Igor Dodon

Stimaţi Colegi Deputaţi,
Onorată asistenţă!
Deja al treilea an consecutiv, Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană, încălcînd în mod direct legislaţia naţională, prezintă cu întîrziere Parlamentului proiectele de acte legislative ce urmează să reglemeteze veniturile şi cheltuielile Bugetului Public Naţional în anul următor. Şi ca de fiecare dată Alianţa pentru Integrare Europeană încearcă să ne „hrănească” cu diferite argumente mincinoase despre motivele acestor tergiversări: ori alegerile parlamentare au întîrziat, ori FMI n-a învoit Guvernul s-o facă în termenul stabilit.
În aceste condiţii ţin să reamintesc prevederile Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847 din 24 mai 1996, articolele 25 şi 26 ale căreia stabilesc că Guvernul prezintă Parlamentului pînă la 1 octombrie a fiecărui an proiectul legii bugetare anuale, iar pînă la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul  adoptă  legea bugetară anuală.
Astfel, prin acţinunile sale iresponsabile şi recidive, Guvernul încalcă flagrant prevederile legislaţiei bugetare, continuă să creeze o stare de incertitudine în mediul de afaceri şi influenţează negativ calitatea executării Bugetului Public Naţional atît la partea de venituri, cît şi la cea de cheltuieli.
​Dar atîrnarea iresponsabilă şi şablonată a Guvernului în raport cu Legile bugetare anuale nu se reduce doar la elaborarea şi prezentarea tardivă a proiectelor în Parlament, dar se regăseşte şi în conţinutul acestora.
​La partea de venituri:
1) Conform estimărilor Guvernului, se preconizează că ponderea veniturilor Bugetului Public Naţional în PIB în anul 2012 să constituie 37,2%. Astfel, deja al patrulea an consecutiv se atestă reducerea acestui indicator:
38,9% – 2009;
38,3% – 2010;
37,8% – 2011;
37,2% – estimat 2012.
Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile majorării cotelor de impozitare (reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor, majorarea accizelor, excluderea plafoanelor maxime la taxele locale, dublarea cotelor maxime la impozitele pe proprietate) însemnă nimic altceva decît creşterea ponderii economiei tenebre şi incapacitatea Guvernului de a constrînge acest fenomen. Ţin să atenţionez, că procesul extrem de periculos de trecere în umbră a economiei naţionale continuă să ia amploare. Astfel, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, economia neobservată ca pondere în PIB în anul 2009 a constituit 22,4%, în anul 2010 – 23,2%, iar în primele 9 luni ale anului 2011 deja 27,7% din PIB. Indicatorii respectivi vorbesc despre faptul că tot mai puţini contribuabili participă la formarea părţii de venituri ale Bugetului Public Naţional, iar povara creşterii necesităţilor bugetare şi respectiv a cotelor de impozitare revine unui eşantion tot mai mic de contribuabili oneşti, care onorîndu-şi obligaţiunile fiscale sînt puşi în condiţii concurenţiale dezavantajoase faţă de cei ce nu achită plăţi la buget în mărimea cuvenită. O a doua parte a monedei este creşterea fenomenului corupţiei în autorităţile cu funcţii de control, sub acoperirea cărora şi înfloreşte activitatea economică ilicită şi evaziunea fiscală.
2) Tendinţa de creştere a economiei tenebre se reflectă elocvent prin dinamica veniturilor bugetare la compartimentul TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova. Deja al doilea an consecutiv, pe fundalul creşterii economice raportate de Guvern, se înregistrează scăderea încasărilor TVA intern la buget: cu 34 milioane lei mai puţin în 2010 faţă de 2009 şi cu 74 milioane lei mai puţin în primele 11 luni 2011 faţă de perioada respectivă a anului 2010. Mai mult ca atît, Guvernul vine cu propunerea de a prevedea în Bugetul Public Naţional pentru anul 2012, încasări de la TVA pe intern în sumă de 3,4 miliarde lei ceea ce este cu 130 milioane lei mai puţin faţă de suma planificată iniţial pentru a fi încasată în anul 2011. Or, Guvernul desconsideră total capacităţile profesionale ale Parlamentului, şi după doi ani de creştere economică şi inflaţie de circa 7 şi 8 la sută corespunzător în fiecare an, vine cu propunerea de a reduce veniturile din TVA intern. În nota explicativă la proiectul discutat nu am găsit explicaţii acetui „fenomen” specific doar Guvernului AIE. Putem doar presupune că este vorba despre o planificare incorectă a veniturilor de către Ministerul Finanţelor, ineficienţa administrării fiscale sau creşterea economică anunţată de Guvern de fapt nu există…
 
La partea de cheltuieli:
 
1) Guvernul nu a identificat şi nu propune soluţii de depăşire a tendinţei de majorare din an în an a deficitului Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat. Astfel, dacă iniţial în bugetul de stat pentru anul 2011 erau preconizaţi 612 milioane lei pentru acoperirea deficitului BASS, după rectificarea bugetului suma respectivă a crescut la 806 milioane lei, iar pentru anul 2012 deficitul este prognozat în cuantum de 950 milioane lei. Dinamica respectivă este consecinţa creşterii ponderii economiei neobservate, respectiv a fenomenului „salariilor în plic” şi reducerii populaţiei angajate oficial în cîmpul muncii urmare a creşterii numărului concetăţenilor noştri ce pleacă la lucru peste hotare.
2) În aceste condiţii Guvernul continuă să promoveze o politică antisocială. Astfel, cheltuielile sociale prevăzute în proiectul bugetului pentru anul 2012 constituie 26,2% ca pondere în PIB faţă de 28,0% în 2011, 29,8% în 2010 şi 31,8% în anul 2009.
De asemenea ni se propune să devenim părtaşi ai intenţiei Guvernului AIE de a reduce numărul de angajaţi în sectorul bugetar, în mod special în ramura „Învăţămînt”. Diminuarea respectivă este condiţionată de realizarea angajamentelor Guvernului faţă de Fondul Monetar Internaţional privind „optimizarea” numărului de angajaţi în sectorul bugetar. În acest sens Guvernul prevede realizarea unui set de măsuri (reduceri de personal, comasări şi închideri de şcoli) urmare a cărora numărul de angajaţi în sectorul bugetar va scădea cu 3400 unităţi, iar în ramura „Învăţămînt” cu 3940 unităţi. Aceste cifre vorbesc despre dorinţa Guvernului de aşi mări statele de personal birocratic cu 540 unităţi din contul reducerii numărului de personal didactic. În aspect numeric, numărul de unităţi de personal angajate în sectorul bugetar va scădea de la 220,6 mii în 2010 la 208,6 mii în anul 2012.
 
