exterior al Moldovei cu ţările UE şi FR în perioada de acţiune a Acordului de Asociere. Acestea sînt pierderile directe ale ţării noastre din cauza politicii „vectoriale” dezechilibrate a autorităţilor. Rămînînd fără profituri de pe urma comerţului liber cu UE, noi am suportat mari prejudicii în comerţul cu Rusia. În final, noi am obţinut o scădere a volumului total al exporturilor cu 13,4%, în perioada 1 septembrie 2014 – 30 aprilie 2015.

 

Modificarea volumului exporturilor din momentul lansării funcţionării zonei de liber schimb comercial cu ţările UE (din septembrie 2014 pînă în aprilie 2015, mln. dolari SUA)

 

 

septembrie 2014 – aprilie 2015

septembrie 2013 – aprilie 2014

Modificarea

mln. dolari SUA

%

Exporturi – total

 

1426,3

1646,5

-220,2

-13,4

– în ţările UE

850,3

850,5

-0,2

0

– în Federaţia Rusă

177,5

350,0

-172,5

-49,3

– în alte ţări

398,5

446,0

-47,5

-10,7

 

Voi aminti că, potrivit calculelor experţilor europeni, crearea zonei de liber schimb comercial cu ţările UE ar trebui să asigure Moldovei un beneficiu exprimat prin creşterea exporturilor cu 16%, lucru despre care în repetate rînduri au declarat înalţi demnitari ai Uniunii Europene, acompaniaţi de autorităţile moldoveneşti.

Investiţii. Perioada iniţială a implementării Acordului de Asociere nu s-a caracterizat prin creştere a activismului investitorilor străini. În decursul trimestrului IV al anului 2014 – I trimestru al anului 2015 (Biroul Naţional de Statistică prezintă datele despre activităţile investiţionale nu lunar, ci trimestrial), volumul investiţiilor realizate de întreprinderile străine s-a redus cu 27%, iar a întreprinderilor cu capital străin a rămas la nivelul perioadei similare precedente.

 

Modificarea volumului de investiţii în activele materiale pe termen lung (trimestrul IV, 2014 – trimestrul  I, 2015, % faţă de perioada similară precedentă)

 Investiţii ale întreprinderilor cu toate formele de proprietate

                 din ele:

– întreprinderi străine

– întreprinderi cu capital străin

102,1

 

73,1

99,8

 

Indicii prezentaţi reflectă faptul că evoluțiile pozitive în ceea ce privește investitorii străini au lipsit. Despre aceasta vorbesc şi „Recomandările asociaţiilor de afaceri în scopul excluderii presiunilor la efectuarea activităţilor de business”, elaborate şi adresate autorităţilor de investitorii străini, care activează în Moldova. Printre autori figurează Camera de Comerţ şi Industrie a SUA în Moldova, Asociaţia Businessului European şi Asociaţia Investitorilor Străini. Investitorii străini atrag atenţia asupra faptului că autorităţile pierd timpul pentru căutarea de noi investitori, dar nu depun eforturi pentru a facilita condiţiile de activitate pentru cei care deja activează în Moldova, că sînt încălcate drepturile de proprietate, funcţionarii comit interpretări arbitrare ale legislaţiei fiscale şi ale celorlalte norme legislative, care sînt sistematic încălcate de instituţiile şi agenţiile publice etc. Este semnificativ faptul că documentul a apărut în aprilie 2015, în a opta lună de implementare a Acordului de Asociere.

Conform datelor balanţei de plăţi, intrările nete de investiţii străine în economia naţională, în trimestrul IV al anului 2014, s-au redus cu 3%, iar în trimestrul I al anului 2015 au crescut aproximativ de 3 ori. Dar „fenomenul investiţional” de la începutul lui 2015 se explică printr-o bază foarte modestă pentru comparaţie (în trimestrul I, 2014, afluxul de investiţii străine directe s-a micşorat de 2,5 ori). Plus la aceasta, volumul intrărilor investiţionale este cu mult mai modest decît volumele înregistrate în perioadele precedente. Astfel, în trimestrul I al anului 2007, afluxul de investiţii străină era de  1,2 ori mai mare decît în trimestrul I al lui 2015, iar în perioada similară a anului 2008 – de 1,3 ori.

