Integrarea Euroasiatică: totul doar începe

Populația Moldovei este din ce în ce mai predispusă spre o uniune cu țările din Est  – Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA), membrii căreia în prezent sunt 5 țări – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Federația Rusă.

Datele sondajelor sociale demonstrează o creștere constantă a preferințelor cetățenilor noștri în favoarea UEEA. Este remarcabil faptul că studiile efectuate de organizații diferite după  viziunile „apartenenței vectoriale“ oferă practic rezultate aproape identice la întrebările care reflectă atitudinea populației Moldovei față de  Uniunea Vamală / Uniunea Economică Eurasiatică.

Potrivit „Barometrului de Opinie Publică“ (Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA“), cota persoanelor care sunt pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală / Uniunea Economică Euroasiatică a crescut de la 45% în aprilie 2014, la 53% în octombrie 2016. Potrivit „Barometrului de integrare EABR (Centrul pentru Studii de Integrare a Băncii de Dezvoltare Eurasiatice), proporția acestor persoane a crescut de la 49% în 2014 la 53% în 2016. 

Rezultatele cercetărilor sociologice

  Pentru aderarea Moldovei la Uniunea Vamală / Uniunea Economică Euroasiatică, % dintre respondenți
2014 2016
Barometrul de Opinie Publică 45

(aprilie)

53

(octombrie)

Barometrul de integrare EABR 49 53

Surse: BarometrulOpinieiPublice/CBS-AXA, octombrie 2016; Интеграционный барометр ЕАБР/Центр интеграционных исследований ЕАБР, 26 октября 2016.

Cu mult timp, înainte de apariția Uniunii Economice Eurasiatice, mulți locuitori ai Moldovei au sprijinit ideea participării țării noastre în Uniunea creată de Federația Rusă și Belarus. În timpul alegerilor parlamentare din 2001, această idee devenind o parte importantă a programului electoral al părții câștigătoare – Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, care mai târziu a fost abandonată,  promovând ideea integrării europene.

Cu regret, dorința majorității populației din Moldova de a se apropia de zonele de est au fost complet ignorate de cei care au venit la putere în 2009, și care au  făcut și fac tot posibilul pentru a rupe legăturile rămase – economice, umanitare, culturale.

Resursele mass-media din Republica Moldova, practic nu informează cetățenii noștri cu privire la ceea ce se întâmplă în partea Estică a țării noastre, cum decurg procesele de integrare, care sunt obiectivele și ce rezultatele ale  integrării eurasiatice obțin sau poate primi statul, cetățeni și agenții economici Mai mult ca atât, în unele cazuri, mass-media este angajată într-o dezinformare continue a populației.

Prin urmare, este necesar cel puțin să se evidențieze într-o formă simplă și imparțială, unele aspecte ale evoluției și dezvoltării proiectului de integrare eurasiatică.

De la Uniunea Vamală la cea  Economică 

În anul 2010, Belarus, Kazahstan și Federația Rusă au făcut primul pas important în integrarea economiilor naționale – au creat Uniunea Vamală.

Au fost lichidate posturile vamale între statele membre ale Uniunii și, ca rezultat, a dispărut control vamal și de vămuire a mărfurilor în comerțul reciproc. Controlul vamal se efectua doar la frontierele externe. Ca urmare, marfa a început să se miște liber între țările membre ale uniunii vamale, reflectându-se pozitiv asupra creșterii semnificative a schimburilor comerciale bilaterale – valoarea schimburilor comerciale reciproce pentru anul 2011 a crescut cu mai mult de 30%.

În plus, țările Uniunii Vamale au stabilit un regim comercial comun și taxe de import comune pentru țările terțe (cu excepția țările CSI), în scopul protejării producătorilor autohtoni  și  promovării interesele economice și comerciale ale acestora.

În 2015 a fost înființată Uniunea Economică Eurasiatică, membrii căreia au devenit Armeniei, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Federația Rusă. Această asociere integraționistă este mult mai profundă decât Uniunea Vamală. După nivelul de integrare UEEA urmează imediat după Uniunea Europeană, doar că, spre deosebire de UE, UEEA reprezintă o asociere pur economică. Uniunea Europeană dispune și de o politică externă comună, care s-a pronunțată în special în ultimii ani.

Scopul acestei uniuni reprezintă realizarea beneficiilor liberei circulații a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă pe un teritoriu geografic mult mai vast decât fiecare țară în parte, care a devenit membru al UEEA.

