Igor Dodon

Fundaţia de Binefacere „Soluţia”, despre fondarea căreia a anunţat acum câteva săptămâni Igor Dodon, îşi începe activitatea.

Fundaţia „Soluţia” are drept scop ajutorarea diferitelor categorii de cetăţeni atât din municipiul Chişinău, cât şi din Republica Moldova. Fundaţia va avea câteva direcţii de activitate.

În primul rând, cetăţenii vor putea solicita asistenţă juridică gratuită pe probleme de prestare necalitativă a serviciilor de către întreprinderile municipale. Pe parcursul campaniei electorale pentru Chişinău din acest an, staff-ul electoral al lui Igor Dodon a acumulat peste 200.000 de cereri, solicitări şi plângeri din partea chişinăuenilor. Aceste scrisori ale cetăţenilor nu au fost date uitării, ci vor servi ca punct de pornire pentru primele acţiuni ale „Soluţiei”. În aceste acţiuni Fundaţia „Soluţia” mizează şi pe susţinerea oferită de membrii Consiliului Municipal Chişinău, unde majoritatea o deţin colegii de echipă ai lui Igor Dodon din campania electorală.

În al doilea rând, fundaţia va continua practica instituită de echipele cu însemnele „Soluţia” în cadrul scrutinului municipal – repararea diferitelor obiective din ogrăzile şi cartierele Chişinăului. Aceste acţiuni s-au bucurat atunci de o reacţie foarte favorabilă şi există în prezent mai multe solicitări ca această practică să fie reluată. Una din primele acţiuni ale echipei de lucrători va fi campania de iluminare a blocurilor de locuit din Chişinău; la această campanie vom reveni cu detalii mai târziu.

În al treilea rând, fundaţia va înfăptui acţiuni de caritate, de ajutorare a diferitelor persoane şi instituţii de pe întreg teritoriul republicii.

Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi reprezintă echipa de persoane care vor fi responsabile pentru buna activitate a Fundaţiei de Binefacere „Soluţia” şi lansează o invitaţie către toţi cei care au dorinţa şi posibilitatea să dea o mână de ajutor cetăţenilor să se alăture la acest proiect social.

Sloganul Fundaţiei „Soluţia” este „Te ajută”, ca o formulare succintă a misiunii fundaţiei.      

*************************************************************************

Sediul central al „Soluţiei” se află pe strada Bucureşti, 65. Doritorii vor putea apela şi la numărul de telefon 855-853.

Rechizitele bancare sunt următoarele:

Beneficiar: Fundaţia de Binefacere „Soluţia”

Contul bancar: 2251610329MD

Codul fiscal: 1011620005387

Banca beneficiara: BC “Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA fil.nr.11 Chisinau

Codul bancii: EXMMMD22436

Ce părere aveți? E de bine sau de rău ceea ce se întimplă?

Stimaţi Colegi Deputaţi,

Onorată asistenţă!

Este pentru prima dată în ultimii 12 ani când ţara noastră a intrat în noul an fără a avea legile bugetare adoptate. Mai mult decât atât – asistăm la o situaţie cu totul ieşită din comun, când proiectul legilor bugetare propus spre votare este dur criticat de sindicate, patronate atât de opoziţie, cât şi de unele componente ale guvernării.

Deci, este evident că ceva nu e în regulă.

Este evident că Guvernul are probleme grave de gestionare a banilor publici.

Este cât se poate de evident, şi pentru noi, şi pentru observatorii internaţionali, şi pentru cetăţenii atenţi la ce se întâmplă, că guvernarea actuală se află într-o acută criză internă.

Cu alte cuvinte, este ceva putred în AIE-2! 

Ne întrebăm, de ce trebuie să suportăm o asemenea guvernare? De ce nu şi-a dat demisia, dacă a întârziat cu jumătate de an să prezinte proiectul bugetului?

Şi cum de îşi permite să prezinte Parlamentului un buget prin care nu numai că nu rezolvă problemele existente, dar le agravează şi mai mult?    

Fiindcă, dacă analizăm atent proiectul de buget, vedem că aşa-numitele soluţii ale Guvernului pentru rezolvarea problemelor sunt mai periculoase chiar decât problemele în sine.

Astfel, în loc să ofere locuri de muncă, Guvernul lasă fără lucru mii de oameni, pedagogi, poliţişti şi agricultori.

În loc să mărească salariile şi pensiile, Guvernul măreşte preţurile şi tarifele.

În loc să stimuleze creşterea economică prin creşterea producţiei, Guvernul creşte impozitele, accizele şi numărul organelor de control.

În loc să liberalizeze economia, Guvernul a pus ştreangul fiscal la gâtul întreprinzătorilor şi producătorilor.

În loc să lupte împotriva corupţiei, Guvernul birocratizează şi mai mult instituţiile statului şi terorizează financiar autorităţile locale.

Totul e pe dos… Totul e pe invers… Până şi legea anti-discriminare aprobată de Guvern…

Stimaţi colegi,

Anul trecut Guvernul Filat a declarat război sărăciei. În acest an, constatăm că au apărut primele victime ale acestui război – cetăţenii plătitori de impozite. 

Ceea ce anul trecut în Guvern se numea promisiuni şi angajamente, în acest an s-a transformat în presiuni şi aranjamente.

Se fac presiuni între componentele Alianţei, se fac aranjamente ascunse, se împart în mod obraznic domeniile de profit, se împarte colacul guvernării, iar poporului i se dă lumânarea.

Stimaţi guvernanţi,

Să nu ajungeţi într-o zi ca poporul să vă ţină lumânarea vouă, la prohodul politic al Alianţei de guvernare. 

Fiţi serioşi. Încetaţi să vă jucaţi la guvernare în joaca „Monopol”.

Gândiţi-vă mai bine cum să gestionaţi criza bugetului pe care aţi creat-o cu mâinile proprii. Sau să vă daţi demisia onorabil, dacă nu sunteţi în stare nici să elaboraţi bugetul, nici să-l votaţi, nici să-l modificaţi. 

