În condițiile când inflația nu are origini monetare, lupta cu ea prin instrumente monetare, de fapt are un singur efect: scumpirea banilor pentru populație, agenții economici și bugetul de stat, fără careva efecte de reducere a inflației.
La situația de azi, în acest an băncile vor incasa supra dobânzi de cel puțin 500 milioane lei, dintre care 270 milioane lei de la populație și agenții economici, iar altele 230 milioane lei de la Guvern. Dacă BNM nu se vor opri aici și vor continua să crească rata de bază, atunci pierderile noastre pot depăși ușor și un miliard de lei anual. Un element important. Noi am calculat doar supra dobânzile obținute de bănci. Costurile reale ale agenților economici și populației de la majorarea dobânzilor bancare va fi in acest an cu minim 2 miliarde lei mai mari.
În luna februarie 2022 volumul creditelor noi acordate de către bănci a trecut 4 miliarde lei, sau cu 50% mai mult decât în februarie 2021. Media lunară pentru 12 luni în februarie a atins cota record de 3,8 miliarde lei, mult peste media ultimilor ani, când volumul creditelor noi acordate de către bănci în fiecare lună era de 2,3 miliarde lei.
Această creștere considerabilă a creditelor noi acordate confirmă afirmațiile noastre anterioare că inflația în Republica Moldova nu are origini monetare, iar lupta BNM cu inflația prin instrumente monetare seamănă mai mult cu lupta contra morilor de vânt.
În ultimele luni BNM se autoamăgește pe sine și încearcă să ne convingă și pe noi că inflația în Republica Moldova este generată de resurse creditare ieftine și că scumpirea banilor va tempera creditarea economiei și va duce la scăderea inflației, cea ce teoretic sună frumos, dar în practică s-a adeverit că nu este așa.
Inflația în Moldova, care este cea mai ridicată în Europa este mai degrabă eșecul politicilor interne și externe a actualei guvernări și mai puțin efectul extern sau monetar.
Însă BNM, eronat consideră că dacă va ridica rata de bază, care a fost majorată în ultima jumătate de an deja de 7 ori, un alt record absolut pentru Moldova, atunci această majorare va descuraja creditarea.
Realitatea este cu totul alta.
Agenții economici se creditează nu din motiv că banii sunt ieftini, dar din lipsa de lichidități și necesitatea de a supraviețui în criză. Atrageți atenția la graficul atașat, cel mai mult au solicitat împrumuturi noi anume agenții economici, care nici de cum nu-și pot reveni după criza COVID-19 din 2020 și criza energetică din 2021. Populația la fel se împrumută, pentru a-și putea menține la minim nivelul de consum.
În perioada de criză, BNM în loc să ieftinească resursele creditare, pentru a ușura povara șocurilor economice, din contra a decis scumpirea lor. Astfel creditele noi în lei s-au scumpit deja cu 35% de la 6,8% dobânda medie anuală în iunie 2021, când BNM încă nu a decis să intervină pe piață, până la 9,2% dobânda medie anuală în februarie 2022.
Această majorare a dobânzilor cel mai tare a afectat populația, care în prezent trebuie să plătească dobânzi de 2,4 ori mai mari pentru creditele de consum. Creditele de consum pentru populație s-au scumpit de la 4,4% în septembrie 2021 până la 10,7% în februarie 2022.
Însă această scumpire a banilor, după cum se vede și din graficul nostru, deloc nu a redus volumul de credite. Unicul efect al acestei politici eronate este dobânzile mai ridicate plătite atât de agenții economici, populație și guvern.
Interesant că în această perioadă dobânzile la depozite nu au înregistrat același ritm de creștere ca și cele la credite. Drept consecință băncile încasează supra dobânzi nejustificat de mari.
Creșterea ratei de bază, lovește foarte puternic și asupra bugetului de stat. Astfel creditele noi contractate de către guvern deja sunt de 1,9 ori mai scumpe decât anul trecut. Dacă până anul trecut Guvernul se împrumuta cu 5,5% anual, în prezent este nevoit să plătească deja 10,5%, iar acest proces doar a început să se accelereze și nu excludem majorarea dobânzilor până la 15,5% anual sau chiar și mai mult. Trebuie să reamintim aici că în acest an, în bugetul de stat deja a fost planificată o sumă record de 2,9 miliarde lei, pentru plata dobânzilor la credite. Această sumă este de două ori mai mare decât media pentru ultimii 5 ani. Însă ea nu prevedea majorarea de două ori a dobânzilor la împrumuturile noi contractate. Dacă ținem cont de faptul că în acest an Guvernul planifică să plaseze pe piața primară Valori Mobiliare de Stat în sumă de 4,6 miliarde lei, este ușor de calculat că costul suplimentar pentru buget la plata dobânzilor crește cu cel puțin 230 milioane lei. Sunt bani care evident nu au fost planificați în bugetul de stat.
Rămâne o singură întrebare, pentru cine lucrează BNM, pentru interesele noastre naționale sau pentru un grup îngust de bancheri, care în perioada de criză au decis să obțină supraprofituri?