Finanţarea deficitului:
Guvernul AIE continuă să-şi acopere incapacitatea de administrare eficientă a finanţelor publice şi să soluţioneze problemele financiare de moment din contul îndatorării masive a ţării şi vînzărilor proprietăţilor de stat, repetînd scenariul trist al Greciei şi României.
Deficitele bugetare considerabile înregistrate în perioada Guvernelor Filat-I şi Filat-II au fost acoperite din contul împrumuturilor externe, emisiei de Valori Mobiliare de Stat (împrumuturi interne) şi privatizarea proprietăţii statului.
Anul 2012 nu va fi o excepţie din acest proces. Pentru acoperirea deficitului bugetar, Guvernul propune întrări de împrumuturi externe în sumă de 905 milioane lei, vînzarea patrimoniului public în sumă de 260 milioane lei şi consumarea soldurilor din conturile bugetare 257 milioane lei. Este relevant, că drept consecinţă a piramidei financiare construite de AIE, în anul 2012 suma rambursărilor de împrumuturi externe va constitui 532 milioane lei, iar cheltuielile aferente serviciului datoriei de stat 782 milioane lei. Astfel, la finele anului 2012, datoria de stat internă va constitui 5784 milioane lei faţă de 5305 milioane lei la 1 ianuarie 2011 (+480 milioane lei), iar datoria de stat externă va creşte de la 1116,2 milioane dolari SUA, conform situaţiei din 1 ianuarie 2011 pînă la 1237,6 milioane dolari la sfîrşitul anului 2012 (+121 milioane dolari SUA).
În rezultatul manipulărilor Guvernului Filat, deservirea datoriei de stat în anul 2012 va constitui 1557,5 milioane lei, ceea ce este în creştere cu 66 milioane lei faţă de anul 2011 şi cu 444 milioane lei faţă de anul 2010.
Deci, un asemenea buget nu poate fi susţinut. De aceeea, grupul parlamentar al socialiştilor nu va vota acest buget al sărăciei şi al degradării.

Stimati colegi,

Politica fiscal-bugetară  si Legea Bugetului reprezintă cele mai importante documente financiar-economice pe care noi urmează să le aprobăm în acest an.

Devine déjà o tradiţie regretabilă faptul că guvernul prezintă aceste proiecte  cu încălcări de procedură şi întîrzieri semnificative. În afară de neprofesionalismul evident al ministerului finanţelor, noi nu putem găsi o explicaţie de ce déjà al 2-lea an politica bigetar-fiscală ajunge în parlament cu jumătate de an întărziere. 

Dacă în ceilalţi ani politica fiscala si Bugetul erau votate cu întârziere din cauza incompetenţei celor responsabili de elaborarea lui, în acest an a mai intervenit un detaliu “original” – politica fiscală si Legea Bugetului au devenit un element de târg înverşunat în cadrul Alianţei de guvernare.

Din toate principiile clasice pe care trebuie să le întrunească o politică bugetar-fiscală orientată spre dezvoltare economică şi securitate socială pentru populaţie, proiectul propus de Guvern respectă doar principiul continuităţii. Însă, continuitatea se referă doar la majorarea cotelor de impozitare şi diminuarea susţinerii sociale pentru cetăţenii acestei ţări. Este deja al treilea document de politică bugetar-fiscală elaborat de guvernarea AIE şi insistenţa cu care se merge pe majorarea de impozite are o singură explicaţie – incompetenţa manifestată în administrarea fiscală şi vamală, nivelul de corupţie extrem de ridicat în organele obligate să asigure acumularea veniturilor bugetare. Ultimii trei ani suntem martori ai unui paradox macroeconomic: deşi Guvernul declară creşterea economică şi cotele impozitelor se majorează de la an la an, acumulările bugetare nu cresc corespunzător. Abordarea guvernului continuă să fie,  compensăm incapacitatea de a colecta impozitele la cotele existente prin majorarea acestor impozite. Dar căt va putea răbda businessul social responsabil o asemenea abordare, domnilor guvernanţi. Întelegeţi voi oare, că povara fiscală crescăndă se aşează pe umerii celor care încă mai încearcă să se descurce în acest mediu de afaceri insuportabil?

Ministerul Finanţelor incapabil să asigure o administrare fiscală şi vamală ineficientă, propune dogmatic majorarea veniturilor bugetare din contul creşterii cotelor de impozitare.

 Deşi prezentat cu mari întărzieri,  politica bugetar-fiscală propusa de Guvern are zeci de lacune si probleme, eu ma voi opri doar la citeva din lipsa de timp.

1)    reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%;

În condiţiile unei crize economice mondiale tot mai pronunţate, cu consecinţele respective şi pentru economia Moldovei, această iniţiativă a guvernului va adduce în prag de faliment puţinii agenţi economici care mai lucrează în această ţară, deoarece în mod evident îi va lipsi  de mijloacele circulate necesare. Atrag atenţia deputaţilor, că guvernul nu doar introduce această cotă de 12%, dar anulează toate facilităţile pe care le-au avut agenţii economici din businessul mic şi mijlociu pînă la introducerea cotei zero. Dacă vă mai amintiţi de acel articol 49 din Codul fiscal,, care oferea facilităţi pentru investiţiile effectuate şi acorda facilităţi mai multor categorii de agenţi economici, care în toată lumea se bucură de sprijinul statului. Asta este cel mai grav, că prin această manevră total ne gîndită şi dictată de FMI, guvernul loveşte dublu în mediul de afaceri. Ca efect direct va scadea esential posibilitatea  agentilor economici de a deschide noi locuri de munca si implicit la scaderea numărului de angajati. Dar se vede, că acest argument nu-i important pentru guvernul care a admis în ultimii doi ani o majorare a şomajului de căteva ori, iar exodul populaţiei active din ţară a atins cote nemaivăzute. Fiţi de acrod,  preţul achitat de Moldova pentru creditele şi granturile contractate de Guvernul Filat este unul  foarte mare, iar consecinţele acestor cedări vor fi resimţite în perioadă lungă de economia naţională. Cerem eliminare acestei iniţiative a guvernului din proiect.

2) aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;

 Modalitatea propusă de Guvern pentru impozitarea ÎMM, practic nu soluţionează problemele evaziunilor fiscale şi presiunii birocratice asupra întreprinzătorilor mici, deoarece:

Cota de 4% este una extrem de mare pentru întreprinderile mici. De fapt 4% de la volumul de vânzări este echivalent cu un impozit la cota de 40% în condiţiile în care rentabilitatea vânzărilor este de 10%, ori cu alte cuvinte pentru ca 4% de la rulaj ca sumă să fie egale cu 12% de la profit este nevoie ca rentabilitatea vânzărilor să fie 33%, ceea ce în condiţiile unei concurenţe strânse este foarte mult.

3) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere. Introducerea accizului la gazul lichefiat.

Nu poate fi susţinută majorarea accizelor la produsele petroliere, şi în mod special  introducerea accizului la importul gazului lichefiat. Este déjà a cita majorare de accize la petroliere operate de guvernul Filat şi mă miră insistenţa obraznică cu care aceşti diriguitori stimulează creşterea galopantă a preţurilor în ţară prin aceste metode.

După ce printr-un act de incompetenţă criminală guvernul Filat a admis în ţară zeci de mii de autoturisme vechi , declarate non-grata în Bulgaria şi Letonia, se vine cu propunerea de a  majora cu 50% a accizelor la importul autovehiculelor sub 7 ani. În acest context, majorarea semnificativă a accizelor la importul de autoturisme în condiţiile gradului sporit de corupţie în organele afacerilor interne va stimula fenomenul înmatriculării autoturismelor în regiunea Transnistreană, ceea ce va lipsi bugetul de sursele de venituri atît de necesare finanţării cheltuielilor, în special a celor de investiţii în infrastructura drumurilor. 

 4) Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori.

 Modificarea respectivă este o majorare directă şi necamuflată a presiunii fiscale asupra tuturor persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt persoane cu venituri mari şi imobile luxoase.