Prim-ministrul Filat deja se pregăteşte să părăsească Guvernul naufragiat. Şi declară că e gata să-şi dea demisia. Crede că asta îl absolveşte de răspundere pentru situaţia critică din ţară.

Domnule Filat, un prim-ministru răspunde cu capul, nu cu alta parte. Aşa că prin cedarea scaunului de premier să nu credeţi că veţi scăpa de răspundere. Aţi adus ţară în paragină şi acum sunteţi gata să vă spălaţi pe mâini, dându-vă demisia. Să nu credeţi că lucrurile sunt atât de simple. 

Aţi dat pe spate nu doar politicile bugetare din acest an, dar aţi afectat grav şi exerciţiul bugetar pe anul viitor. A fost compromisă activitatea normală a organelor publice şi a desfăşurării eficiente a activităţilor finanţate din buget. Asta înseamnă pierderi de sute de milioane. Şi nu mă refer acum la milioanele cu care a prejudiciat statul fostul spicher Mihai Ghimpu, cu cazinourile lui.

Erorile grave ale Guvernului vor avea un ecou pe care îl vor simţi mulţi.

Pentru ministrul Finanţelor, lipsa oricărei previzibilităţi financiare pentru autorităţile publice locale, populaţie şi agenţii economici, ineficienţa gestionării banilor publici, poate şi nu constituie consecinţe grave, din punctul lui personal de vedere. Dar între timp bătrânii şi persoanele nevoiaşe aşa şi n-au primit compensaţiile şi aşa derizorii pentru încălzire. Aceasta este cu adevărat o neruşinare şi o lipsă de umanism. Sau aţi uitat cu cât fast aţi promis sutelor de mii de nevoiaşi acele compensaţii în momentul în care majoraţi fără niciun temei şi milă tarifele la căldură, gaz, lumină electrică şi tot ce-i de prima necesitate?

Capitol cu capitol, proiectul bugetului de stat propus scoate clar în evidenţă irelevanţa şi caracterul pur declarativ al planurilor Guvernului actual. Cu o creştere economică de 4,5% şi cu o creştere a agriculturii de 2% pe an, aşa cum îşi propune drept obiectiv Guvernul  Filat, salariul de 500 de euro promis de acesta în campania electorală recentă va ajunge la moldoveni peste câţiva zeci de ani. Dar dacă mai luăm în calcul inflaţia, chiar şi pe cea declarată oficial de guvern, apoi perspectivele unor salarii europene sunt cu totul iluzorii.

La capitolul macro-economie, actualul guvern este în stare să îndeplinească doar tot ce i se dictează din partea FMI, asta însemnând iarăşi noi sacrificii şi aproape zero beneficii pentru cetăţeni. Prognozele Guvernului vorbesc de la sine: – creşterea deficitului balanţei comerciale ca urmare a creşterii mai rapide a importurilor decât a exporturilor, – consumul ca bază pentru asigurarea creşterii economice, – inflaţie mai mare chiar decât în 2010.

Vă imaginaţi, stimaţi colegi, ce ne aşteaptă în 2011 la capitolul creşteri de preţuri, dacă Guvernul nostru prognozează o inflaţie mai mare decât cea declarată în 2010? Poate că unii reprezentanţi ai AIE „nu au avut dureri de cap” în 2010, atunci când tarifele la gaz, energie electrică şi căldură au crescut de minim 5 ori mai mult decât arată IPC-ul oficial, şi de aceea pentru 2011 vă propuneţi să aveţi creşteri şi mai mari în această privinţă.

Oamenii cu siguranţă vă vor întreba, de ce în 2011, când importăm din Rusia gazul cu 20% mai ieftin decât în 2008, tarifele interne la gaz sunt cu 40% mai mari; de ce în 2011, când petrolul pe pieţele internaţionale costă 100 de dolari, faţă de 150 în 2008, benzina şi motorina în Moldova e mai scumpă deja decât în acel an?     

Calculele ce au stat la baza formării proiectului bugetului de stat pentru anul 2011 au fost efectuate reieşind din cursul mediu anual de schimb al monedei naţionale de 12,4 lei pentru 1 dolar SUA. Pentru a atinge indicatorul respectiv, şi ţinând cont de cursul de schimb înregistrat la moment de 11,9 lei pentru 1 dolar SUA, se poate presupune că pe parcursul anului 2011, rata de schimb a leului urmează să oscileze periodic cel puţin până 12,5-13,0 lei pentru 1 dolar american. Deprecierea lentă a monedei naţionale, amplificată de creşterea accizelor, taxelor locale, preţurilor pe piaţa mondială la produsele petroliere şi cele alimentare vor avea un impact puternic asupra creşterii preţurilor pe piaţa internă cu efecte sociale dezastruoase în lanţ. În mod practic, Guvernul  nu a făcut concluzii pe rezultatele anului precedent, şi propune repetarea scenariului anului 2010, pentru ca ulterior să caute vinovaţii de creşterea necontrolabilă a preţurilor.

La capitolul venituri remarc unele din cele mai majore neajunsuri ale acestui compartiment. Se preconizează că ponderea veniturilor Bugetului Public Naţional în PIB în anul 2011 să constituie 37,8% faţă de 38,3% în 2010, 38,9% în 2009 şi 40,6% în anul 2008. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile păstrării în linii mari a politicii fiscale aplicate în anii precedenţi, iar pe alocuri chiar înăsprirea acesteia (creşterea cu 50% a accizelor la băuturi alcoolice tari şi produse din tutun, precum şi excluderea plafoanelor maxime la taxele locale) semnifică recunoaşterea de către autorităţi a creşterii ponderii economiei tenebre (neobservate) în PIB şi ineficienţa acţiunilor Guvernului  de constrângere a acestui fenomen. De fapt procesul respectiv a început în anul 2010, în care conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, economia neobservată ca pondere în PIB a crescut până la 23,2% faţă de 22,4% în anul 2009. Altfel zis, sub Guvernul Filat au sporit furturile de la bugetul de stat. Şi asta o arată cifrele oficiale. 

