Igor Dodon:
”Sunt în politică pentru inovaţii, nu pentru şabloane învechite”
Interviu acordat publicației ”Gazeta Tinerilor”, 28 octombrie
Dle Dodon, care este explicatia pentru care tinerii cu virsta cuprinsa intre 18-25 de ani tind in continuare sa voteze un alt partid decit PCRM ?
În această privinţă, realitatea e mai complexă, decât pare a fi la prima vedere sau decât se arată în unele surse media. În primul rând, în ultimii ani PCRM a înregistrat un aflux impresionant de persoane tinere, foarte mulţi cu studii superioare, locuitori ai oraşelor, ai capitalei. E şi mai mare numărul tinerilor care, nefiind membri de partid, votează pentru PCRM. De exemplu, dintre cele peste 50% de voturi obţinute de mine în oraşul Chişinău, la alegerile locale din acest an, o parte considerabilă au aparţinut tinerilor, din toate categoriile sociale şi etnice. În general, zonele urbane, care au un procent de tineri mai mare decât zonele rurale, demonstrează o preferinţă electorală în creştere pentru stânga politică, fapt demonstrat la alegerile trecute.
În al doilea rând, dacă ne referim la tinerii care votează pentru partidele de dreapta, trebuie să înţelegem că voturile de pe dreapta sunt mai curând emoţionale, decât raţionale, de aceea nu e de mirare că, într-adevăr, un număr mare de tineri este sedus de retorica liberalilor. Liberalii au exploatat mai multe trenduri existente în occident, au reuşit să se asocieze cu modelele politice occidentale, au venit cu promisiuni generoase în campaniile electorale. În plus, liberalii au jucat cartea anticomunismului, fiind susţinuţi de o întreagă propagandă regională, europeană şi globală, foarte abilă în demonizarea şi anihilarea comunismului ca ideologie rivală capitalismului. Deci, tinerilor li s-a propus să participe, cu voturile lor şi nu doar cu voturile (dacă ne referim la 7 aprilie) la acţiuni politice „la modă” – lupta cu comunismul. Evident, unii s-au implicat cu entuziasm şi sinceritate tinereşti în această „luptă dreaptă”. Însă, acum, mulţi dintre ei înţeleg că au luptat nu pentru „dreptatea politică”, ci pentru algoritmul Alianţei de guvernare.
Şi astăzi am temeiul să cred că lucrurile se inversează şi anume politica de stânga ar putea să-i atragă pe tineri într-o măsură mai mare decât politica de dreapta. Socialismul devine mai atractiv decât capitalismul. În Europa şi în lume deja se observă asemenea tendinţe.
Mai poate avea incredere un tinar in spusele unui politician, dati-le un motiv ?
Tinerii, dar nu numai ei, ci toţi alegătorii, trebuie să selecteze politicienii şi partidele de încredere prin metoda excluderii. Să înceapă cu cele mincinoase, hrăpăreţe şi bezmetice, să le selecteze pe cele care le-au trădat încrederea şi să le pună pe lista neagră, apoi, din cele care rămân, să facă o selecţie raţională, cumpătată, analizând şi oferta poilică, şi credibilitatea liderilor.
Asta nu exclude riscul unor alte dezamăgiri, dar totuşi îl reduce considerabil. În general, oamenii trebuie să voteze pentru politicienii care se arată credibili prin raportul dintre vorbe şi fapte.
Care sunt motivele pentru care asociatiile obstesti si in special liderii acestor structuri sunt implicate in activitati politice, ONG-urile devin un satelit al unor structuri politice ?
Nu sunt iniţiat în asemenea combinaţii şi alianţe. Mai bine i-aţi întreba pe cei care au plecat din ong-uri în partide, sunt mulţi din aceştia în partidele din AIE. Ei îşi cunosc mai bine motivele. Eu însă mă pot da doar cu părerea, dar această părere ar putea să nu fie în favoarea acestor tineri şi a acestor ong-uri, de aceea mă voi abţine. Pe exemplul unor istorii fără suces ale unor ong-işti devenţi politicieni, vă pot spune că e bine ca un ong-ist să se ocupe de ong-ul său şi de societatea civilă, fiindcă odată cu plecarea lui în politică, nu se ştie cât pierde ong-ul, însă politica nu prea obţine multe.