5) Un moment aparte ce necesită a fi abordat sînt sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei fiscale. Guvernul îşi propune de compensa lacunele şi ineficienţa existente în administrarea fiscală prin majorarea inadecvată a amenzilor fiscale. Or, Guvernul şi în mod special Ministerul Finanţelor au înaintat nişte propuneri primitive, specifice unor diletanţi în administrarea veniturilor publice, care nu sesizează că majorarea exagerată a presiunii şi sancţiunilor fiscale la un moment dat generează efecte inverse celor aşteptate: va creşte ponderea economiei tenebre şi se va stimula fenomenul corupţiei în organele de control fiscal, iar în consecinţă veniturile bugetare nu vor creşte. De fapt acest fenomen îl urmărim cu toţii deja al doilea an la rînd, iar Ministrul Finanţelor, spre exemplu, aşa şi nu poate formula explicaţii cît de cît convingătoare privind motivele scăderii veniturilor bugetare din TVA pe intern. În realitate, majorarea nejustificată şi neechilibrată a sancţiunilor fiscale prezintă un pericol eminent pentru agenţii economici care mai încearcă să supraveţuească în Republica Moldova şi va distruge mediul de afaceri legal. Or, stimaţi colegi deputaţi, cum altfel poate fi calificată propunerea Guvernului de a majora amenda pentru neaplicara repetată a Maşinii de Casă şi Control de la 18 mii lei la 10% din cifra de afaceri pentru anul precedent, dar nu mai puţin de 1 milion de lei pentru fiecare caz. Putem doar să presupunem ce riscuri apar pentru contribuabilii mari ce dispun de zici şi sute de puncte comerciale în care se utilizează Maşina de Casă şi Control, unde persistă factorul uman – vînzătorul care poate comite greşeli inconştiente sau chiar mai rău – conştiente în cîrdăşie cu concurenţii neloiali sau sub presiunea organelor de control. Sînt convins, că drept consecinţe ale promovării ideii de reducere a evaziunilor fiscale prin majorarea sancţiunilor, Serviciul Fiscal se va transforma definitiv dintr-un organ de administrare, deservire şi de ce nu de ajutorare a contribuabililor într-o maşinărie de reprimare a afacerilor, de răfuială cu întreprinzătorilor nedoriţi guvernării, de executare a comenzilor concurenţilor neloiali şi în final într-un cuib al corupţiei.

 

În concluzie la proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2012 propus de guvern remarcăm următoarele:

1)            Politica fiscală propusă de Guvern măreşte presiunea fiscală asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice-cetăţeni, iar efectul asupra veniturilor bugetare va fi unul invers celui aşteptat de ministerul de finanate. Va creşte doar evaziunea fiscal, economia tenebră şi veniturile personale ale conducătorilor fiscului şi vamei

2)            Majorarea impozitului pe venit şi a accizelor va stimula creşterea  în lanţ a preţurilor şi procesul inflaţionist, consecinţele căruia vor fi suportate de consumatorii casnici şi cu care ulterior va lupta „eroic” Banca Naţională a Moldovei;

3)            Sistemul fiscal promovat de guvernare este lipsit în totalitate de caracter stimulativ-atractiv pentru investitori, eocnomia va continua să decadă, iar exodul populaţiei va creşt e în continuare. Cu aşa tempuri, stimaţi guvernanţi, o să lăsaţi in scurt timp toate scolile din sate fără elevi şi veţi avea tot prilejul pentru a face ceea ce vă place cel mai mult – să le închjdeţi

4)     Lărgirea competenţelor organelor de control vamal şi fiscal de rând cu majorarea amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei creează condiţii favorabile sporirii gradului de corupţie în organele cu atribuţii de administrare vamală şi fiscală.

Noi avem un şir întreg de viziuni şi propuneri referitor la politica statului în domeniul bugetar-fiscal pe care suntem gata să le discutăm cu guvernarea. Ele ţin în principal la renunţarea la practica dubioasă de majorare a impozitelor, deoarece aceasta nicicum nu aduce o creştere reală a veniturilor reale la buget, dar numai sporesc povara fiscal asupra economiei şi poluaţiei. Avem propuneri cardinale referitoare la revederea sistemului de administrare a acelui mai important impozit –TVA, deoarece anume la acest capitol guvernul Filat a înregistrat celae mai semnificative evaziuni, iar în scurt timp bugetul se va confrunta cu o mare bombă, numită TVA spre restituire… 

 În aceste condiţii, Grupul parlamentar al socialiştilor este categoric împotriva acestei politici fiscale antisociale. Noi nu-l vom vota. El trebuie să fie modificat în mod cardinal. Dacă va fi propus un alt proiect, elaborat pentru oameni, noi îl vom examina. Dacă nu, rămâne pe conştiinţa voastră, stimaţi colegi, ceea ce faceţi.

Vă mulţumesc pentru atenţie

Recent, Guvernul a aprobat şi a prezentat Parlamentului pentru examinare un set de modificări la legislaţia în vigoare prin care se promovează politica bugetar-fiscală pentru anul 2012.

Din toate principiile clasice pe care trebuie să le întrunească o politică bugetar-fiscală orientată spre dezvoltare economică şi securitate socială pentru populaţie, proiectul propus de Guvern respectă doar principiul continuităţii. Însă, continuitatea se referă doar la majorarea cotelor de impozitare şi diminuarea susţinerii sociale pentru cetăţenii acestei ţări. Este deja al treilea document de politică bugetar-fiscală elaborat de guvernarea AIE şi insistenţa cu care se merge pe majorarea de impozite are o singură explicaţie – incompetenţa manifestată în administrarea fiscală şi vamală, nivelul de corupţie extrem de ridicat în organele obligate să asigure acumularea veniturilor bugetare. Ultimii trei ani suntem martori ai unui paradox macroeconomic: deşi Guvernul declară creşterea economică şi cotele impozitelor se majorează de la an la an, acumulările bugetare nu cresc corespunzător.

În aceste condiţii, Alianţa pentru Integrare Europeană încearcă să rezolve problemele care se iscă din cauza propriei incapacităţi de administrare a veniturilor bugetare prin majorări continue de impozite. De fapt, tocmai acest lucru reflectă caracteristică de bază a politicii bugetar-fiscale care este concepută pentru anul viitor de Guvern. În fond, se merge neabătut pe insistenţa şi recomandările Fondului Monetar Internaţional, care cere majorarea impozitelor şi introducerea unor taxe fiscale suplimentare, iar Ministerul Finanţelor, fiind ostatic al unei administrări fiscale şi vamale ineficiente, şi presimţind creşterea prăpastiei deficitului bugetar, în încercări disperate de acoperire a acestuia, propune dogmatic majorarea veniturilor bugetare din contul creşterii cotelor de impozitare.

 Practic, politica bugetar-fiscală propusa de Guvern pentru anul 2012 este structurată în câteva componente principale:

1)      reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%;

2)      păstrarea cotei 15% la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanelor fizice şi includerea în Codul fiscala prevederilor precum că agenţii economici-beneficiari de dividende urmează să includă sumele dividendelor obţinute în venitul brut;

3)      aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;

4)      creşterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de la 5% la 7% şi neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflaţionist;

5)      majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, băuturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat;

6)      modificarea inadecvată a legislaţiei vamale, care va afecta producătorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal şi va leza interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova; 

7)      majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori;

8)      mărirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încălcări fiscale şi extinderea metodelor şi surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.