Cât priveşte partea de cheltuieli a bugetului, concluzia este  una evidentă – bugetul pe anul 2011 nu este nici unul social şi nici pe departe un buget al dezvoltării.

În 2011, în sectorul bugetar vor lucra cu 20 mii de oameni mai puţin decât în anul de criză 2009. Se va reduce personalul mai multor instituţii din educaţie. Majorările simbolice de salarii pentru acei care vor avea norocul să-şi păstreze locul de muncă vor fi finanţate din economiile parvenite din disponibilizările în masă.

Deşi Guvernul afirmă triumfal că în 2011 va aloca cu 75 milioane de lei mai mult pentru ajutorul social, în realitate de la păturile social-vulnerabile se taie încă mai mult: cu 67 de milioane se reduc alocările pentru compensaţiile nominative, cu 7 milioane fondul republican de susţinere a populaţiei, fondul destinat asigurării cu manuale etc. etc. Şi toate acestea, vă reamintesc, pe fundalul unei inflaţii mai mari ca în 2010.

Şi nu numai că nu se majorează cheltuielile destinate susţinerii populaţiei, dar anul acesta pentru prima dată în ultimii 10 ani, mărimea scutirii personale neimpozabile a rămas la nivelul anului precedent, şi asta o face un guvern în care intră reprezentanţi ai partidelor care în campania electorală promiteau că vor mări urgent această scutire până la nivelul minimului de existenţă.

Nici pentru o direcţie cât de cât importantă pentru activitatea normală a statului acest buget nu prevede majorările de alocări necesare. Organele de menţinere a ordinii publice rămân la nivelul de finanţare a anului de criză 2009, ceea ce pe fondul reducerilor mai multor drepturi sociale ale angajaţilor din acest domeniu va însemna doar exodul lor din organe şi creşterea continuă a criminalităţii. Finanţarea ştiinţei şi inovării se află în cădere liberă şi va fi în 2011 cu circa 10% mai mică decât în anul de criză 2009. Şi cam tot aşa în toate sferele. 

Cu scopul de a-şi acoperi incompetenţa de a asigura cu resurse financiare necesităţile publice cele mai stringente, şi a finanţa deficitul bugetar, Guvernul  actual recurge la cel mai simplu lucru – împrumuturi enorme din surse externe şi interne. Datoria publică internă va creşte cu încă 300 milioane lei, iar cea externă cu peste 1,4 mlrd. Efectele acestei politici promovate în 2010 deja se răsfrâng asupra costului deservirii datoriei publice, care în 2011 va fi cu 32% sau 118 milioane lei mai mare ca în anul precedent. Cu aşa ritmuri de îndatorire a ţării, Moldova în doar câţiva ani va depăşi cota de 100% pondere în PIB a datoriei publice şi asta pe fondul preluării în 2009 a unei cote de doar 13%.

Ar fi firesc, ca banii împrumutaţi să meargă spre investiţii, să genereze efect multiplicator, astfel încât noi, actuala generaţie să fim în stare să întoarcem aceste datorii grele şi să nu lăsăm copiilor povara grea şi rezultatele Guvernării incompetente ale AIE. Din păcate, în bugetul pe anul 2011 această creştere este doar una simbolică. Nici vorbă de dezvoltare a infrastructurii, nici de susţinere a economiei.

Cel mai elocvent, dar şi grav caz este atitudinea Guvernării  actuale faţă de agricultură. În 2011, pentru prima dată de la declararea independenţei, sectorul agricol va primi din bugetul de stat mai puţin bani decât va transfera acestuia. Se reduce fondul de subvenţionare a agriculturii cu 150 milioane lei, iar acele 250 milioane care mai rămân nu pot acoperi nici măcar datoriile acumulate de buget faţă de agricultori.

Astfel, doar pentru anul 2010 Guvernul  datorează agricultorilor 218 milioane lei, iar pentru 2009, altele circa 43 milioane la capitolul subvenţionarea agriculturii. În 2010 din peste 5000 de adresări întemeiate pentru subvenţii, doar circa 1500 au fost achitate.

Deci, după cum vedeţi, subvenţiile alocate în 2011 nu pot acoperi integral nici datoriile pe anii precedenţi. În schimb, datorită TVA în mărime de 8% nerambursabile, introduse de actuala guvernare ca cedare la insistenţa donatorilor externi ce-şi promovează producţia agricolă din ţările sale, în anul 2010 producătorii agricoli autohtoni au achitat TVA la buget în sumă de peste 150 milioane lei, iar în anul 2011 această sumă va fi şi mai mare. Repet, această situaţie se întâmplă pentru prima oară în istoria modernă a ţării noastre. Deja astăzi, securitatea alimentară a ţării este pusă în pericol, ce se va întâmpla la anul cu o asemenea atitudine faţă de agricultori, nu-i greu de imaginat. La criza financiară se va adăuga criza alimentară.

Stimaţi colegi,

A vota un asemenea proiect de buget înseamnă a participa la actul de asfixiere economică a ţării. Cine va vota acest buget, va demonsta cinism şi ipocrizie faţă de cetăţeni.

Acest proiect de buget trebuie revăzut şi refăcut din temelie. Trebuie să fie elaborat în mod profesionist, nu sub dictarea FMI-ului. Şi trebuie să întrunească propunerile sindicatelor, patronatelor, ale societăţii civile şi ale opoziţiei.  

Noi, Partidul Comuniştilor, vă declarăm de la tribuna Parlamentului: noi nu putem vota un buget care condamnă ţara la sărăcie şi umilinţă. Noi vrem o Moldovă fără sărăcie în fapt, nu în vorbe.

Gândiţi-vă, stimaţi colegi din Alianţă, ce faceţi şi cum veţi răspunde pentru consecinţe.  

