Votarea cetăţenilor RM în străinătate: adevăr şi minciună

Oponenţii mei continuă speculaţiile pe marginea subiectului cu privire la votarea cetăţenilor Moldovei la alegerile prezidenţiale. În primul rînd, speculaţiile vizează votarea cetăţenilor noştri, aflaţi cu traiul în străinătate, precum şi în Transnistria.

Poziţia mea se bazează pe conceptul potrivit căruia fiecare cetăţean al Moldovei, cu drept de vot, trebuie să poată vota oriunde s-ar afla – pe teritoriul ţării sau în afara RM. Este un drept consfinţit în Constituţia Republicii Moldova şi garantat de Legea Supremă a ţării, deci trebuie să fie asigurat într-un mod necondiţionat.

La acest subiect voi prezenta cîteva date.

PSRM cere, din anul 2014, asigurarea a cel puţin 1 secţie de votare pentru 3000 de cetăţeni ai RM, aflaţi cu traiul în străinătate.

Înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, noi am declarat despre necesitatea asigurării numărului necesar de secţii de votare în fiecare ţară conform formulei prevăzute de Codul Electoral: cel puţin 1 secţie pentru 3000 de cetăţeni. Atunci, proiectul înaintat de Partidul Liberal şi susţinut de PLDM şi PDM (formaţiunile, care, la recentele alegeri i-au sprijinit pe oponenţii noştri) admitea eliberarea a cel mult 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare din afara ţării. Detalii găsiţi: aici , de asemenea mai jos (amendamentele deputatului-liberal):

Hotărîrea Guvernului (Maia Sandu membru al Guvenului dat)

La 20 octombrie 2014, Guvernul RM (membru al căruia era, pe atunci, oponentul meu la prezidenţiale, Maia Sandu) a adoptat Hotărîrea nr. 872 “Cu privire la organizarea secţiilor de votare din străinătate”. Guvernul a aprobat doar 5 secţii de votare pe teritoriul Rusiei, din cele 95 de secţii deschise în străinătate, în ciuda faptului că MAEIE a propus organizarea a cel puţin 15 secții (chiar şi acest număr, în opinia noastră, fiind insuficient). Detalii: aici:

Actualii mei oponenţi NU au avut atunci nici un fel de obiecţii, deși aceste acţiuni au fost o mare nedreptate în raport cu cetăţenii noştri.

Hotărîrea CEC

La 24 octombrie, 2014, CEC emite Hotărîrea nr. 2812 „Cu privire la demersul Guvernului Republicii Moldova nr. 2205-81 din 21 octombrie 2014, privind organizarea secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014”.

Şi faţă de această hotărîre a CEC-ului oponenţii mei nu au avut nici un fel de obiecţii.

PSRM contestă Hotărîrea CEC

La 27 octombrie 2014, PSRM a contestat respectiva Hotărîre a CEC în instanţa de judecată, motivîndu-şi contestaţia prin încălcarea procedurii stabilite de Codul Electoral. Din păcate, la 7 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a emis o hotărîre prin care ne-a respins contestaţia.

Oponenta mea Maia Sandu, în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, a fost aleasă deputat în Parlamentul RM pe listele PLDM. După alegeri, nici dînsa, nici alţi membri ai echipei sale, care au sprijinit-o la ultimele alegeri prezidenţiale, la fel nu au avut obiecții vizavi de numărul secţiilor de votare în străinătate şi procedura de votare.

Sesizarea Curţii Constituţionale din partea PSRM

În acelaşi timp, juriştii PSRM au continuat să lupte pentru dreptul constituţional la vot al cetăţenilor Republicii Moldova. Astfel, la 1 aprilie 2015, a fost depusă o sesizare la Curtea Constituţională a RM, prin care s-a pretins că prevederile articolului 29 al Codului Electoral, care reglementează organizarea secţiilor suplimentare în străinătate etc., contravin unor articole ale Constituţiei. CC, de asemenea, a respins sesizarea deputaţilor socialişti, recunoscînd drept constituţională formularea din Codul Electoral. Original: aici.

Nici în acest caz, oponenții mei NU au avut obiecții.

Să trecem la alegerile prezidenţiale din anul 2016.