Țările membre UEEA decid asupra piețelor sectoriale comune și politicii de reglementare  a acestora, ținând cont de interesele cetățenilor și  agenților economici din țările membre.

Începând cu anul 2015 a fost deschisă piața comună a serviciilor pe care orice furnizor de servicii poate activa la fel ca în propria lor țară, fără necesitatea de înregistrări suplimentare, licențe și alte permise. Orice furnizor de bunuri, lucrări și servicii ale statelor UEEA au dreptul de a participa la procedurile de achiziții publice în condiții egale cu furnizorii interni, în orice țară a Uniunii. Totodată, antreprenorii au dreptul de a opta pentru înregistrarea afacerii în țara unde consideră că este cel mai convenabil pentru businessul său. În 2016, la piețele existente s-a alăturat piața comună de produse farmaceutice și medicale, iar în viitorul apropiat va fi deschisă piața energetică comună, cea de gaze, petrol și produse petroliere și altele.

Cetățenii din statele UEEA au dreptul de a lucra în orice țară a Uniunii fără cote și fără permise, de a traversa frontierele Uniunii fără vize și fără control vamal, de a plăti impozite pe picior de egalitate cu cetățenii din țara de angajare, de a primi pensii pentru întreaga perioadă de muncă în orice stat al Uniunii, de a primi asistență medicală de urgență gratuită. Aceste drepturi sunt stipulate în Tratatul privind Uniunea Economică Eurasiatică și puse în aplicare în mod consecvent.

După o serie de indici internaționali importanți, UEEA face parte din grupul țărilor cu un nivel de dezvoltare peste medie. În special, în ceea ce priveşte uşurinţa de a face afaceri, UEEA ocupă locul 40 din 190 de țări (în 2016), la Indicele global al competitivității – locul 44 din 138, la Indicele global al inovației – locul 47 din 128 (în 2016), la Indicele globalizării – locul 51 din 207 (în 2016), iar în ceea ce privește indicele dezvoltării umane – locul 51 din 188.

Pentru a reglementa procesele de integrare au fost create organele UEEA – Consiliul Suprem Economic Eurasiatic, Consiliul Interguvernamental Eurasiatic, Comisia Economică Eurasiatică. Trebuie de remarcat că deciziile acestor organe sunt adoptate prin consens. Acest principiu de luare a deciziilor nu permite de a ignora sau de a leza interesele unui anumit stat membru a Uniunii. În acest context, menționăm că în Uniunea Europeană, deciziile sunt adoptate prin vot majoritar, astfel interesele și opiniile statelor mici sunt adesea ignorate.

Sprijinul financiar al integrării Eurasiatice 

Din 2006 funcționează Banca de Dezvoltare Euroasiatică (EDB). În afara de statele membre actuale ale Uniunii Economice Eurasiatice, participant este și Tadjikistan.

Banca finanțează două tipuri de proiecte: proiecte cu o integrare puternică și proiecte naționale de dezvoltare.

Volumul portofoliului de investiții al băncii – 5.5 mlrd dolari SUA

Proiecte-cheie din portofoliul de investiții al EDB în 2017:

  • construcția unității a treia a blocului energetic Ekibastuz GRES-2 (Kazahstan) – 361 mil dolari SUA.
  • construcția uzinei de fabricare a vagoanelor («Тихвинский вагоностроительный завод»), Rusia -137 mil dolari SUA .
  • Construcția auto magistralei  («Западный скоростной диаметр»),un proiect al parteneriatului public-privat, Rusia – 169 mil dolari SUA .
  • construcția unității de producere a firelor de dimensiuni mici la uzina metalurgică din Belarus – 122 mil dolari SUA
  • construcția centralei hidroelectrice Polotsk ,Belarus – 99 mil dolari SUA
  • construcția și reconstrucția Aeroportului Pulkovo (proiect de parteneriat public-privat, Rusia) – 90 de mil dolari SUA.
  • finanțarea aprovizionărilor asociației miniere SA „SSGPO” (Kazahstan) de la Combinatul Metalurgic din Magnitogorsk (Rusia) – 95 mln de dolari.

Banca Eurasiatică de Dezvoltare administrează, de asemenea, mijloacele Fondului Eurasiatic pentru Stabilizare şi Dezvoltare (FESD anterior – Fondul Anti-Criză EurAsEC), înființat în 2009 de către Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan.

