Gestionarea eficientă a măsurilor de prevenire şi lichidare a consecinţelor inundaţiilor

În iulie-august 2008 Ucraina, România şi Republica Moldova au fost lovite de una din cele mai grave inundaţii din ultimele două secole. În raioanele de nord, în unele raioane centrale şi de sud ale Republicii Moldova suma precipitaţiilor pe decadă a constituit 85-185 mm sau 440-800% din norma decadică. În restul teritoriului cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 15-70 mm sau 100-420% din norma decadică. Ca rezultat viitura din iulie – august 2008 pentru râurile Nistru şi Prut a avut caracter de viitură istorică.

În iulie-august 2008 Ucraina, România şi Republica Moldova au fost lovite de una din cele mai grave inundaţii din ultimele două secole. În raioanele de nord, în unele raioane centrale şi de sud ale Republicii Moldova suma precipitaţiilor pe decadă a constituit 85-185 mm sau 440-800% din norma decadică. În restul teritoriului cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 15-70 mm sau 100-420% din norma decadică. Ca rezultat viitura din iulie – august 2008 pentru râurile Nistru şi Prut a avut caracter de viitură istorică.

În scopul reacţionării prompte şi eficiente întru combaterea inundaţiilor din vara anului 2008, a fost instituită Comisia guvernamentală pentru combaterea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008, în frunte cu ministrul Economiei şi Comerţului, dl Igor Dodon, care din prima zi s-a preocupat pe de o parte de diminuarea impactului negativ al potenţialelor viituri ulterioare, iar pe de altă parte cu lichidarea consecinţelor deja cauzate de viituri.

Astfel, au fost depuse eforturi continui întru controlul deversărilor, concomitent cu inventarierea digurilor de protecţie şi fortificarea lor în segmentele necesare ale ambelor fluvii. Cu toate acestea nivelul apei era într-atât de mare, încât controlul deversărilor efectuate s-a transformat în activităţi de precizie maximă. Astfel, volumul pagubelor materiale, a fost diminuat la maxim, fiind acceptată chiar inundarea benevolă a unor obiecte comerciale, întru evitarea inundării spaţiilor locative ale persoanelor fizice. Prin comparaţie, inundaţiile pustiitoare din vara anului 2010 puteau fi evitate, pentru că volumul apei a fost net inferior celui din 2008. În pofida acestui fapt, guvernul Filat prin executorul Bodiu, şef al staff-ului temporar, a mers conştient la deversarea apei şi inundarea luncii Prutului, organizând un potop pentru satele moldoveneşti, cauzând victime umane, distrugând peste o mie de case şi lăsând fără adăpost şi fără avere mii de oameni.
Însă cea mai importantă reuşită a acestui proces în 2008 sub conducerea dlui Dodon, rămâne a fi evitarea pierderilor de vieţi omeneşti.

În ceea ce se referă la acordarea suportului sinistraţilor, urmare a evaluării efectuate de Comisia guvernamentală pentru combaterea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008, s-a depistat următorul raport au prejudiciilor aduse: 65% – clădiri (case, vile, tabere de odihnă etc.), 20 % – obiecte de infrastructură şi 15 % – terenuri agricole.

În urma acţiunilor întreprinse de instituţiile de profil, sub managementul Preşedintelui Comisiei menţionate, dl Igor Dodon, a fost soluţionat un set de probleme aferente, şi anume au fost repartizate ajutoare materiale conform necesităţilor persoanelor sinistrate, inclusiv cele acordate din străinătate, ulterior acestui proces formându-se chiar un surplus de materiale nevalorificate şi au fost repartizate conform necesităţilor mijloace băneşti acordate de alte state, instituţii publice şi agenţi economici autohtoni şi persoane fizice străine şi locale, în sumă totală de 40, 743 mln. lei. Din respectivele mijloace financiare au fost acoperite parţial cheltuielile cu ţin de subvenţii acordate sinistraţilor, pentru compensarea pierderilor ce ţin de terenurile agricole – în sumă totală de 11, 035 mln lei (6248 familii) şi pentru restabilirea locuinţelor persoanelor sinistrate (240 case).

Ulterior acelei calamităţi fără precedent pentru Republica Moldova, cu contribuţia dlui Dodon au fost elaborate două planuri de acţiuni, unul pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2008 şi altul pentru prevenirea şi minimizarea efectelor inundaţiilor care urmează a fi considerate în cazul repetării situaţiei din vara anului 2008, care cumulau cca. 100 de acţiuni concrete, menite să reducă pe viitor la maxim efectele a astfel de calamităţi naturale. Pe lângă aceasta, erau discutate (iniţiate) o serie de acţiuni de nivel conceptual, absolut necesare a fi implementate, inclusiv:

elaborarea şi adoptarea de către Republica Moldova a Strategiei Naţionale şi Planului  Naţional de Acţiuni privind Prevenirea şi Atenuarea Impactului Hazardurilor Naturale Asupra Societăţii şi Mediului;
modernizarea şi optimizarea Sistemului Naţional de monitorizare, predicţie şi prevenire a efectelor dezastrelor naturale din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, prin măsuri de asistenţă tehnică şi transfer de tehnologii;

întocmirea şi completarea continuă a băncii regionale de date „Moldova Hazards”, în scopul perfectării metodicii de predicţie a acestor  fenomene ;
cartografierea albiilor majore şi întocmirea hărţii topografice, cu trasarea hotarelor inundaţiilor de diferită asigurare.

Este evident că fenomenul inundaţiilor reprezintă o catastrofă nedorită pentru toţi, dar calitatea administrării acţiunilor în vederea preîntâmpinării acestora şi diminuării consecinţelor inundaţiilor constituie un merit de apreciat. Realităţile din verile anilor 2008 şi 2010 vorbesc elocvent că în condiţiile unor viituri mai mari din 2008, datorită vigilenţei manageriale a dlui Dodon, au fost constatate pierderi mai mici comparativ cu viiturile mai mici şi pierderile mai mari în 2010.

Versiunea imprimare

Postări recente

Вы можете отметить интересные вам фрагменты текста, которые будут доступны по уникальной ссылке в адресной строке браузера.