Interpelarea mea de deputat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

La 23 iunie 2016, am adresat o interpelare parlamentară Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM cu privire la numărul cetăţenilor Moldovei stabiliţi cu traiul în străinătate, pe fiecare țară.

La 23 august 2016, am primit un răspuns oficial din partea MAEIE, semnat de secretarul general al instituţiei, Anatol Vangheli, care conținea o descriere clară şi detaliată a numărului total al cetăţenilor RM, aflaţi cu traiul în străinătate, cu repartizare pe ţări.

Interpelarea lui I. Dodon cu privire la deschiderea secţiilor de votare în străinătate

La 6 septembrie 2016, am făcut o interpelare oficială pe numele prim-ministrului, Pavel Filip; ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, A. Galbur; preşedintelui CEC, A. Russu; preşedintelui Parlamentului, A. Candu, şi conducătorului Misiunii OSCE în RM, prin care am cerut organizarea secţiilor de votare în fiecare țară, reieşind din numărul de cetăţeni ai Moldovei aflaţi cu traiul în acea țară, după formula „cel puţin 1 secţie de votare la fiecare 3000 de persoane”.

În conformitate cu formula indicată, am solicitat organizarea pe teritoriul Federaţiei Ruse, a 159 secţii de votare, în Italia – 47, în SUA – 16, în Canada – 6, în Germania, Spania şi Ucraina – cîte 5, în Israel – 4, în România şi Grecia – cîte 3, în Portugalia – 2 secţii de votare şi cite 1 secţie în celelalte ţări.

Autorităţile competente nu au primit careva interpelări similare din partea oponenţilor mei.

Numărul real de secţii

Şi acum să analizăm, care a fost numărul real al secţiilor efectiv organizate.

Rusia. În Federaţia Rusă, acolo unde avem cea mai numeroasă diasporă moldovenească (doar datele oficiale ale MAEIE arată un număr de circa 480 mii de cetăţeni ai Moldovei, cifra reală fiind mult mai mare), în loc de 159 de secţii au fost deschise doar 8, adică echivalentul a 5% din numărul necesar.

România. În acelaşi timp, în România, unde locuiesc ceva mai mult de 9 mii de cetăţeni ai Moldovei, în loc de 3 secţii au fost organizate 11. Mai mult ca atît- în România au votat 16 mii de cetăţeni ai Moldovei, ceea ce este de 1,7 ori mai mult decît numărul de cetăţeni ai RM, aflaţi cu traiul în această ţară, potrivit datelor oficiale ale MAEIE. Vă amintim că guvernul acestei ţări a subvenţionat transportarea gratuită a studenţilor moldoveni aflaţi la studii în România, pe teritoriul Moldovei, pentru a le oferi posibilitatea să voteze la locul de reşedinţă: (LINK):

Voi mai prezenta cîteva exemple.

În Marea Britanie, unde, oficial, locuiesc 1054 cetăţeni ai Moldovei, au fost organizate două secţii de votare în locul unei singure. În această ţară au votat 6000 de persoane, un număr ce depăşeşte de 5,7 ori numărul de cetăţeni ai Moldovei, aflaţi acolo oficial cu traiul!

În Franţa, unde locuiesc 3127 cetăţeni ai Moldovei, urma să fie organizată o singură secţie de votare sau, cel mult, două. Totuşi, acolo au fost deschise tocmai 6 secţii de votare! În ele şi-au exprimat votul 11 mii de cetăţeni ai Moldovei, ceea ce este de 3,6 ori mai mult decît numărul de cetăţeni ai Repujblicii Moldovei, care locuiesc oficial în acest stat.

În Irlanda se află oficial cu traiul 728 cetăţeni ai Moldovei, cu toate acestea, acolo au participat la votare 3000 de persoane, sau de 4,1 ori mai mult!

În Belgia locuiesc oficial 1364 cetăţeni ai RM, dar la votare au participat 2995 persoane, cifră ce depăşeşte de mai bine de 2 ori numărul oficial al cetăţenilor Moldovei, aflaţi acolo cu traiul.

În Ţările de Jos, unde se află cu traiul 324 cetăţeni ai Moldovei, la scrutin au participat 953 persoane.

În Regatul Monaco oficial nu este stabilit cu traiul nici un cetățean al Republicii Moldova. Cu toate acestea acolo au votat 1130 de persoane.