Din fondurilor FESD se acordă credite guvernelor statelor membre pentru consolidarea stabilității financiare și economice a acestora, menținerea bugetului,  cursului monedei naţionale și a balanței de plăți, precum și credite de investiții pentru guverne și companii implicate în proiecte care promovează integrarea între statele membre. Exemple de proiecte finanțate din FESD:

  • construcția coridorului rutier „Nord-Sud” (150 mil dolari SUA, – 2014)
  • sprijin financiar pentru cheltuielile sociale din bugetul Tadjikistanului (70 mil dolari SUA – 2010)
  • suport pentru Programul de stabilizare din Belarus (500 mil dolari – în 2016)
  • livrarea de mașini agricole în Kîrgîzstan (20 mil dolari – în 2013)
  • sprijin pentru măsurile individuale ale Programului pentru stimularea creșterii economice și a sectoarelor exportatoare din Armenia (300 mil dolari – în 2015).

La moment sunt mai mult de o duzină de țări candidate din Europa și Asia pentru a adera la EDB. Țările nu sunt obligate să se alăture  UEEA, pentru a deveni membru al EDB. Țările care au un interes deosebit de a participa la EDB sunt cele care au semnat sau negociază acorduri comerciale cu țările din UEEA, inclusiv acorduri privind crearea zonelor de comerț liber.

Pentru a sprijini dezvoltarea economiei Kirghiziei în anul 2015 a fost creat Fondul de dezvoltare ruso-kârgâz, cu un capital de 500 mil dolari. Prioritățile de finanțare – complexul agroindustrial, industria textilă și de confecții, industria extractiva și industria fierului și a oțelului, transporturi, construcția locuințelor, dezvoltarea infrastructurii. Au fost deja aprobate pentru finanțare mai mult de 600 de proiecte în valoare de peste 200 mil dolari. Fondul implementează, de asemenea, programul de creditare a businessului mic și mijlociu. În plus, a fost semnat acordul dintre Kîrgîzstan și Kazahstan pentru acordarea asistenței tehnice de către acesta din urmă în valoare de 100 mil dolari, pentru dezvoltarea și dotarea tehnică a unităților vamale de frontieră, modernizarea laboratoarelor de testare și altele.

Activitățile internaționale ale UEEA

UEEA nu trebuie în nici un fel văzută ca o organizație, limitată la soluționarea problemelor de dezvoltare internă.

Uniunea Economică Eurasiatică are dreptul de a efectua operațiuni internaționale. Ea are ca scop interacțiunea și cooperarea cu terțe părți – state, organizații și asociații internaționale de integrare.

Unul dintre formatele activităților internaționale ale UEEA este semnarea și punerea în aplicare a memorandumurilor de cooperare / înțelegere.

Comisia Economică Eurasiatică a semnat un memorandum cu guvernele mai multor țări – Singapore, China, Coreea de Sud, Chile, Peru, Mongolia, Cambodgia, precum și cu Ministerul Agriculturii al Ungariei.

Au fost semnate memorandumurile cu diverse organizații internaționale – Organizația Mondială a Vămilor, Asociația Internațională de Transport Aerian, Organizația Mondială a Sănătății Animalelor, Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere, Comisia Economică şi Socială al Naţiunilor Unite pentru Asia și Pacific, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și dezvoltare (UNCTAD), Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa, Organizaţia Internațională pentru migrație, Secretariatul General al Comunității Andine și altele.

A fost semnat și a intrat în vigoare, acordul de liber schimb dintre Uniunea Economică Eurasiatică și Vietnam. Negocierile sunt în curs de desfășurare privind încheierea acordurilor de liber schimb cu țări precum Iran, Egipt, Israel, Singapore, Coreea de Sud, Serbia, India și altele.

Republica Moldova și țările din UEEA

Pentru o serie de indicatori importanți de dezvoltare socio-economică, Moldova rămâne în urma țărilor UEEA.

Volumul PIB-ului pe cap de locuitor în UEEA este de aproape 5 ori mai mare decât în Moldova, inclusiv în Armenia – aproape 2 ori, în Belarus – mai mult de 3 ori în Kazahstan – de aproape 6 ori în Rusia – mai mult de 5 ori. Investițiile în capital fix pe cap de locuitor în UEEA sunt de 5.5 ori mai mari decât în Moldova. Toate țările UEEA sunt semnificativ superioare Moldovei privind acest indicator.