 

 În continuare voi expune opinia privitor la fiecare din componentele indicate.

 

1) Reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%.

 

Este cunoscut că atractivitatea investiţională al unui sau altui stat este condiţionată de câţiva factori importanţi cum ar fi:

1)      stabilitatea politică;

2)      loialitatea autorităţilor faţă de investitori şi lipsa de presiuni administrative din partea organelor de control;

3)      siguranţa investiţiilor şi eficienţa sistemului judecătoresc;

4)      existenţa pieţei de desfacere;

5)      forţa de muncă calificată;

6)      existenţa resurselor energetice şi resurselor naturale – materie primă accesibile la preţ;

7)      regimul fiscal şi vamal atractiv.

Dacă e să examinăm aceste componente care sunt determinante pentru investitor la ţintirea ţării pentru localizarea investiţiilor, este evident că Moldova nu poate oferi nimic atractiv, cu excepţia politicii fiscale competitive în raport cu alte state din regiune, care se materializează în mod special prin existenţa cotei „0” la impozitul pe venitul nedistribuit al întreprinderilor.

Pentru stimularea creşterii economice, sporirea atractivităţii mediului fiscal autohton şi consolidarea capacităţilor economiei naţionale de a creşte mai rapid, este evident necesar de a suplimenta la maximum posibil mijloacele circulante disponibile la nivel de agenţi economici. O modalitate sigură de stimulare a direcţionării profiturilor spre reinvestire s-a dovedit a fi aplicarea cotei zero la impozitul pe venit. Revenirea la aplicarea impozitului pe venit la cota de 12%, şi anularea tuturor facilităţilor fiscale existente, inclusiv pentru micul business, va fi recepţionată de mediul de afaceri ca un semnal negativ pentru iniţierea afacerilor noi şi direcţionarea spre Moldova a investiţiilor străine.

Este cazul de menţionat, că la etapa implementării cotei zero a impozitului pe venit în RM, acestei idei s-a opus FMI, care abordează foarte rigid, poate chiar dogmatic subiectele ce ţin de competiţia fiscală între diferite ţări prin aplicarea regimurile fiscale mai atractive. Totodată, cunoaştem şi practica Estoniei, care până la acceptarea ca membru a Uniunii Europene de asemenea a aplicat cu mare succes cota zero la impozitul pe venitul reinvestit.  Odată cu intrarea în UE, pentru a nu crea concurenţă investiţională neloială altor ţări, Estonia a fost impusă să se dezică treptat de acest stimulent fiscal. În acest context, revenirea la cota de 12% a impozitului pe venit, de fapt este costul pe care il va plăti mediul de afaceri autohton pentru obţinerea creditelor şi granturilor externe de către Guvernul actual. Dar, din momentul acceptării acestor condiţii, Moldova devine mai puţin atractivă pentru businessurile transnaţionale, fapt care subminează dezvoltarea în perspectivă a economiei naţionale.

Conform estimărilor, reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici la cota de 12% va aduce venituri suplimentare la buget în sumă de 2,3 miliarde lei. Este cert faptul că aceste mijloace vor fi sustrase din circuitul economic, indiferent de faptul dacă veniturile agenţilor economici vor fi îndreptate spre distribuirea dividendelor sau menţinute pentru dezvoltarea afacerii. În condiţiile crizei economice mondiale, consecinţele căreia vor fi resimţite şi în următorii  ani, este cert că aplicarea cotei 12% la impozitul pe venitul întreprinderilor va lipsi agenţii economici de sursele circulante necesare dezvoltării şi menţinerii afacerilor, aceştea fiind nevoiţi să apeleze la atragerea surselor de finanţare din credite şi împrumuturi care impun costuri suplimentare şi respectiv fac mai puţin competitivă producţia autohtonă.

Astfel, preţul achitat de Moldova pentru creditele şi granturile contractate de Guvernul Filat va fi unul foarte mare, iar consecinţele acestor cedări vor fi resimţite în perioadă lungă de economia naţională.

 

2) Păstrarea cotei 15% la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanelor fizice şi includerea în Codul fiscala prevederilor precum că agenţii economici-beneficiari de dividende urmează să includă sumele dividendelor obţinute în venitul brut.

 

Promovarea acestor propuneri presupune dubla taxare a veniturilor din dividende: atât la nivelul agentului economic plătitor cât şi în componenţa venitului beneficiarului de dividende.

În mod practic, aplicarea sistemului propus de Guvern, pentru persoanele fizice-cetăţeni înseamnă impozitarea veniturilor din dividende la cota de 27% (12% din venitul agentului economic plătitor de dividende şi 15% la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanei fizice), iar pentru agenţii economici-beneficiari de dividende cota impozitului pe venit aplicată dividendelor va fi de 24% şi mai mult, în dependenţă de câţi agenţi economici participă în lanţul de calculare şi achitare a dividendelor.

 

3) aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;

 

Modalitatea propusă de Guvern pentru impozitarea ÎMM, practic nu soluţionează problemele evaziunilor fiscale şi presiunii birocratice asupra întreprinzătorilor mici, deoarece:

1)      Nu se va micşora presiunea birocratică şi administrativă asupra întreprinderilor mici: rămâne obligaţia de a calcula contribuţiile de asigurări sociale, medicale, impozitele pe proprietate, taxele locale şi impozitele rutiere, se păstrează obligaţia de utilizare a Maşinii de Casă şi Control, respectiv se păstrează dreptul organelor de control de face verificări la aceşti agenţi economici ori de câte ori le va abate.

2)      La moment una din cele mai mari probleme în administrarea fiscală este evaziunea fiscală pe calea nereflectării în evidenţa contabilă a agenţilor economici a volumelor reale de vânzări (nu se bat cecurile şi respectiv nu se trec prin MCC vânzările). Impozitul de 4% din activitatea operaţională nici de cum nu soluţionează problema ba invers o agravează. Există pericolul real că după punerea în aplicare a unei astfel de plăţi sumele trecute prin MCC vor scădea şi mai tare.

3)      Cota de 4% este una extrem de mare pentru întreprinderile mici. De fapt 4% de la volumul de vânzări este echivalent cu un impozit la cota de 40% în condiţiile în care rentabilitatea vânzărilor este de 10%, ori cu alte cuvinte pentru ca 4% de la rulaj ca sumă să fie egale cu 12% de la profit este nevoie ca rentabilitatea vânzărilor să fie 33%, ceea ce în condiţiile unei concurenţe strânse este foarte mult.

4)      Se măreşte presiunea fiscală asupra întreprinderilor mici. Actualmente impozitul pe venit pentru mediul de afaceri este la cota 0. Dar şi până la implementarea acesteia, întreprinderile mici erau scutite primii 3 ani de impozitul pe venit, iar următorii 2 ani achitau impozitul pe venit în proporţie de 50% de la cota stabilită.

5)      Impozitul pe activitatea operaţională, în formula propusă de Ministerul Finanţelor, presupune impozitarea întreprinderilor mici şi în condiţiile când au activat în pierderi, ori indiferent dacă ai avut sau nu profit este necesar să achiţi statului 4% din suma vânzărilor.

4) creşterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de la 5% la 7% şi neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflaţionist.