Astfel, semnarea Acordului de Asociere a Moldovei cu ţările UE nu a generat şi o creştere a atractivităţii investiţionale a republicii noastre şi nu a modificat climatul investiţional.

Suportul financiar extern. În politica din ultimii ani, accentul este pus nu atît pe creşterea propriilor surse financiare de dezvoltare, cît pe sprijinul din exterior. An de an s-a înregistrat o creştere a volumelor granturilor şi împrumuturilor exterioare oferite. Totodată, acestea creşteau mai dinamic decît finanţarea bugetară din propriile surse. Astfel, în anul 2014, finanţarea din exterior a cheltuielilor de la bugetul de stat a crescut cu 64%, în timp ce finanţarea asigurată din sursele bugetare interioare – cu doar 16%. Dacă, în anul 2012, granturile şi creditele exterioare au asigurat finanţarea a 12,6% din toate cheltuielile bugetului de stat, în anul 2014 acest indicator a atins 18,2%.

Pe de o parte, atragerea sprijinului din exterior conduce la extinderea posibilităţilor bugetului, dar pe de altă parte această susţinere nu poate şi nu trebuie să asigure dinamizarea dezvoltării economice. Ea pur şi simplu este incapabilă şi nu-i destinată pentru a fi o sursă durabilă şi stabilă de dezvoltare.

Prin ambiţiile de a obţine cît mai mult ajutor din exterior, autorităţile încearcă să compenseze lipsa unei proprii politici economice echilibrate şi eficiente, care ar asigura reducerea dependenţei exterioare, creşterea resurselor interne datorită dezvoltării progresive a economiei. Sprijinul din exterior este necesar pentru Moldova, dar este necesar anume ca un sprijin şi nu în calitate de sursă de bază pentru soluţionarea tuturor problemelor social-economice acumulate.

Pînă nu demult, donatorii erau destul de indulgenţi faţă de faptul că autoritățile moldovenești nu-şi îndeplineau propriile obligații, pe care şi le-au asumat pentru obținerea finanțării externe. Aceste obligații practic le cunoaşte fiecare – lupta împotriva corupției, transparența și stabilitatea sectorului bancar, reforme. Cu toate acestea, lipsa de progrese reale și sustragerea, prin intermediul sistemului bancar, a 1 miliard. de dolari SUA pare să pună capăt răbdării comunității donatorilor. Faptul că Banca Mondială și Uniunea Europeană a anunțat înghețarea fondurilor (circa 90 mil. dolari SUA), planificate pentru susținerea bugetului RM în acest an, indică asupra epuizării limitei de încredere faţă de autoritățile moldovenești

Este evident că autorităţile nu au fost gata pentru o atare dezvoltare a evenimentelor, or, bugetul, aprobat doar în luna aprilie, prevede o sumă mare de finanţare din exterior, sumă ce constituie circa 17 la sută din veniturile bugetului de stat.

Scoaterea unui miliard de dolari SUA din economie a avut loc deja după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE – în perioada implementării „practice” a acestuia. Şi degradarea, din acest motiv, a relaţiilor cu donatorii este doar una, şi nu cea mai periculoasă latură a problemei. „Demonetizarea” criminală a ţării a condiţionat deprecierea rapidă a monedei naţionale, creşterea ritmului de majorare a preţurilor, sporirea inevitabilă a tarifelor la energie electrică, gaz şi căldură, creşterea dobînnzilor la credite, instabilitatea sistemului bancar, adică a provocat destabilizarea economică. Consecinţele sociale sînt destul de previzibile – reducerea veniturilor reale şi a nivelului de trai al majorităţii cetăţenilor.

Înțelegem așadar că Acordul de Asociere s-a dovedit a fi doar o „momeală” politică, ce a fost şi mai este folosită de autorităţi pentru alimentarea speranţelor cetăţenilor şi a businessului din Moldova, care au aşteptat schimbări pozitive pentru propriile condiţii de viaţă şi activitate. Dar aşteptările au fost deşarte, iar promisiunile autorităţilor sterile. Cu părere de rău, constatăm că vin vremuri grele pentru economie și societate. Și nimeni nu știe cît de grav va fi impactul acestor greutăți. 

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.