De multe ori ati vorbit despre reformarea partidului, un termen interpretat de analisti politici, alegatori, etc. in ce consta esenta acestor remanieri posibile ?
Voi expune principiile după care consider că ar trebui să funcţioneze un partid cu adevărat modern. Flexibilitate, nu rigiditate. Un partid al deciziei colective, nu al deciziei de cabinet. Rotaţie de cadre în conformitate cu cerinţele timpului, nu brejnevizarea conducerii. Un partid cu relaţii internaţionale avantajoase, nu aflat în izolare politică. Un partid care îşi ascultă şi ajută oamenii din teritoriu, nu uită de ei până la următoarele alegeri. Un partid care vine cu inovaţii, nu se ţine de vechile şabloane. Responsabilitate pentru interesele cetăţenilor, nu pentru interesele grupurilor de influenţă. O imagine atractivă pentru generaţiile noi, nu doar pentru cele în vârstă. Un patid care ar putea făuri naţiunea moldovenească, nu ar manipula divergenţele sociale şi etnice etc. Iată aceasta este închipuirea mea despre un partid cu adevărat modern.
Recent ati fost desemnat presedintele FSM care este motivul pentru care va-ti implicat ? Dupa ce dl Scripcenco a trecut in nefiinta federatia este practic divizata in mai multe grupuri ?
Este mai întâi de toate o atracţie personală faţă de şah. L-am convins şi pe feciorul meu mai mare, Vlăduţ, să frecventeze şcoala de şah şi mă bucur că a reuşit, la vârsta de doar 9 ani, să obţină categoria a I-a.
Sunt în bune relaţii cu mai mulţi antrenori emeriţi din Republica Moldova, cu unii dintre campionii noştri naţionali şi internaţionali. Se vede că buna noastră comunicare şi interesul faţă de dezvoltarea şahului pe care l-am manifestat i-au convins că sunt o persoană potrivită pentru a prelua conducerea federaţiei naţionale de şah. Ei mi-au propus să-mi înaintez candidatura, gest ca m-a onorat, dar care mă şi obligă acum, după ce am fost ales preşedinte al FŞM, să depun efort pentru promovarea şahului şi a şahiştilor la campionate în străinătate.
Cât priveşte divizarea în grupuri, despre care aţi pomenit, eu una vă spun: voi face tot posibilul să existe o bună înţelegere şi fiecare să fie interesat şi motivat să lucreze pentru promovarea şahului în Moldova şi a Moldovei şahistice în lume.
Ati renunta la cariera de politician pentru o alta activitate ?
Am avut oportunitatea de a ocupa funcţii foarte atractive peste hotare, inclusiv posturi înalte în sistemul bancar. Şi dacă nu ar fi fost activitatea mea politică, perioada dificilă prin care trecea echipa mea, îndatorarea faţă de alegători, poate că aş fi acceptat una din acele oferte.
Trebuie să recunosc că întotdeauna mi-au plăcut managementul şi economia în acţiune, m-au atras şi mă interesează şi în prezent, în plan profesional, activităţile care implica asemenea competenţe. Am convinegerea că în cariera mea politică voi avea prilejul de a-mi pune în aplicare cunoştinţele de economist şi administrator. Asta e ceea ce ar putea să înlocuiască politica, cel puţin pentru o perioadă, şi atât timp cât se va împîca şi cu idealurile mele politice.
Sunteti o persoana care are de cistigat atunci cind risca ?
Riscul, în primul rând trebuie să fie justificat. Atunci când rişti, uneori ai parte de victorie, alteori de înfrângere. Dar, oricum, te dezvolţi şi mergi înainte. Când nu rişti, stagnezi, pentru că lipseşte lupta şi experienţa. Şi, de cele mai multe ori, atunci când nu rişti lipseşte şi victoria, lipsesc și realizările.