 

         Codul fiscal prevede că perioada fiscală la impozitul pe venit este anul calendaristic şi aprecierea finală a impozitului pe venit pentru contribuabilul-cetăţean se face anual prin cumularea tuturor veniturilor, oferirea scutirilor şi deducerilor la care are dreptul, aplicarea cotelor de impozitare şi trecerea în cont a impozitului achitat pe parcursul anului, în special a celui reţinut la sursa de plată.

            Reţinerea la sursa de plată a impozitului pe venit de la persoanele fizice în cuantum de 5%, este un procedeu fiscal, care în primul rând are drept scop înregistrarea şi acumularea informaţiei despre veniturile achitate pe parcursul anului persoanelor fizice, pentru prelucrarea ulterioară a acesteia de către organul fiscal şi determinarea sumei impozitului pe venit care urmează a fi achitată la buget suplimentar de contribuabil sau restituită din buget acestuia în baza declaraţiei anuale. Astfel, majorarea de la 5 la 7% a cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată a veniturilor (cu excepţia celor salariale) în folosul persoanelor fizice, nu este altceva decât  o metodă prin care statul impune abuziv cetăţenii să crediteze bugetul public naţional. Adesea, cetăţenii respectivi, conform rezultatelor anuale nu au obligaţia de a plăti impozit pe venit la buget dar sunt nevoiţi să piardă luni în şir pentru a-şi recupera din buget banii reţinuţi în plus la sursa de plată. Reieşind din dinamica acumulărilor la buget din reţinerea a 5% la sursa de plată a veniturilor în folosul persoanelor fizice, în anul 2012 urmare a majorării cetei de la 5 la 7%, persoanele fizice vor credita bugetul public naţional cu circa 20 milioane lei suplimentar.

            În anul 2011 scutirile persoanelor fizice la impozitul pe venit, pentru prima dată în ultimii 10 ani, au rămas neschimbate faţă de anul 2010 şi au constituit:

            8100 lei anual – scutirea personală;

            12000 lei anual – scutirea personală majoră;

            1800 lei anual – scutirea pentru persoanele întreţinute.

            Pentru anul 2012, Guvernul propune majorarea mărimii scutirilor cu 6,6% (coeficientul inflaţiei prognozate) faţă anii 2010 şi 2011. Consider că această majorare este una absolut irelevantă sau doar „de ochii lumii şi a deputaţilor”. Chiar dacă e să purcedem pe logica propusă de Ministerul Finanţelor, mărimile scutirilor urmează a fi ajustate şi la inflaţia ce va fi înregistrată pe parcursul anului 2011 şi care după cum se vede nu va fi mai mică de 10%. Mai mult ca atât, ţin să reamintesc, că unul dintre obiectivele strategice în politica fiscală promovată de Guvernele anterioare Guvernului Filat, era creşterea treptată a scutirii personale pentru a o egala cu mărimea minimului de existenţă calculat de Biroul Naţional de Statistică. În acest context, menţionez că minimul de existenţă calculat de BNS la jumătatea anului 2011 a constituit 1502 lei lunar sau cu 34% mai mare faţă de minimul de existenţă la finele anului 2009, iar scutirea personală în 2011 a crescut cu doar 12,5% sau ritmul de creşterea a scutirilor este de 2,7 ori inferior ritmului de creştere a minimului de existenţă.

            În aceiaşi ordine de idei atenţionez, că Guvernul a propus păstrarea pentru anul viitor a grilei de impozitare a persoanelor fizice la nivelul anului 2009:

-         până la 25200 lei pe an – 7%;

-         mai mare de 25200 lei pe an – 18%.

Aceasta înseamnă, că tot mai mulţi cetăţeni şi venituri nominale, vor nimeri sub aplicarea cotei maxime a impozitului pe venit – 18%. Respectiv, pentru a păstra intactă presiunea fiscală asupra persoanelor fizice este necesar de ajustat la nivelul inflaţiei şi mărimea grilei de impozitare, adică dacă e să aplicăm cumulativ coeficientul inflaţiei pentru anii 2010, 2011 şi cel prognozat pentru anul 2012, grila de aplicare a cotei maxime a impozitului pe venit urmează a fi de circa 32200 lei anual.  În finalul acestui punct doresc să accentuez că modificările promovate de Guvern nu vor contribui sub nici o formă la diminuarea fenomenului „salariilor în plic” ba invers stimulează distribuirea veniturilor către persoanele fizice prin diferite scheme nesalariale.

5) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, băuturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat.

Este necesar de menţionat, că formula, propusă de Guvern, de creştere a accizelor la ţigări prin majorarea mai pronunţată a cotei fixe a accizului, defavorizează producătorul autohton şi face mai competitive la preţ produsele de tutungerie de import. Pe de altă parte ridicarea accizelor la ţigări este o încercare de a executa cerinţele UE privind stoparea fluxului contrabandei din Republica Moldova şi vorbeşte despre incapacitatea sau nedorinţa autorităţilor de a curma acest fenomen prin aplicarea instrumentariului administrativ existent – Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC. 

Nu poate fi susţinută majorarea accizelor la produsele petroliere, şi în mod special  introducerea accizului la importul gazului lichefiat. În situaţia în care ANRE cu acordul tacit al Guvernului operează scumpiri în lanţ la resursele energetice – gaze naturale, energie electrică, energie termică, şi stimulează procesele inflaţioniste, o nouă majorare a accizelor la combustibili denotă fie o incompetenţa, fie o abordare rigidă în ce priveşte identificarea unor surse noi de venituri pentru bugetul public în detrimentul creşterii calitative a indicatorilor macroeconomici ale ţării.

Or, dacă proiectul Guvernului de majorare a accizelor cu începere de la 1 ianuarie 2012 va fi adoptat de către Parlament, neapărat se va declanşa un nou val de scumpiri masive la majoritatea mărfurilor şi serviciilor fără a fi corelată cu ritmul creşterii veniturilor cetăţenilor.

De asemenea trebuie să fim mai precauţi vis-a-vis de majorarea cu 50% a accizelor la importul autovehiculelor. Încă nu este soluţionată problema autoturismelor cu vârsta mai mare de 7 ani, procurate de cetăţenii RM şi care circulă actualmente pe teritoriul ţării urmare a unei decizii politice a Guvernului şi Parlamentului AIE, şi care la moment tot de AIE sunt scoase în afara legii. Câtă zâzanie a provocat introducerea în ţară a autoturismelor cu vărsta de peste 7 ani cu numere de înmatriculare în străinătate de către rezidenţi şi nerezidenţi? Câtă critică a fost adresată fostei guvernări că nu a soluţionat pozitiv posibilitatea intrării în ţară a gastarbaiterilor moldoveni cu autoturisme de mîna a doua? Şi dacă e să ne amintim, cu cât fast Prim-ministru Filat, în anul 2010 în ajunul sărbătorilor de paşti, a declarat că a soluţionat problema cetăţenilor noştri care pot veni acasă cu autoturisme cu  vârsta de peste 7 ani, în ciuda preîntâmpinărilor opoziţiei despre riscurile eventuale. De la bun început era clar, că dincolo de promisiunile electorale ale lui Filat, această „soluţie” va crea dificultăţi mari în imediata perspectivă. Într-o perioadă record ţara s-a umplut de „vechituri” cu numere de înmatriculare străine, şoferii cărora circulau permanent pe teritoriul ţării şi nu mai poate fi vorba de gastarbaiterii veniţi în vacanţă. În dorinţa de a reveni la poziţia iniţială cunoaştem ce s-a întîmplat ulterior: iniţiative legislative, greve, blocări de străzi etc. Acum, ruşinos precum este, incompetent dar necesar, guvernanţii mai propun disperat nişte modificări la codul vamal, chipurile pentru a soluţiona problema. Ei propun ca persoanele fizice rezidente şi nerezidente, după ce au introdus mijloace de transport în ţară pe o perioadă maximă de 90 de zile, pe parcursul unui an şi nu le-au scos din ţară în termenul stabilit, să nu mai aibă dreptul să introducă alte mijloace de transport în şară. Adică, dacă persoana fizică a venit în ţară cu un autoturism cu o vârstă de 6 ani înmatriculat în străinătate şi, peste cîteva zile, cu respectarea tuturor condiţiilor legale de vînzare, înstrăinează autoturismul, această persoană nu va mai avea dreptul să introducă alt mijloc de transport în ţară….!