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Campania lucrărilor de primăvara deja a început, iar producătorii agricoli, ieșind în câmp încercă să ghicească ce surprize le mai pregătește guvernul și în acest an. Deja al doilea an agricultorii încep lucrările de primăvară fără a cunoaște cu ce îi va motiva e această dată statul – cu biciul sau cu biscuitele.
După o administrare ”strălucită„ a sectorului agrar de către AIE în anul 2010, care a adus țara în prag de criză alimentară, agricultorii au o nouă surpriză – Fondul pentru subvenționarea producătorilor agricoli în anul curent va fi diminuat cu 150 mil lei. Probabil că această decizie „înţeleaptî” a fost luată ca urmare a rezultatelor faimoase obținute de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură prin gestionarea fondului de subvenționare în anul trecut, sau poate guvernarea a fost orbită de ”rezultatele financiare fabuloase” ale țăranilor și acesta a fost motivul diminuării suportului financiar. Dar poate agricultura Moldovei nu mai are nevoie de subvenționare?!
În continuare vom prezenta cum a evoluat valoarea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli în perioada anilor 2002-2010, doar pentru comparație.

Evoluția fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, 2002-2010, mil. lei

Este binecunoscut faptul că, într-o economie de piață agricultura nu va fi niciodată competitivă pe plan internațional fără o subvenționare adecvată din partea statului și țările ce dispun astăzi de o agricultură performantă au învățat această lecție cu mulți ani în urmă. În pofida faptului că Politica Agrară Comună a Uniunii Europene a suferit un șir întreg de reforme pe parcursul ultimilor ani, țăranul european întotdeauna a beneficiat de suport din partea statului. Mai mult ca atât, în perioada de criză statul intervine cu noi programe și facilități pentru producătorii agricoli pentru a asigura securitatea alimentară a țării. Probabil că, guvernanții liberal-democrați se cred mai deștepți, sau consideră că pe agricultorii moldoveni îi poţi exploata din greu, fără a le oferi nicio susţinere reală.
În continuare vom prezenta rezultatele finale privind gestionarea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru 2010.

Executarea mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru 2010, click pe imagine pentru a mări

Din datele prezentate în tabel putem observa că, în anul 2010 producătorii agricoli au beneficiat în total de 185,96 milioane lei. Reamintim că conform HG Nr. 167 din martie 2010 mărimea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli a fost aprobată în sumă de 300 mil. lei, iar prin modificarea acesteia în luna noiembrie fondul a mai fost suplinit cu 100 mil. De suma menționată au beneficiat doar 1934 producători agricoli, sau 38,6 la sută din numărul total de 5004 solicitanți – incomparabil cu numărul producătorilor agricoli din Moldova – peste 375 mii gospodării țărănești de fermieri și aproape 2 mii de gospodării agricole mari, în cea mai mare parte SRL. De menționat că gospodăriile mici au beneficiat de doar 20 la sută din suma oferită.
Practic la toate măsurile de susținere financiară au fost înregistrate datorii, suma finală cifrându-se la peste 218,6 mil. lei, inclusiv 15,8 mil. lei datorii ale anului 2009. În același timp, menționăm că pentru anul 2009 au rămas neachitate 27 mil. lei pentru subvenţionarea producătorilor agricoli la livrarea pe teritoriul ţării a producţiei agricole de fabricaţie proprie.
În concluzie putem menționa că suma Fondului de subvenționare pentru anul 2011 nu va depăși 250 mil lei. După achitarea datoriilor pentru subvenționare guvernul va rămâne cu doar 4,4 mil lei, de aceea plugarii nu prea au la ce spera, iar campania de primăvară trebuie demarată cu forțele proprii.
Principalele cheltuieli pe care le au de suportat agricultorii țin de prelucrarea terenurilor agricole, procurarea materialului semincer și săditor, procurarea mijloacelor fitosanitare și fertilizanți. Pe parcursul anului 2010 prețurile la inputurile agricole au crescut în medie cu 25% la motorină, 15-20% la semințe și 20-25% la fertilizanți.

Evoluția prețului de comercializare a motorinei, 2005-2011

Cu siguranță, creșterea vertiginoasă a prețului de realizare a carburanților a fost determinată nu doar de prețul pe piața internațională, dar și de politica statului în domeniu. Doar în câteva luni prețul la motorină a crescut în medie cu peste 17% și creșterea accizei cu 50% a avut efectul mult așteptat. Totodată, prognozele experților în domeniu sugerează noi creșteri a prețurilor pentru carburanți ca rezultat al evenimentelor pe plan mondial.

Principalele cheltuieli la prelucrarea solului țin de procurarea combustibilului și a pieselor de schimb. În medie pentru prelucrarea 1 ha de teren arabil sunt necesare 28 litri de motorină, prețul căreia este de 14,2-14,7 lei/litru. Astfel pentru prelucrarea 1 ha de teren arabil (în funcţie de culturile agricole) țăranul va scoate din buzunar peste 400 lei și aceasta în cazul în care fermierul dispune de mijloacele tehnice necesare, dacă nu, apoi doar aratul 1ha de teren îl va costa 1000 lei. Plus la aceasta 1000-1200 lei vor fi cheltuiți pentru fertilizare și o sumă frumoasă pentru materialul semincer, iarăși în funcţie de culturile preconizate. Dacă se respectă tehnologiile științific argumentate, în funcţie de cultură cheltuielile la hectar se ridică la peste 3000-3500 lei. Pentru culturile tehnice cheltuielile sunt mult mai mari.

Pe parcursul anilor 2002-2008, suplimentar la fondul de subvenționare, statul a utilizat diverse mecanisme și pârghii pentru a susține producătorii agricoli, sub formă de carburanți, semințe și fertilizanți. Astfel, în primăvara anului 2009 agricultorii au primit câte 20 litri motorină pentru lucrările de sezon, iar 10 mii gospodării au primit semințe hibride porumb.