Iată analiza situației cum s-a votat peste hotare:

7fd3fae1c7ff4ff7f857d4fd07a6687e Votarea cetăţenilor RM în străinătate: adevăr şi minciună

În acelaşi timp, au fost înregistrate mai multe cazuri de transportare organizată a alegătorilor la secţiile de votare în ţările UE. Am amintit deja de cazul din România, dar cazuri identice au avut loc în Italia, Germania şi Marea Britanie.

Participarea la votare a locuitorilor din regiunea transnistreană

Totodată, în regiunea transnistreană a Moldovei locuiesc peste 200 de mii de concetăţeni de-ai noştri. Doar pentru ei ar trebui să fie organizate în mod special, cel puţin, 70 secţii de votare! Însă, pentru locuitorii din raioanele de est ale Moldovei au fost organizate doar 30 de secţii.

În rezultat, din cele 200 de mii de cetăţeni ai Transnistriei şi-au putut exprima votul doar 17 mii sau aproximativ de 12 ori mai puţin! Este o manifestare de discriminare evidentă a compatrioţilor noştri, care locuiesc într-o regiune cu o situaţie dificilă, situație care n-a trezit nici un fel de nemulţumiri din partea politicienilor de dreapta. Dimpotrivă, aceştia din urmă s-au arătat indignaţi de faptul că cetăţenii Moldovei, locuitori ai regiunii transnistrene, în genere au îndrăznit să ajungă la secţiile de votare şi să voteze pentru candidatul la funcția de președinte al propriei ţări.

Concluzii

1. Conform datelor oficiale, în afara ţării se află cu traiul 805 mii de cetăţeni. Respectînd formula „cel puţin 1 secţie de votare la 3000 de alegători”, în străinătate urmau să fie organizate 268 de secţii. PSRM a sprijinit această prevedere constant. Reieşind din datele oficiale ale MAEIE, pe teritoriul Rusiei urmau să fie deschise 159 secţii de votare şi tipărite 480 mii de buletine, în timp ce în celelalte ţări urmau să fie organizate 108 secţii şi tipărite 325 mii de buletine de vot.

2. În realitate, în Rusia au fost deschise doar 8 secţii (5% din numărul necesar) de votare, pentru care au fost expediate 24 mii de buletine. În celelalte ţări au fost deschise 92 secţii (85% la sută din numărul necesar), fiind expediate 265 mii de buletine.

3. PSRM a sesizat Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia, cerînd organizarea unui număr de secţii de votare, care ar corespunde numărului de locuitori în fiecare ţară în corespundere cu formula stipulată în Codul Electoral “cel puţin 1 secţie de votare la 3000 de cetăţeni ai Moldovei”, dar aceste revendicări nu au fost satisfăcute.

4. În perioada indicată mai sus (2014 – 2015), Maia Sandu a deţinut calitatea de membru al Guvernului RM, fiind aleasă în calitate de deputat din partea PLDM, dar ea n-a protestat în nici un fel.

5. Numărul de secţii de votare, organizate pentru locuitorii regiunii transnistrene a ţării, a fost de 2,3 ori mai mic decît o prevede Codul Electoral. Drept urmare, şi-au putut exprima votul doar 8,5% din cetăţenii Moldovei, locuitori ai Transnistriei.

Din cele spuse mai sus putem face o concluzie simplă. Oponenţii mei sînt interesaţi nu de dreptul la vot al cetăţeniilor Republicii Moldova şi asigurarea respectării acestui drept. Ei sînt interesaţi de voturile diasporei doar în cazul unei distribuiri favorabile a secţiilor de votare – conducîndu-se în exclusivitate de propriile beneficii electorale. Doi ani în urmă, acest subiect nu prezenta interes pentru politicienii de dreapta. Ei au decis să abordeze tema în cauză doar după ce au pierdut alegerile pe teritoriul Moldovei.

Dacă tuturor cetățenilor cu drept de vot, indiferent de locul unde ei s-ar afla, Guvernul le-ar fi asigurat posibilitatea de a-și exercita dreptul la vot, rezultatul ar fi de 70% la 30% în defavoarea Maiei Sandu.

Este tot ce trebuie să ştim despre isteria părţii care a fost învinsă, și despre faptul că li s-a furat, chipurile, victoria.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.