În acest context, majorarea semnificativă a accizelor la importul de autoturisme în condiţiile gradului sporit de corupţie în organele afacerilor interne va stimula fenomenul înmatriculării autoturismelor în regiunea Transnistreană, ceea ce va lipsi bugetul de sursele de venituri atît de necesare finanţării cheltuielilor, în special a celor de investiţii în infrastructura drumurilor.  

 

6) modificarea inadecvată a legislaţiei vamale, care va afecta producătorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal şi va leza interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova.

 

Trezesc ambiguităţi modificările propuse la taxele vamale pentru unele categorii de produse în Legea cu privire la tariful vamal. Astfel, dacă guvernarea declara peste tot ca susţine întru totul sectorul zootehnic, de ce se propune micşorarea pînă la zero taxele vamale la importul curcanilor, raţelor etc. Sau un alt exemplu elocvent este excluderea taxei vamale la importul cutiilor de carton, care anterior era de 15%, ceea ce denotă punerea la pămînt a acestei industrii in ţara noastră. Aceste propuneri de modificări camuflate mai mult par a fi nişte interese ale unor demnitari de a favoriza unii importatori în defavoarea agriculturii şi industriei autohtone.

De asemenea este contraversată, intenţia de a interzice importul pieselor de schimb şi accesoriilor auto pentru autoturismele uzate. Ori autorii politicii fiscale promovează importul doar a autoturismelor, dar fără dreptul la reparaţie cu schimbare de piese? Trezeşte nedumerire şi propunerea de a restricţiona importul cauciucurilor reşapate care vor fi, cu siguranţă, declarate de către importatori ca „noi”, pentru a fi acceptate pe teritoriul ţării. Mai mult ca atît, Serviciul Vamal cunoaşte experienţa tristă când reglementările restrictive la importul cauciucurilor uzate reşapate au fost contestate in judecată de către importatori şi câştigul le-a fost asigurat prin argumentul permisiv al Convenţiilor internaţionale în acest domeniu.   

Prin modificarea articolului 35 din Codului vamal autorii proiectului propun o gafă gravă. Prin modificarea propusă, dacă exemplificăm, vom avea situaţia când după ce a fost importată o combină în capital social fără achitarea drepturilor de import pe bază legală şi la depistarea defectelor importatorul o restituie furnizorului de peste hotare, apare obligaţia de a achita mai intâi drepturile de import aferente şi doar după ce va fi posibil exportul. Stupid, dar se propune de Ministerul Finanţelor!

Se exagerează şi atunci când se propune ca în cazurile în care a doua zi după refuzul validării declaraţiei vamale de către autoritatea vamală titularul mărfii nu depune altă declaraţie vamală, mărfurile automat de consideră abandonate în favoarea statului (art. 137¹ al Codului vamal). Autorii politicii fiscale n-au luat în calcul că autorităţile pot inventa peste noapte o autorizaţie de import sau alt act restrictiv care nu poate fi obţinut imediat sau alt motiv obiectiv care survine în procesul declarării mărfurilor, şi aceasta la rândul său, va servi temei de a deposeda proprietarul de mărfuri. Or, promovarea acestor prevederi va crea posibilităţi de abuzuri din partea autorităţilor de stat faţă de importatori şi creşterea în lanţ a cazurilor de corupţie în raporturile între Serviciul Vamal – importatori.

Este inadecvată şi propunerea de a exclude garanţia brokerului vamal în sumă de 8 mln. lei. Este adevărat că această sumă este una prea mare pentru dimensiunile afacerilor din Republica Moldova şi diminuarea ei ar contribui la micşorarea preţurilor serviciilor brokerilor vamali. Dar excluderea totală a acestei garanţii va promova cu siguranţă existenţa brokerilor vamali fantomă, care vor face operaţiuni din nume propriu şi vor dispărea fără să existe vre-o garanţie faţă de stat. În dorinţa de a face o concurenţă mai loială, autorii nu înţeleg, sau poate o fac intenţionat, ca să revină haosul în declararea mărfurilor de import de către oricine doreşte. Acest fenomen nicidecum nu poate fi denumită facilitare a afacerilor, ci dimpotrivă va avea repercusiuni nefaste asupra disciplinei în procesul de declarare a mărfurilor în vamă.

În final, nu este clar totuşi care este dorinţa guvernării actuale: de a liberaliza economia şi a o descătuşa de controale, aşa cum se afirmă de nenumărate ori, sau de a subjuga afacerile unor demnitari? Ori cum poate fi explicată propunerea de majorare a competenţelor auditului postvămuire şi a echipelor mobile ale serviciului Vamal care vor putea să facă percheziţii inclusiv în oficii clădiri etc.?

 

7) Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori.

 

Modificarea respectivă este o majorare directă şi necamuflată a presiunii fiscale asupra tuturor persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt persoane cu venituri mari şi imobile luxoase.

Iniţiativa „nobilă”, din punctul de vedere al Guvernului, de consolidare a autonomiei financiare locale prin majorarea cotelor la impozitul pe bunurile imobiliare, în realitate este o continuare a procesului de declinare şi de a transmite a responsabilităţilor în partea ce ţine de satisfacerea necesităţilor financiare justificate ale autorităţilor publice locale prin transferuri de la bugetul de stat. Procesul respectiv a fost început în anul curent, odată cu excluderea plafoanelor maxime la taxele locale ce se aplică de autorităţile publice locale. De fapt, prin promovarea modificărilor respective, Ministerul Finanţelor ş-ia creat argumentare pentru a refuza ulterior solicitările de finanţare parvenite de la autorităţile publice locale.

 

8)                 Mărirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încălcări fiscale şi extinderea metodelor şi surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.

 

Guvernul insistă la dublarea şi chiar triplarea amenzilor pentru un şir de încălcări fiscale cum ar fi împiedicarea activităţii organului fiscal, neutilizarea MCC, nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililor, încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei contabile, neeliberarea facturilor fiscale, etc.

Din practica acumulată în perioada activităţii în cadrul Ministerului Economiei, pot să afirm cu certitudine, că solicitarea de către Ministerul Finanţelor de a majora amenzilor şi penalităţile vorbeşte despre slăbiciunea administrării fiscale, în special la capitolul conformarea benevolă a contribuabililor. Practic, majorarea sancţiunilor nu contribuie la diminuarea evaziunilor fiscale, dar sigur sporeşte presiunea administrativă asupra mediului de afaceri şi corupţia în organele fiscale.