Conform unor date, în prezent pentru lucrările de primăvară sunt pregătite mai puțin de 50 la sută din terenuri sau în jur de 400 mii ha. Aceasta înseamnă că terenurile abandonate și pârlogite vor depăși suprafața de 200-250 mii ha și securitatea alimentară a statului din nou va fi în pericol. Situația dificilă din sector este afectată și de datoriile acumulate de producătorii agricoli pe parcursul anilor de criză. Spre regret, conform unor surse datoriile producătorilor agricoli faţă de furnizori și partenerii de afaceri se ridică la peste 225 mil. lei, iar faţă de bugetul public național la peste 250 mil. lei.
Pentru a nu permite declanșarea unei crize alimentare în țară în mod de urgență este necesar de întreprins o serie de măsuri:

1. Alocarea a câte 20 litri de motorină pentru fiecare hectar însămânțat întru derularea cu succes a lucrărilor de primăvară, sau acordarea suportului financiar în mărimea echivalentă costului a 20 litri de motorină;

2. Sporirea valorii fondului pentru subvenționarea producătorilor agricoli până la 500 mil. lei și aprobarea de urgență a regulamentului;

3. Simplificarea regulamentului pentru subvenționare și eliminarea barierelor discriminatorii și a condițiilor nejustificate pentru a permite un acces mai mare a producătorilor agricoli.
Dacă nu vor fi puse în aplicare în mod urgent aceste măsuri elementare, agricultorii se vor simţi iarăşi abandonaţi, vor investi mai puţin în lucrările agricole, eficacitatea muncii lor va fi şi mai scăzută decât anul trecut, pierderile economice vor fi mai dureroase, iar riscurile unei crize alimentare în prag de iarnă vor fi resimţite şi mai dur decât iarna trecută. Asta ne aşteaptă în caz de abordare lăsătoare şi neprofesionistă din partea guvernanţilor.

La moment, practic pentru toate instituţiile media care pretind a fi considerate independente, principalele teme mediatizate rămân a fi tensiunile nesfârşite între componentele alianţei de guvernare, şirul de vizite ale diferiţilor oficiali din străinătate care ne tot susţin prin declaraţii verbale, precum şi discutarea procesului de promovare a politicii fiscale şi a Legii bugetului de stat pe anul 2011.

Totuşi, în opinia mea, în procesul discuţiilor publice privind problemele ce au apărut la aprobarea proiectelor politicii fiscale şi bugetului în Guvern, accentul s-a pus pe neînţelegerile între reprezentanţii partidelor politice membre ale Alianţei pentru Integrare Europeană, şi mai puţin se discută asupra conţinutului acestor documente.

În anul curent, procesului de elaborare a politicii fiscale şi Legii bugetului este unul deosebit. Specificul este condiţionat de încălcările grave ale prevederilor Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar manifestate prin tergiversarea conştientă a procesului respectiv, lipsa totală de transparenţă în activitatea Guvernului la acest capitol, ignorarea procesului participativ prin obstrucţionarea iniţiativelor şi propunerilor societăţii civile, sindicatelor şi patronatelor vizavi de proiectul politicii fiscale şi bugetului, precum şi implicarea dură şi fără loc de compromisuri rezonabile a organismelor financiare internaţionale în stabilirea parametrilor bugetari şi cadrului fiscal.

            Prin prezenta publicaţie, ţin să atrag atenţia cititorilor asupra deficienţelor ce persistă în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2011 şi politica fiscală promovată odată cu acesta.

            1. Majorarea accizelor la produsele alcoolice şi cele din tutun poate genera venituri suplimentare la buget doar în condiţiile unei administrări fiscale şi vamale eficiente, care ar minimiza (în caz ideal chiar ar exclude) fenomenele de contrabandă şi circulaţia ilicită a produselor respective pe piaţa internă. Însă, cunoscând „potenţialul” autorităţilor vamale şi fiscale autohtone, pe lângă care trece nestingherit contrabanda cu ţigări la export şi înfloreşte economia tenebră, persistă riscul că majorarea accizelor va genera creşterea contrabandei cu ţigări şi alcool la importul în Republica Moldova, precum şi sporirea volumelor producerii băuturilor alcoolice contrafăcute. Aceste fenomene, vor avea ca efect creşterea ponderii circuitului ilegal al produselor din tutun şi băuturilor alcoolice pe piaţa internă de consum, afectarea importatorilor şi producătorilor ce activează legal în aceste domenii şi drept consecinţă  diminuarea veniturilor bugetare din plăţile fiscale achitate de aceştia.

            2. Politica fiscală aprobată de Guvern prevede impunerea treptată a contribuabililor-plătitori ai TVA de a prezenta în mod obligatoriu toate dările de seamă fiscale, inclusiv cele de raportare a contribuţiilor de asigurare socială şi de asigurare medicală, utilizând metode automatizate de raportare electronică, în modul reglementat de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

            La moment Serviciul Fiscal de Stat acordă posibilitatea contribuabililor de a prezenta benevol dările de seamă fiscale prin intermediul raportării electronice, posibilitate care este oferită sub formă de serviciu contra plată, costul căruia este de circa 2000 lei pe an. Astfel, ţinând cont de numărul plătitorilor TVA, în cazul impunerii acestui serviciu cu plată contribuabilii vor achita în folosul Serviciului Fiscal de Stat plăţi suplimentare în valoare totală de circa 50 milioane lei anual.

            La acest capitol reamintesc că în conformitate cu art.136 (f) din Codul Fiscal, organele fiscale sunt obligate să asigure gratis contribuabilii cu formulare tipizate a dărilor de seamă fiscale.

De asemenea, nu este estimată pregătirea tehnică a plătitorilor TVA, care pot fi şi întreprinderi mici, cu rulajul anual de 100 mii lei pe an,  de a trece la o astfel de formă de raportare şi care vor fi costurile pentru procurarea utilajului necesar pentru contribuabilii care nu ţin evidenţa contabilă în formă electronică. Totodată, nu este indicat cum vor  proceda organele fiscale şi contribuabilii în cazurile eventualei lipse la ultimii a mijloacelor băneşti necesare achitării serviciilor impuse de stat: se va acorda această posibilitate gratuit sau contribuabilul va fi lipsit de posibilitatea onorării obligaţiunilor sale legale la prezentarea dărilor de seamă, fapt care va genera aplicarea de sancţiuni din partea organelor fiscale.

