Select Page

Criza cea mare în Moldova abia vine

30.06.2022

Bugetul Public Național se află într-o derivă periculoasă cu consecințe grave pentru noi toți. În primele 5 luni ale anului veniturile Bugetului Public Național au înregistrat o creștere nominală de 19,5%, la o inflație de 29%. În termeni reali veniturile bugetare în prezent sunt cu peste 7,4% mai mici decât anul trecut. Altfel spus, capacitatea de plată a Guvernului în acest an este mai mică decât anul trecut.

Însă situația este mult mai alarmantă dacă analizăm în detalii Bugetul Public și urmărim cum anume este el executat.

Cheltuielile populației sunt mai mari decât veniturile obținute de cetățeni. Veniturile populației în acest an cresc mai lent decât cheltuielilor și acest fapt se vede în analiza bugetară. Astfel încasările din impozitul pe venit a persoanelor fizice au crescut cu 16,4%, în timp ce încasările din TVA, care este un impozit pe consum au crescut cu 20,7%. Este ușor să deducem că în acest an consumul real al populației a scăzut deja cu 7%, dar chiar și așa el nu poate fi acoperit din veniturile obținute de oameni. Diferența este acoperită din economiile făcute în anii precedenți și din împrumuturi contractate de la bănci, companii nebancare, rude și prieteni. Însă aceste economii, dacă încă nu s-au epuizat, atunci se vor epuiză în maxim 2-3 luni.

Cât privește împrumuturile, ele deja au devenit o problemă, odată cu majorarea ratei dobânzilor de aproape două ori la creditele noi contractate. Drept consecință populația va trebui să-și reducă și mai mult cheltuielile, iar aceasta pune în pericol încasările bugetare din TVA. În lunile de toamnă-iarnă anticipăm un ritm mult mai scăzut a încasărilor din TVA și Accize.

Pentru a plăti pensiile la oameni, Guvernul taie din investiții și acumulează datorii la plata facturilor. Cheltuielile pentru plata pensiilor și altor prestații sociale în primele 5 luni ale anului au crescut cu 29,4%, fapt îmbucurător, deoarece bătrânii noștri au dreptul la un trai decent și noi mereu am pledat pentru majorarea pensiilor și plăților sociale. Însă aceste cheltuieli din nefericire nu au fost efectuate din contul contribuțiilor sociale, care în acest an au crescut cu doar 14%. Pentru a face față acestor plăți sociale guvernul acumulează datorii la plata facturilor și taie din greu din investiții. Drept dovadă servesc cheltuielile pentru bunuri și servicii, care au crescut cu doar 12% în condițiile când prețul la gaz, energie electrică, alte utilități au crescu de 2-3 ori. Aceasta însemnă că majoritatea instituțiilor publice sunt subfinanțate și acumulează datorii la plata facturilor.

La capitolul investiții avem un dezastru total. În acest an pentru prima dată practic nu avem investiții din veniturile bugetului public. În primele 5 luni au fost alocate doar 193 milioane lei, ceea ce reprezintă doar 0,5% din cheltuielile bugetare. 0,5% investiții se considera nivelul critic de jos inadmisibil. La noi acum e de 10 ori mai puțin decât nivelul critic de jos. La această sumă se mai adaugă alte 480 milioane lei investiții din împrumuturi externe, dar care nu schimbă dezastru în care s-a pomenit infrastructura publică. În termeni reali investițiile în primele 5 luni ale anului sunt cu circa 40% mai mici decât anul trecut.

Însă toate aceste tendințe alarmante sunt doar începutul unei crize profunde care ne așteaptă în toamnă. Să nu uităm că acest buget a fost votat cu cel mai mare deficit din istoria țării, de 19,4 miliarde lei, deficit care urma să fie acoperit din împrumuturi interne și externe.

Împrumuturile interne s-au scumpit de 3 ori și Guvernul a declarat public că se dezice de ele, iar împrumuturile externe, contrar declarațiilor triumfaliste, nu prea sunt. Drept consecință în primele 5 luni ale anului Guvernul a reușit să se împrumute cu 1,9 miliarde lei, ceea ce reprezintă doar 10% din necesitățile financiare pentru acoperirea găurii bugetare.

Asistăm la o incapacitate totală de atragere a fondurilor pentru acoperirea celui mai mare deficit bugetar din istoria țării și o tendință clară de reducere a încasărilor bugetare, cauzate de scăderea consumului populației.

În astfel de condiții nu ne miră faptul că Guvernul deja începe să ne informeze că nu vor mai fi oferite compensații la gaz, căldură, dar se vor întocmi anumite liste, cu doar unele categorii mai vulnerabile.

Însă ceea ce se întâmplă încă nu e criza adevărată. Criza cea mare abia urmează să se declanșeze. Ne așteaptă o toamnă grea și o iarnă și mai grea, posibil mai grea decât ne putem imagina.

Suplimentar la cele menționare ne mai așteaptă scăderea drastică în agricultura (în opinia experților – cu cel puțin 30%), în industrie (Trendul deja confirmat in primul trimestru minus 21%), criza energetică și un nou val de scumpiri.

Încercările disperate de a sustrage atenția de la dezastrul economic și social prin dosare politice și show-uri televizate deja nu mai impresionează pe nimeni, fapt confirmat și prin ultimele sondaje de opinie. Încercarea de a acoperi aceste eșecuri de administrare a problemelor și neputința evidentă a guvernaților prin proiectarea perspectivei de integrare europeană deja nu mai este credibilă.

Concluzia este evidentă: avem cea mai slabă și incompetentă guvernare din ultimele decenii atât la nivel de executiv, cât și legislativ – guvern, parlament și președinție. Ei toți se fac direct vinovați de problemele economice si sociale cu care se ciocnesc cetățenii.

Soluția este una – alegeri anticipate prezidențiale și parlamentare. Moldova nu va rezista economic și ca stat până la alegerile ordinare.