Trebuie de remarcat că volumul producției agricole pe cap de locuitor în toate țările UEEA este mai mare decât în țara noastră. Acest decalaj se explică datorită  proporției joase a producției agricole cu valoare adăugată înaltă și productivității joase a sectorului agricol autohton.

Privind mărimea salariului mediu, Moldova este, de asemenea, inferioară țărilor UEEA. În Armenia și Belarus, salariul mediu lunar est de 1,5 ori mai mare decât în Moldova, în Kazahstan și în Rusia – de 2,3 ori mai mare.

Indicatori selectivi al dezvoltării socio-economice Republica Moldova și țările UEEA în 2015 (Pe cap de locuitor, US $)

   

PIB

Investiții în capital fix Producţia agricolă globală
UEEA 8 931 1 577 612
Moldova 1 833 285 367

Sursa: Departamentul de Statistică al Comisiei Economice Euroasiatice; Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. 

Țările UEEA sunt partenerii noștri tradiționali, cu care de mult timp există un regim de liber schimb.

Din păcate, în perioada 2014-2016 se observă o tendință de scădere a exporturilor moldovenești pe piața comună UEEA și pe piețele din țările membre UEEA. Trebuie de menționat că această tendință nu se datorează doar reducerii exporturilor către Federația Rusă, ca urmare a acțiunii restricțiilor impuse produselor din Moldova.

În 2014-2015 s-au redus volumul exporturilor din Moldova în Armenia, Belarus, Kîrgîzstan și Rusia. În 2016, când s-a constatat o creștere semnificativă a volumului total al exporturilor moldovenești cu 4%, s-au redus exporturilor din Moldova către toate țările UEEA. În același timp, exporturile către Federația Rusă s-au diminuat cu 3% iar către Kîrgîzstan s-au redus cu 6%. Totodată, s-a înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor către Armenia – cu18%, Belarus – cu 21%, iar în Kazahstan – cu 77%. 

Exportul Republicii Moldova în țările UEEA (milioane dolari)

  2013 2014 2015 2016 2016 /2015

 %

UEEA 765,8 609,1 433,8 352,6 81,3
Armenia 1,1             2,1            1,1            0,9         82,4
Bielorusia  90,3         134,7        131,6        103,5 78,7
Kazahstan  39,2           45,3          58,6          13,2         22,5
Kîrgîzstan    3,3             3,3            1,9            1,8         94,2
Rusia          631,9          423,7        240,6        233,2 96,9

Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

Pentru Moldova este necesar nu numai de a restabili poziția sa pe piețele țărilor UEEA, dar, de asemenea, și de depune eforturi pentru a se asigura că acestea să se consolideze și să se extindă. Semnarea Memorandumului privind cooperarea cu Comisia Economică Eurasiatică și primirea unui statut de observator la UEEA va contribui în primul rând la această sarcină.

Există posibilități reale de a crește volumul exporturilor din Moldova pe piețele țărilor UEEA. Acestea sunt în primul rînd legate de creșterea exporturilor de produse agricole și industria alimentară.

Uniunea Economică Eurasiatică – este o piață largă de desfacere de produse agricole și alimentare. Țările din UEEA au un sold negativ în comerțul cu alte țări în ce privește acest grup de mărfuri  –  importul este cu  9,6 mlrd $ mai mare decât exportul.

Valoarea importurilor de materii prime agricole și alimentare provenite din țări terțe pe piața UEEA în 2016 au totalizat 26,5 mlrd. dolari SUA. Aceasta este de 4 ori mai mare decât întregul PIB al Moldovei și este de 12 ori mai mare decât producția totală de materii prime agricole și alimentare în RM.

Volumul total al exporturilor acestor produse în toate țările lumii din Moldova este egal cu aproximativ 930 mil dolari, ceea ce constituie mai puțin de 4% din importurile de materii prime agricole și produse alimentare din țările UEEA.

Necesitățile țărilor UEEA pentru importul de produse alimentare și materii prime agricole este aproape cu 29 de ori mai mare decât totalul exporturilor moldovenești ale acestor mărfuri. Necesitatea  importurilor de legume – de 227 de ori mai mare decât exporturile noastre actuale de legume,  fructe – de 33 de ori mai mare, conserve de fructe și legume – de aproape 29 de ori, băuturi alcoolice și nealcoolice – de 11 ori.

