Comisia de la Veneția de câteva ori s-a expus foarte clar asupra rolului presedintelui țării in deblocarea crizei politice

22.02.2021

Colegii mei, specialiști in domeniul juridic, mi-au transmis astăzi ca Comisia de la Veneția de câteva ori s-a expus foarte clar asupra rolului presedintelui țării in deblocarea crizei politice prin dizolvarea parlamentului și declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Concluzia ferma este – “Dizolvarea Parlamentului în cazul când deputații sunt gata sa voteze un guvern și adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale a Președintelui ca putere neutră”.

Interesant ce vor zice așa numitele forte politice proeuropene și tot felul de experi daca CC va lua decizia de a susține poziția anticonstituțională a dnei presedinte.

Sau când este convenabil tot ce spun europenii e sfânt și nu se discuta, iar când nu este convenabil se poate de nu atras atenție la poziția ferma a partenerilor de dezvoltare.

Mai jos sunt câteva puncte din avizele Comisiei de la Veneția.

::::::::::::

Avizul Comisiei de la Veneția din iunie 2017 (pct. 58 și 59)
Cumularea cazurilor de dizolvare a Parlamentului deja prevăzute cu o clauză generală de dizolvare ar putea avea drept efect privarea primelor de toată utilitatea, dar ar putea fi interpretate și ca abilitând Președintele să recurgă la dizolvare ca un instrument politic partizan, ceea ce ar fi contrar rolului său de putere neutră într-un regim parlamentar și ar risca de a provoca conflicte politice inutile…
…a da Președintelui puterea de a decide dacă măsurile luate de către Parlament răspund așteptărilor populației presupune a-i recunoaște o putere politică discreționară foarte extinsă, ceea ce nu este compatibil cu rolul de putere neutră ce ar fi trebuit să fie asumată într-un regim parlamentar

Avizul Comisiei de la Veneția din iunie 2019 (pct. 42 și 43)
Dreptul de a dizolva Parlamentul este un ultima ratio instrument de a soluționa o criză constituțională, cauzată de imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii legislative. Dacă nici o cale nu există, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată ca o obligație a Președintelui. Pe de altă parte, dacă alte căi există, dacă, spre exemplu, partidele reprezentând o majoritate parlamentară au ajuns la înțelegerea privind formarea Guvernului, o asemenea obligație nu poate exista. Dizolvarea Parlamentului într-un asemenea caz și adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale a Președintelui ca putere neutră….
În lumina acestor argumente, Comisia de la Veneția este de opinia că regula ce prescrie dizolvarea automată a Parlamentului după 3 luni indiferent de faptul dacă a fost sau nu votul formal de încredere este incoerentă atât cu formularea art. 85 cât și cu scopul stabilit de către CCM în hotărârea sa din 2013.