Consider că, iniţiativa respectivă, în formula propusă de Guvern, este o încercare neinspirată de a introduce un impozit suplimentar destinat finanţării necesităţilor Serviciului Fiscal de Stat, impus contribuabililor sub marca prestării unor servicii cu plată obligatorii, servicii care reieşind din conceptul Codului fiscal urmează a fi prestate contribuabililor gratuit de către stat.

3. Merită a fi susţinută de principiu iniţiativa de a prevedea în Codul Fiscal posibilitatea estimării impozitului pe venit pentru persoanele fizice prin metode şi surse indirecte (art.225¹). Totodată, conştientizând sensibilitatea problemei pentru cetăţeni, nu poate fi acceptată abordarea mult prea simplistă inclusă în proiectul politicii fiscale pentru anul 2011, precum că modul de aplicare a prevederilor respective ale Codului Fiscal se stabileşte de Guvern. Pentru a evita ambiguităţile în administrarea normei date, în lege urmează de indicat expres cazurile în care se aplică metodele şi sursele indirecte de estimare a impozitului pe venit pentru persoanele fizice şi sursele de informaţii care se iau în calcul pentru aprecierea venitului impozabil estimat. Fără de includerea acestor norme în Codul Fiscal, Guvernul creează un mediu favorabil pentru aplicarea neuniformă, selectivă şi tendenţioasă a metodelor şi surselor indirecte de estimare a impozitului pe venit pentru persoanele fizice, rezultatul final fiind un şir interminabil de litigii judiciare între contribuabili şi autorităţile fiscale cu sorţi minime de succes pentru ultimele. Or, cineva din promotorii politicii fiscale doreşte conştient această situaţie…

O altă modificare esenţială a prevederilor Codului Fiscal în partea ce ţin metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiunilor fiscale este lărgirea posibilităţii acestei metode de apreciere a plăţilor fiscale faţă de toţi contribuabilii care practică activitate de întreprinzător. Reamintesc, că la moment art.225 al Codului Fiscal prevede anumite restricţii în acest sens limitând aplicarea a astfel de metode doar către agenţii economici care practică genurile de activitate specificate în sectiunile C, G, H, I ale Clasificatorului activitatilor din economia Moldovei (CAEM) din 9 februarie 2000 (industria extractivă, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor, motocicletelor, hoteluri şi restaurante, transporturi şi comunicaţii). Amintesc, că în conformitate cu Codul Fiscal, obligaţiunile fiscale se calculează reieşind din indicatorii financiari reflectaţi în evidenţa contabilă a contribuabililor, iar metoda estimării prin metode şi surse indirecte se aplică în cazuri neordinare în cazul lipsei evidenţei contabile, precum şi în cazurile monitorizării activităţii agenţilor economici ce activează în domenii cu risc sporit de evaziune fiscală prin intermediul posturilor fiscale. Extinderea aplicabilităţii normelor respective faţă de toate activităţile economice practicate în mediul de afaceri, înăspreşte pârghiile de administrare fiscală şi permite aplicarea posturilor fiscale şi metodelor estimative de apreciere a veniturilor şi în cazul agenţilor economici care practică activităţi sezoniere, în special a celor din agricultură. Este evident, că estimarea veniturilor în baza informaţiilor obţinute în rezultatul activităţii periodice a posturilor fiscale va defavoriza contribuabilii ce încasează venituri sezoniere.  

4. Urmează a fi gândite mai bine şi reformulate propunerile privind modificarea procedurii de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabililor restanţeri şi de încasare forţată a mijloacelor în contul stingerii restanţelor faţă de buget (art.197 şi 253 din Codul Fiscal), prin intermediul executorilor judecătoreşti.

Conform modificărilor propuse de Guvern, se prevede că instituirea procedurii de alăturare a organelor fiscale la executarea creanţelor prin intermediul executorilor judecătoreşti. Procedura respectivă prevede o comunicare permanentă între instituţiile financiare, organele fiscale şi executorii judecătoreşti, care conform iniţiativei Guvernului urmează a fi efectuată în formă scrisă. Totodată, în proiect se prevede că „repartizarea sumelor încasate de pe conturile debitorului (în speţe care vizează şi creanţele statului) se va realiza conform prevederilor legale în vigoare şi doar în baza avizului pozitiv al organului fiscal. În cazul primirii refuzului privind ordinea de repartizare a sumelor, actele sale ulterioare în acest sens vor fi lovite de nulitate, executorul judecătoresc fiind obligat să se conformeze prescripţiilor privind ordinea de repartizare a sumelor indicată de către organul fiscal reieşind din prevederile legislaţiei în vigoare. În cazul neexecutării prescripţiilor de la acest alineat, în baza deciziei organului fiscal, faţă de executorul judecătoresc responsabil se va aplica sancţiunea prevăzută la art.253 alin.(4¹).”

În formula propusă, prevederile respective creează un cadru birocratic destul de anevoios, care va complica procedurile de executare a creanţelor creditorilor de stat şi celor comerciali. Drept urmare se va crea un mediu de contradicţii şi neînţelegeri permanente între debitori, instituţiile financiare, organele fiscale, creditorii comerciali şi executorii judecătoreşti, ceea ce este de la sine un mediu propice pentru abuzuri şi protecţionism în acest domeniu.

Modificarea sistemului de executare silită a plăţilor aferente bugetului public naţional în partea ce ţine de încasarea forţată a mijloacelor băneşti din conturile bancare, poate fi realizată eficient doar concomitent cu implementarea unui sistem funcţional de transmitere a informaţiei prin canale electronice, care să fie utilizat de către instituţiile financiare, organele fiscale şi executorii judecătoreşti. 

 5. Iniţiativa „nobilă”, din punctul de vedere al Guvernului, de consolidare a autonomiei financiare locale prin excluderea plafoanelor maxime la aplicarea taxelor locale, în realitate este o încercare de a declina responsabilităţile şi de a scăpa de „durerile de cap” de care suferă unii din guvernanţi în partea ce ţine de satisfacerea necesităţilor financiare justificate ale autorităţilor publice locale prin transferuri de la bugetul de stat. În această ordine de idei se poate presupune cu certitudine care vor fi răspunsurile „standard” din partea Ministerului Finanţelor la solicitările autorităţilor publice locale în finanţare suplimentară: obţineţi sursele necesare din majorarea cotelor la taxele locale.