Importul UEEA și exportul total al Republicii Moldova de produse agricole și  alimentare (milioane dolari SUA)

  Import UEEA (din țări terțe) Exportul total al Republicii Moldova Import UEEA (din țări terțe / exporturile totale ale Republicii Moldova
Produse agricole și alimentară – în total 26492

 

 

927 28,6 ori
inclusiv:      
Legume 1818

 

8 227,3 ori
Fructe și nuci 5228

 

156 33,5 ori
Fructe și legume conservate 1177 41 28,7 ori
Băuturi alcoolice și nealcoolice 1873

 

175 10,7 ori

Sursa: Oficiul de Statistică al Comisiei Economice Euroasiatice; Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

Menționăm că există o mare dependență a pieței UEEA de importurile de legume, fructe (cum ar fi mere și pere), carne și produse lactate. Potrivit ministrului industriei și complexului agroindustrial din ECE Sergei Sidorskii, „fiecare al treilea măr consumat în Uniune, provine din țări terțe. Statele membre ale UEEA cheltuiesc aproximativ 1 mlrd dolari anual pentru a asigura cererea cu acest fruct atît de obișnuit pentru zona noasdtră climaterică „.

Numai Federația Rusă importă aproximativ 1 mil tone de mere, 800 mii. tone de tomate, 300 mii. tone de struguri de masă, și 45 mil dal. de vin. Aceasta în condițiile în care Republica Moldova a exportat în 2016 în Rusia 107000  tone de mere, 99 de tone de tomate, 25 mii. tone de struguri de masă și 1,6 milioane. dal. de vin. Cota parte a produselor moldovenești în mărfuri totale de import în Federația Rusă a fost de, respectiv, 10,7%, 0,0%, 8,2% și 3,6%.

Astfel, există un potențial considerabil pentru creșterea exporturilor acestor produse pe piața rusă. Volumul de producție a mărfurilor în cauză permit acest lucru. Mai mult ca atât, necesitatea Federației Ruse în importul acestor produse este mult mai mare decît volumul producției lor în Moldova. La stabilirea unei cooperări economico-comerciale eficiente va crește în mod semnificativ și volumul de producție în țara noastră datorită potențialului existent.

Importul de produse specifice în Federația Rusă și producția și exportul acestora din Republica Moldova

  Import FR, total Export din RM în FR Export RM în import FR, % Volumul produs în RM Exportul total RM
Mere,

mii t.

1000 107 10,7 400 132
Tomate, mii t. 800 0,01 0,0 55 3
Struguri de masă, mii t. 300 25 8,2 87 51
Vin, mln. dal. 45 1,6 3,6 14 13

Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.

Astfel, chiar și la capacitate maximă de exploatare a întreprinderilor noastre și, considerând valorile maxime din perioada sovietică, Moldova nu va fi în stare să asigure pe deplin necesitățile de pe piața rusă, în furnizarea mai multor tipuri de produse agro-alimentare moldovenești,  ne mai vorbind de piețele din alte țări ale UEEA. În același timp, creșterea exportului în țările UEEA a produselor noastre va crește în mod semnificativ potențialul de producere ceea ce va asigura crearea a sute de mii de locuri de muncă în RM.

Deja există o serie de premise pozitive pentru promovarea cu succes a mărfurilor moldovenești pe piața Eurasiatică. Printre altele (cunoașterea mărfuri moldovenești de către consumatorii din țările UEEA, deschiderea treptată a pieței din Rusia), conform estimărilor Comisiei Economice Eurasiatice necesitatea importului de fructe și boabe în țările UEEA în 2020 va fi mai mare de 2,2 milioane de tone, inclusiv mere și pere – aproximativ 1,5 milioane. tone. Trebuie să fie urmărită evoluția (necesității) cererii și cerințele pieței agroalimentare în țările UEEA, pentru a ne extinde prezența pe ea.

Desigur, cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Economică Euroasiatică nu trebuie să se limiteze la promovarea produselor agroalimentare moldovenești în țările UEEA pe piață. Aceasta este o sarcină destul de pragmatică, dar pe termen scurt. Este necesar de dezvoltat în mod activ cooperarea industrială, de stabilit o cooperare strânsă în domeniul noilor tehnologii și inovații, economia digitală, de stabilit și de dezvoltat o cooperare financiar și de investiții etc.

Totul este doar la început.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.