2,6 mlrd. $ SUA - mit și realitate

Nu puteam sa trec cu vederea noutatea din seara zilei de 24 martie, care vine sa demonstreze triumful guvernului Filat in negocierile cu partenerii de dezvoltare. Vreau sa fac referinta si unele concluzii doar in baza informatiilor de care dispunem la moment, fiind conștient si în sperantț că acest eveniment va fi subiectul unei analize ulterioare mai detaliate.

Nu puteam sa trec cu vederea noutatea din seara zilei de 24 martie, care vine sa demonstreze triumful guvernului Filat in negocierile cu partenerii de dezvoltare. Vreau sa fac referinta si unele concluzii doar in baza informatiilor de care dispunem la moment, fiind conștient si în sperantț că acest eveniment va fi subiectul unei analize ulterioare mai detaliate.

Ași dori din start să felicit Guvernul Filat cu rezultatele negocierilor, personal calificînd acest eveniment drept unul de importanță majoră pentru Republica Moldova și o deschidere evidentă a comunității donatorilor. Însă, consider oportun să menționăm din start cîteva elemnte importante.

In noutatile de la finele discutării programului si documentului „Relansăm Moldova/Rethink Moldova”  se anunta ca : ” suma totală, care va ajunge în Moldova de la donatorii europeni și cei internaționali până în anul 2013 va fi de 2,6 miliarde dolari americani sau cca 1,9 miliarde euro, iar suma anunțată include și fondurile destinate Moldovei, anterior anunțate“.

Astfel punctez cîteva din întrebările și îngrijorările care sunt la suprafață:

1. În suma făcută public sunt incluse și fondurile anterior anunțate. Prin urmare este vorba de cca 600 mln promise de FMI, cca 260 mln. negociate și semnat acordul cu Provocarile Mileniumului (programu lCompact), creditele deja alocate recent de la Banca Mondiala (cca 50 mln), creditul ofeit de Polonia de 15 mln, grantul oferit de România de 100 mln euro, UE cu cca 100 mln și alti donatori. Tot aici de obicei se includ și promisiunile de finanțare a sectorului privat de către BERD, BEI și alte instituții comerciale internaționale, care de obicei creditează în condiții comerciale sectorul privat, și uneori statul. Din cîte cunosc promisiunile făcute publice de către cei din urmă sunt de cca 200 mln. euro pentru următorii ani. Per total vom obtine doar 10-20 la sută mijloace siplimentar celor deja anunțate cu mare pafos de guvernare pe parcursul ultimelor 6 luni. Menționez că evaluarea este efectuată în baza experienței proprii (donars meeting la Bruxelles la 12 decembrie 2006) cît și în baza informației de care dispunem la moment.

2. Mijloacele vor fi disponibile pe parcursul anilor 2010-2013. Este important de a cunoaște structura mijloacelor alocate pentru anul curent, deoarece Moldova are nevoie de finanțări în special pentru a depăși consecințele crizei economice în lunile imediat următoare. Evident că chiar dacă mijloacele vor veni în 2011-2012 este oricum un succes, însă dacă 80 la sută vor fi alocate în ultimii 2 ani, efectul așteptat și dorit pentru relansarea economică nu va fi atins.

3. Care va fi raportul: împrumut rambursabil – grant. Din experiența proprie grantul nu depășește 25 – 30 la sută. Astfel există riscul de creștere a datorii externe deservită de Guvern cu min 1,5 mlrd. dolari, adică de la cca 700 mln în septembrie 2009 la peste 2 mlrd. dolari către anii 2012-2013 Menționez că Republica Moldova in premieră va fi în situația de a deservi un astfel de nivel al împrumutului extern, iar ponderea datoriei externe deservite de Guvern va crește de 12.8 % în PIB (situația din septembrie 2009) pînă la min. 40 la sută. Important e să aflăm care sunt condițiile la care vom primi aceste împrumuturi, dobînzi, scadențe, penalități, deoarece această datorie externă umreză a fi achitată, atît suma de bază cît și dobînzile. Evdent, că toate țările se împrumută în criză, însă atunci cînd împrumuturile devin o sursă de bază pentru soluționarea problemelor interne (din info de care dispun încasările in buget sunt în scădere, dinamica fiind negativă în ianuarie, februarie, martie), atunci apar riscuri de defolturi ca în cazurile Greciei și țărilor baltice, care apropo la o anumită etapă la fel încasau cu pafos împrumuturi externe.

Mai sunt și alte întrebări de genul gestionarea și administrarea pe intern a acestor surse, însă aici sperăm la o monitorizare strictă din partea partenerilor de dezvoltare.

Sper foarte mult că cel putin la capitolul finanțare externă Guvernul Filat va fi mai transparent (sub monitorizarea strictă a donatorilor) și nu similar actului de guvernare exercitat pe parcursul ultimelor luni. Așteptăm o informație detaliată la acest subiect.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.