Cine va plăti pentru greșelile guvernului și ale Băncii Naționale a Moldovei?
Rezervele valutare ale țării se topesc văzând cu ochii. Din octombrie anul trecut, până în februarie curent, acestea au scăzut cu aproape 700 de milioane de dolari SUA, adică cu 17% (de la circa 4,1 miliarde de dolari la 3,4 miliarde de dolari SUA).
Cu o asemenea rată de declin, Moldova ar putea rămâne, în curând, fără stocul minim necesar de rezerve oficiale.
Banca Națională aruncă rezervele pe piața valutară pentru a preveni o devalorizare necontrolată a leului, în condițiile în care cererea de valută este în creștere pentru a plăti importurile, tot mai costisitoare, de resurse energetice, îngrășăminte, materiale de construcție etc., precum și pe motiv că cererea de valută din partea importatorilor noștri este acoperită cu mai puțin de jumătate de oferta din partea populației (doar 45,2% în februarie).
Criza valutară devine din ce în ce mai reală din cauza politicii Băncii Naționale și a blocului financiar-economic al Guvernului. În aproximativ un an de când se află la putere, guvernarea nu a rezolvat problema restituirii miliardului de dolari, retras din sistemul bancar, acesta fiind și unul din punctele de bază ale campaniei lor electorale.
Ministrul Finanțelor ne promite o creștere, în acest an, a deficitului bugetar până la 20 de miliarde de lei, față de 15 miliarde lei planificate. Este cert că nu vom avea suficiente venituri bugetare pentru a acoperi costurile în creștere, inclusiv a facturilor la serviciile comunale ale instituțiilor bugetare. Dar cum va fi acoperit acest deficit? Nu există, deocamdată, un răspuns la această întrebare.
Numeroasele întrevederi ale conducerii Moldovei cu reprezentanți de rang înalt din Occident nu au adus la rezultate vizibile în ceea ce privește soluționarea problemelor noastre financiar-bancare și bugetare. Cheltuielile bugetare pentru deservirea creditelor luate anterior depășesc încasările de noi împrumuturi, iar din suma de 1,3 miliarde lei, planificată pentru acest an din granturi, au fost primite doar 10,2 milioane lei.
Apare o simplă întrebare: partenerii noștri occidentali vor putea aloca fonduri suplimentare Moldovei atunci când se confruntă, din ce în ce mai mult, cu aceleași probleme ca și noi – creșterea prețurilor la resursele energetice, alimente, „ruperea” lanțurilor de producție, transport și logistice, scăderea veniturilor unor afaceri și ale populației etc.? Evident, că ei se vor salva în primul rând pe sine.
Încă din toamna anului trecut, era clar că politica financiară și economică necesită o schimbare radicală. Acest lucru era impus de creșterea prețului prevăzut în contractul de achiziție a gazelor naturale. La acel moment, am sugerat să fie atenuat șocul legat de preț printr-o avertizare „la intrare” și să fie compensate tuturor agenților economici și populației cheltuielile suplimentare suportate la plata gazelor naturale care s-au scumpit. În acest scop, atunci erau necesare aproximativ 4 miliarde de lei. Astfel, am fi putut sprijini producătorii, exportatorii, am fi putut conta pe o creștere a exporturilor și, drept urmare, pe o creștere a veniturilor valutare. Acest lucru ar fi avut un efect de stabilizare a pieței valutare și a rezervelor oficiale. Tarifele la energia electrică nu ar fi crescut deoarece companiile noastre energetice, de asemenea, ar fi beneficiat de compensații pentru gaze. Nu am fi avut această inflație ascendentă – în luna februarie curent, față de februarie anul trecut, prețurile la alimente au crescut cu 23,3%, iar la serviciile comunale – cu 29,4%.
Cine plătește pentru greșelile autorităților? Producătorii, toți agenții economici și populația, noi toți.
Actuala componență a Guvernului și a Băncii Naționale nu va face față provocărilor actuale, deci, este mai bine pentru ei să plece singuri sau trebuie să fie demiși. Tergiversarea și speranța într-un miracol nu vor ajuta.
Oamenii au înțeles acest lucru. Ar trebui să înțeleagă și conducerea de vârf a țării.