Respectiv, pentru a-şi soluţiona problemele bugetare, autorităţile locale vor purcede la majorarea cotelor taxelor locale, care deja nu vor mai avea niciun plafon maximal prevăzut de legislaţie, ceea ce la rândul său va creşte necontrolabil presiunea fiscală asupra mediului de afaceri şi ar putea genera abordări descrimininatorii din partea autorităţilor locale către agenţi economici din teritoriile administrate.

De fapt, modificarea respectivă este o iniţiativă camuflată de realizare a Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional întru majorarea presiunii fiscale asupra businessului. 

6. Tergiversarea elaborării şi aprobării Legii bugetului de stat pentru anul 2011 a creat situaţii de confuz pentru unele autorităţi locale care deja şi-au aprobat bugetele pentru anul curent. Astfel, consiliile locale urmează să revadă bugetele locale în care, la partea venituri, au fost preconizate transferuri de la bugetul de stat în sume mai mari decât cele ce vor fi aprobate de Parlament prin Legea bugetului de stat (exemplul mun. Chişinău, unde Consiliul municipal a inclus în partea de venituri a bugetului local 73,6 milioane lei transferuri de la bugetul de stat, care de fapt nu vor fi, pe motiv că nu sunt prevăzute în Legea bugetului de stat pe anul 2011, proiectul căreia recent a fost aprobat de Guvern). 

7. Ritmul de creştere a importurilor prognozat pentru anul 2011 depăşeşte ritmul de creştere a exporturilor. Drept urmare, se preconizează creşterea soldului negativ al balanţei comerciale de la 2,27 miliarde dolari în 2010 la 2,58 miliarde dolari în 2011. Drept urmare a acestor evoluţii, veniturile indirecte rămîn a fi sursa principală de venituri ale bugetului public naţional, atingând în anul 2011 cota de 17,5% în PIB, faţă de 17,1% în anul 2010.

Respectiv, Guvernul n-a reuşit să găsească soluţia pentru implementarea „noii paradigme economice de dezvoltare”, trâmbiţate în faţa organismelor financiare internaţionale şi autorităţilor europene, care ar permite schimbarea economiei bazate pe consum în una orientată spre export. 

8. Se preconizează că ponderea veniturilor Bugetului Public Naţional în PIB în anul 2011 să constituie 37,8% faţă de 38,3% în anul 2010. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile păstrării în linii mari a politicii fiscale aplicate în anul 2010, iar pe alocuri chiar înăsprirea acesteia (creşterea cu 50% a accizelor la băuturi alcoolice tari şi produse din tutun, precum şi excluderea plafoanelor maxime la taxele locale) semnifică recunoaşterea de către autorităţi a creşterii ponderii economiei tenebre (neobservate) în PIB şi ineficienţa acţiunilor Guvernului de constrângere a acestui fenomen. De fapt procesul respectiv a început în anul 2010, în care conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, economia neobservată ca pondere în PIB a crescut până la 23,2% faţă de 22,4% în anul 2009. 

9. Calculele ce au stat la baza formării proiectului bugetului de stat pentru anul 2011, au fost efectuate reieşind din cursul mediu anual de schimb al monedei naţionale de 12,4 lei pentru 1 dolar SUA. Pentru a atinge indicatorul respectiv, şi ţinând cont de cursul de schimb înregistrat la moment de 11,9 lei pentru 1 dolar SUA, se poate presupune că pe parcursul anului 2011, rata de schimb a leului urmează să oscileze periodic cel puţin pînă 12,5-13,0 lei pentru 1 dolar american. Deprecierea lentă a monedei naţionale, amplificată de creşterea accizelor, taxelor locale, preţurilor pe piaţa mondială la produsele petroliere şi cele alimentare vor avea un impact puternic asupra creşterii preţurilor pe piaţa internă cu efecte sociale dezastruoase în lanţ. În mod practic, Guvernul nu a făcut concluzii pe rezultatele anului precedent, propune repetarea scenariului anului 2010 şi călcarea pe aceeaşi greblă …, pentru ca ulterior să caute vinovaţii de creşterea necontrolabilă a preţurilor.

Totodată, aşteptările inflaţioniste de rând cu politica monetară dogmatică a Băncii Naţionale a Moldovei (majorarea ratei de bază şi a rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale) vor genera creşterea dobânzilor la depozitele atrase şi respectiv creditele acordate de băncile comerciale autohtone, iar scumpirea banilor pentru mediul de afaceri, inevitabil va încetini ritmurile de creştere economică. 

10. Guvernul continuă să promoveze o politică antisocială. Astfel, cheltuielile sociale prevăzute în proiectul bugetului pentru anul 2011 constituie 28,1% ca pondere în PIB faţă de 29,8% în anul 2010 şi 31,8% în anul 2009, respectiv se reduce şi ponderea cheltuielilor sociale în totalul cheltuielilor bugetare de la 73% la 70,8%. Cheltuielile de personal pentru sistemul bugetar pentru anul 2011 sunt în descreştere cu 0,7% ca pondere în PIB faţă de anul 2010. Diminuarea respectivă este condiţionată de realizarea angajamentelor Guvernului faţă de Fondul Monetar Internaţional privind „optimizarea” numărului de angajaţi în sectorul bugetar. În acest sens Guvernul prevede realizarea unui set de măsuri (reduceri de personal, comasări şi închideri de şcoli) urmare a cărora numărul de angajaţi în sectorul bugetar va scădea cu 8% şi preponderent în ramura „Învăţământ” cu 7%. În aspect numeric, numărul de unităţi de personal angajate în sectorul bugetar va scădea de la 220,6 mii în 2010 la 212 mii în 2011. 

11. Guvernul AIE continuă să-şi acopere incapacităţii de administrare eficientă a finanţelor publice şi să soluţioneze problemele financiare de moment din contul îndatorării masive a ţării şi vânzărilor proprietăţilor de stat, repetând scenariul Greciei şi României.