Se mai propun şi noi metode de impozitare indirectă a persoanelor fizice, ceea ce le va permite structurilor fiscale să verifice orice persoană care a cheltuit peste 300 mii lei anual, şi a calcula impozitul pe venit prin metode şi surse indirecte pentru veniturile neconfirmate documentar. Este ceva greu de perceput în condiţiile actuale pentru ţara noastră, în care anual vin remitenţe de peste hotare în valoare de peste un miliard de dolari SUA. Rezultă că şi banii cîştigaţi în sudoarea frunţii de către moldovenii aflaţi la muncă în străinătate vor fi impozitaţi prin metode şi surse indirecte. De altminteri, trezeşte dubii nu doar recurgerea la asemenea metode de impunere a veniturilor cetăţenilor, ci modul de administrare a acestui impozit.

Este ştiut, că veniturile neimpozitate legal pot proveni din:

-         activitatea economică ilicită;

-         activităţi criminale, inclusiv corupţia.

În mod normal în ambele cazuri, pentru a nu admite situaţia veniturilor neimpozitate în modul stabilit, este necesar de a dovedi documentar existenţa acestor activităţi şi venituri ilicite cu tragerea la răspundere a persoanei care a comis încălcarea normei legale. Deci, este necesar în primul rând de eficientizat activitatea organelor competente pentru profilaxia şi combaterea activităţii economice ilicite şi criminalităţii în ansamblu, pentru a diminua anvergura acestor fenomene şi nu de a lupta declarativ cu consecinţele acestora. Promovarea proiectului propus de Guvern denotă incapacitatea aparatului de stat de a se opune efectiv economiei tenebre, corupţiei şi protecţionismului, iar corectarea acestor slăbiciuni se pune pe seama tuturor cetăţenilor ţării.

După cum este indicat în proiectul de lege elaborat de Ministerul Finanţelor, persoanele fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care la situaţia din 1 ianuarie 2012 dispun de mijloace băneşti în sume mai mari de 300 mii lei, au obligaţia de a depune la inspectoratul fiscal teritorial după locul de reşedinţă, în termen de până la 31 martie 2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti. În cazul în care suma declarată va fi mai mare de 1 milion lei persoanele fizice sunt obligate să anexeze la declaraţie documente care confirmă provenienţa sumei declarate.

Ţin să atrag atenţia că în condiţiile situaţiei criminogene scăpate de sub controlul MAI şi lipsei garanţiilor de securizare a accesului la baza de date a Serviciului Fiscal de Stat (ca exemplu poate servi scandalul recent de postare în reţeaua Internet de către un student stagiar la IFPS a unui masiv întreg de informaţii din baza al fiscului, care după toate canoanele prezintă secret fiscal), declararea de către persoanele fizice în organul fiscal a mijloacelor băneşti de care dispune ar putea genera scurgeri de informaţii către lumea interlopă şi creşterea numărului crimelor grave de gen furturi, extorcare de bani, şantaj etc.

Aplicarea metodei de impozitare indirectă în formula propusă de Guvern, mai degrabă va alimenta un nou val de criminalitate şi corupţie în sistemul fiscal al ţării decît va genera venituri consistente la buget.

 

Drept totalizare a sugestiilor expuse în raport cu propunerile Guvernului privind politica fiscală şi vamală propusă pentru anul 2012 punctez următoarele concluzii:

1)            Politica fiscală propusă de Guvern măreşte presiunea fiscală asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice-cetăţeni. Prin această metodă neinspirată, Guvernul Filat II încearcă să identifice venituri bugetare din contul cetăţenilor şi mediului de afaceri pentru a compensa lacunele în administrarea vamală şi fiscală şi a acumula sursele necesare deservirii datoriei de stat interne şi externe pe care a contractat-o Guvernul Filat I. Modificările înaintate de Guvernul AIE sunt unilaterale, corespund intereselor creditorilor externi ai Republicii Moldova şi nu aşteptărilor contribuabililor autohtoni.

2)            Majorarea impozitului pe venit şi a accizelor va stimula creşterea  în lanţ a preţurilor şi procesul inflaţionist, consecinţele căruia vor fi suportate de consumatorii casnici şi cu care ulterior va lupta „eroic” Banca Naţională a Moldovei;

3)            Sistemul fiscal promovat de guvernare este lipsit în totalitate de caracter stimulativ-atractiv pentru investitori. Republica Moldova pe zi ce trece pierde imaginea unei destinaţii fertile pentru plasarea investiţiilor;

4)            Modificările propuse nu contribuie la soluţionare problemei economiei neobservate şi nu propune soluţii în acest sens;

Lărgirea competenţelor organelor de control vamal şi fiscal de rând cu majorarea amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei creează condiţii favorabile sporirii gradului de corupţie în organele cu atribuţii de administrare vamală şi fiscală.

Dacă analizăm atent sursele reale ale veniturilor la bugetul public naţional pe prima jumătate a anului 2011, constatăm că Republica Moldova se transformă tot mai mult într-un ostatic economic al politicilor de import şi impozitare vicioasă. Despre acest lucru vorbsc chiar datele oficiale prezentate de instituţiile abilitate.

Conform datelor statistice, în prima jumătate a anului 2011, PIB-ul în preţuri curente a atins 36,6 miliarde lei, ceea ce în preţuri comparabile este cu 7,5% mai mult faţă de indicatorul respectiv al anului precedent. În structură, creşterea PIB a fost condiţionată de creşterea valorii adăugate brute în sectorul producerii de bunuri (agricultură şi industrie) cu 7,2%, în prestări servicii (construcţii, comerţ, transport) cu 7,0% şi majorarea impozitelor nete pe produse cu 10,8%.

De asemenea, în primele 7 luni ale anului 2011, s-au înregistrat creşteri semnificative a exporturilor cu 63,1%, importurilor cu 40,2% şi remitenţelor de peste hotare cu circa 20%.

În condiţiile în care politica fiscală pentru anul 2011 a devenit mai dură comparativ cu 2010 (excluderea plafoanelor maxime la stabilirea de autorităţile publice locale a taxelor locale, majorarea accizelor la băuturile alcoolice, produsele din tutun, autoturisme), iar inflaţia în primele 7 luni 2011 este de 4,7% faţă perioada similară a anului precedent, creşterea economică trebuie să genereze o majorare şi mai pronunţată a veniturilor bugetare.

Conform datelor Ministerului Finanţelor, pentru primele 7 luni 2011 în raport cu 2010, veniturile Bugetului Public Naţional sunt caracterizate prin următorii indicatori:

	7 luni 2010	7 luni 2011	+/- mln. lei	+/- %
Bugetul Public National Inclusiv fara granturi si transferuri	14598,0 14050,1	15950,9 15418,2	+1352,9 +1368,1	+ 9,3% + 9,7%
Bugetul de Stat     Inclusiv fara granturi si transferuri	8790,7 8232,1	9422,9 8928,3	+ 632,2 + 696,2	+ 7,2% + 8,5%
Bugetele UAT,     Inclusiv fara granturi si transferuri	4303,7 1661,9	4418,8 1869,5	+ 115,1 + 207,6	+ 2,7% + 12,5%
Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat     Inclusiv fara granturi si transferuri	4490,5 3315,1	5226,9 3675,7	+ 736,4 + 360,6	+ 16,4% + 10,8%
Fondul Asigurarilor Obligatorii în Medicina,    Inclusiv fara granturi si transferuri	1962,3 836,7	2089,9 943,8	+ 127,5 + 107,1	+ 6,5% + 12,4%