Este relevantă, în acest sens, evoluţia deficitului bugetului public naţional în ultimii ani:

2006 – 126,1 milioane lei;

2007 – 123,6 milioane lei;

2008 – 630,0 milioane lei;

2009 – 3836,3 milioane lei;

2010 – 1778,0 milioane lei;

2011 (prognozat) – 1595,8 milioane lei. 

Deficitele bugetare considerabile înregistrate în perioada Guvernelor Filat-I şi Filat-II au fost acoperite din contul împrumuturilor externe, emisiei de Valori Mobiliare de Stat (împrumuturi interne) şi privatizarea proprietăţii statului.

Anul 2011 nu va fi o excepţie din acest proces cu perspective înnourate pentru viitorul ţării. Pentru acoperirea deficitului bugetar, Guvernul propune emisia suplimentară a valorilor mobiliare de stat în sumă de 300 milioane lei, întrări de împrumuturi externe 1635 milioane lei şi mijloace din vânzarea patrimoniului public în sumă de 280 milioane lei. Totodată, deja în anul curent, vom resimţi efectele piramidei financiare construite de AIE: din buget urmează a fi onorate angajamente aferente împrumuturilor externe în sumă de 815 milioane lei. 

În rezultatul manipulărilor Guvernului, datoria de stat internă la finele anului 2011 va constitui 5605 milioane lei faţă de 5305 milioane lei la 1 ianuarie 2011 (+300 milioane lei), iar datoria de stat externă va creşte de la 1116,2 milioane dolari SUA, conform situaţiei din 1 ianuarie 2011 până la 1204,6 milioane la sfârşitul anului (+88,4 milioane dolari SUA).

În concluzie consider că politica fiscală şi bugetul de stat pentru anul 2011, propuse de Guvern, vor avea un impact social puternic negativ asupra populaţiei, vor afecta mediul de afaceri prin creşterea poverii fiscale şi nu contribuie la dezvoltarea durabilă a ţării. Respectiv situaţia denotă incapacitatea Guvernului Filat-II de a face faţă provocărilor de relansare economică calitativă în condiţiile depăşirii crizei economice mondiale, lipsa de verticalitate a autorităţilor în promovarea intereselor social-economice naţionale şi dependenţa totală a acestora de „reţetele” Fondului Monetar Internaţional. 

Guvernul Filat-II aminteşte tot mai mult de trista experienţă a unui alt guvern de coaliţie – Ciubuc II, care a demonstrat la fel de multe incapacităţi de guvernare, a generat o criză politică umilitoare, a ajuns la dezacord public în chestiunea numirii miniştrilor adjuncţi, a îndatorat ţara de Doamne fereşte şi a adus cetăţenii la o sărăcie teribilă, în perioada anilor 1998-1999. Atunci, totul s-a finisat cu un dezastru economic. Spre ce merge guvernul Filat-II acum?… Faptele vorbesc de la sine.

Ajunge. Pân’ aici. Jocurile şi scandalurile de prost gust ale componentelor AIE au depăşit toate limitele răbdării. Din cauza că liderii aşa-numit democraţi şi liberali se înghimpă neîncetat şi se trag de perucă, lucrurile în ţară merg pe o pantă lunecoasă în jos.

În timp ce fraierii din AIE, în loc să demonstreze rezultate, au ridicat între ei baricade, din spatele cărora se împroaşcă cu învinuiri reciproce, cetăţenii statului stau undeva la mijlocul acestui teren de luptă politică, neprotejaţi, primind cele mai dureroase lovituri.

Astăzi, din motive obscure, a decăzut o altă tentativă de aprobare a bugetului statului, un buget care, potrivit tuturor uzanţelor şi a bunului simţ de guvernare, ar fi trebuit să fie aprobat încă acum jumătate de an. Ceea ce s-a întâmplat azi e ultima picătură în paharul răbdării, e curată bătaie de joc de cetăţeni şi de lege. Ceea ce s-a întâmplat azi va avea cu siguranţă grave consecinţe pentru sănătatea bugetară şi economică a ţării şi va afecta viaţa fiecărui cetăţean în parte. Suntem ca o corabie care s-a pornit în larg fără a face inventarierea produselor şi fără a avea înţelegerea clară a modului distribuirii acestora. E un semn că va fi nedreptate şi că va fi revoltă.

Situaţia zilei de astăzi ne determină să cerem demisia necondiţionată a Guvernului Filat, a Guvernului care şi-a demonstrat incapacitatea şi iresponsabilitatea. Continuarea bătăii de joc numită „guvernare AIE” nu mai poate fi tolerată. Cerem acest lucru – demisia Guvernului –, în numele cetăţenilor Republicii Moldova, care au devenit victime ale reglării de conturi dintre liderii AIE.

Filat & Company, daţi-vă demisia! Daţi-vă demisia, dacă preţuiţi viitorul acestei ţări şi dacă aveţi un minim bun simţ politic. Daţi-vă demisia, pentru că nu mai sunteţi legitimi. Daţi-vă demisia, nu aşteptaţi până vă dă pe spate poporul oropsit de guvernarea voastră.

Stimaţi vizitatori ai blogului, public în această postare textul proiectului de acord negociat de FMI cu Guvernul Filat. Am promis că voi publica acest text dacă guvernanţii, cei care şi-au asumat respectarea prevederilor din acord, nu vor avea curajul să-l prezinte ei înşişi publicului.

Veţi vedea în textul prezentat mai jos acele proiecte antisociale acceptate de AIE, la care am făcut referinţă în faţa presei acum câteva zile. Veţi vedea în textul proiectului de acord cu FMI şi alte cedări ruşinoase la care sunt gata să meargă liderii din AIE, pentru a-şi păstra puterea şi confortul în relaţiile cu organismele finanţatoare occidentale. Veţi vedea în acest proiect de acord ce sacrificii vor trebui să suporte cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv mulţi dintre voi, de pe urma politicilor promovate de actuala guvernare.

Vedeți textul memorandumului