Informativ: Transferurile de la bugetul de stat catre alte bugete au constituit:

	7 luni 2010	7 luni 2011	+/- mln. lei	+/- %
Bugetele UAT	2525,3	2346,8	- 178,5	- 7,1%
Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat	1174,8	1550,3	+ 375,5	+ 32%
Fondul Asigurarilor Obligatorii în Medicina	1123,7	1146,1	+ 22,4	+ 2,0%

Astfel, creşterea veniturilor bugetare a fost condiţionată de următorii factori:
1) la Bugetul de stat (632,2 milioane lei):
- creşterea TVA la import cu 883 milioane lei sau cu 24,2% (condiţionată de creşterea consumului intern a bunurilor de import);
- creşterea accizelor cu 196,8 milioane lei sau cu 17,9% (drept urmare a creşterii cotelor accizelor, care la rândul său a stimulat creşterea inflaţiei);
Totodată, se atestă o scădere cronică pe parcursul a ultimilor doi ani a încasărilor la TVA pe intern. Astfel, în perioada vizată, TVA la mărfurile şi produsele livrate pe teritoriul ţării a scăzut cu 86,7 milioane lei sau cu 5% faţă de anul precedent.
De asemenea, negativ a influenţat veniturile bugetului de stat şi neîncasarea în anul curent a veniturilor BNM, care anul precedent, urmare a deprecierii leului au constituit circa 330 milioane lei.
2) la bugetele Unităţilor Administrativ Teritoriale (115,1 milioane lei):
- creşterea impozitului pe venit reţinut din salariu cu 126 milioane lei sau cu 14,8% (urmare a faptului că pentru prima dată în ultimii 10 ani, Guvernul nu a propus, iar Parlamentul nu a aprobat majorarea mărimii scutirilor anuale pentru persoanele fizice în scopul apropierii mărimii scutirii personale la minimul de existenţă).
3) la Bugetul asigurărilor sociale de stat (+ 736,4 milioane lei):
- majorarea cu 375,5 milioane lei sau cu 32% a transferurilor de la bugetul de stat destinate acoperirii deficitului BASS;
- creşterea cu 360 milioane lei sau cu 10,8% a contribuţiilor de asigurări sociale acumulate în buget.
4) la Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (127,5 milioane lei):
- creşterea veniturilor din primele obligatorii de asistenţă medicală achitate de patroni şi persoane fizice cu 107,1 milioane lei sau cu 12,4%.

Urmare a suprapunerii informaţiei privind evoluţia indicatorilor macroeconomici pe statistica acumulărilor fiscale la buget, se constată următoarele concluzii şi neconcordanţe:
1. Ritmul de creştere a veniturilor bugetare din impozite şi taxe este inferior ritmului de creştere a economiei naţionale amplificat cu indicele creşterii preţurilor de consum. În special este vorba de TVA intern care deja doi ani la rând înregistrează descreşteri faţă de anul precedent: în anul 2010 – 3,5%, iar în anul 2011 – 5%.
2. Creşterea veniturilor bugetului de stat este condiţionată de creşterea plăţilor încasate la import, deci nu s-a reuşit schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a ţării din una bazată pe consum pe una orientată spre producere şi export a bunurilor şi serviciilor cu valoare adăugată înaltă.
3. Ritmul de creştere a TVA la import constituie +24,2% pe când creşterea importurilor este cu +40,2%. Se poate presupune că iau amploare schemele de import cu evaziuni fiscale în vamă.
4. Ritmul de creştere a veniturilor din contribuţii sociale de stat (+10,8%) este inferior ritmului de creştere a salariului mediu pe economie anunţat de Biroul Naţional de Statistică (+13%). În cazul în care datele estimate de BNS pretind a fi veridice, discrepanţa respectivă poate avea loc doar în cazul în care s-a redus numărul de salariaţi pentru care se achită contribuţii de asigurări sociale (fondul de salariu pe economie creşte mai încet) sau au crescut neplăţile (restanţele) faţă de BASS.
5. Creşterea cu 32% a transferurilor de la Bugetul de stat către BASS pentru acoperirea deficitului, înseamnă că continuă procesul de erodare a bazei de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, iar declaraţiile privind crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului sînt nefondate.
6. Deficitul BPN a atins cifra de 1,9 miliarde lei sau cu 387 milioane lei mai mult ca în anul precedent. Pentru finanţarea deficitului s-a purces la majorarea datoriei de stat interne cu 113 milioane lei (emiterea suplimentară a Valorilor mobiliare de stat), datoriei de stat externe cu 301 milioane lei (sau atras noi împrumuturi de la organismele financiare internaţionale), s-au încasat din privatizări 185 milioane lei şi s-a consumat mijloacele soldului bugetar în sumă de 1,4 miliarde lei (soldul în conturi bugetare reducându-se de la 4 miliarde lei la 1 ianuarie 2011 până la 2,6 miliarde lei la 31 iulie 2011).
7. Drept consecinţă a creşterii datoriei de stat au crescut şi cheltuielile pentru deservirea acesteia de la 296 milioane în 2010 la 346 milioane în 2011, sau cu 16,6%.
Totodată, creşterea ofertei din partea Ministerului Finanţelor la plasarea VMS şi politica de majorare a rezervelor obligatorii şi a ratei de bază promovată de BNM au dus la creşterea dobânzilor pe care le suportă bugetul de stat la plasarea VMS pe piaţa primară: rata medie ponderată a dobânzii a crescut de la 7,6% la 4 ianuarie 2011 la 12,6% la licitaţiile din septembrie 2011.

Tabloul descris, care reiese din cifrele oficial prezentate, nu induce optimism privind buna evoluţie a dinamicii economice în Republica Moldova. Din contră, se creează impresia că statul se rostogoleşte în continuare pe panta datoriilor şi a incapacităţii de plată.
Probabil, astăzi de venituri reale mari se bucură numai cei care prezintă populaţiei pe hârtie venituri statistice mari. Cei de sus se aleg cu salamul, cei de jos – cu reţeta despre cum se mănâncă salamul. Dar într-un final ţara va sărăci definitiv. Deci, la modul general, lupta acestei guvernări împotriva sărăciei se aseamănă cu lupta mafiei împotriva criminalităţii.

Fundaţia de Binefacere „Soluţia”, despre fondarea căreia a anunţat acum câteva săptămâni Igor Dodon, îşi începe activitatea.

Fundaţia „Soluţia” are drept scop ajutorarea diferitelor categorii de cetăţeni atât din municipiul Chişinău, cât şi din Republica Moldova. Fundaţia va avea câteva direcţii de activitate.

În primul rând, cetăţenii vor putea solicita asistenţă juridică gratuită pe probleme de prestare necalitativă a serviciilor de către întreprinderile municipale. Pe parcursul campaniei electorale pentru Chişinău din acest an, staff-ul electoral al lui Igor Dodon a acumulat peste 200.000 de cereri, solicitări şi plângeri din partea chişinăuenilor. Aceste scrisori ale cetăţenilor nu au fost date uitării, ci vor servi ca punct de pornire pentru primele acţiuni ale „Soluţiei”. În aceste acţiuni Fundaţia „Soluţia” mizează şi pe susţinerea oferită de membrii Consiliului Municipal Chişinău, unde majoritatea o deţin colegii de echipă ai lui Igor Dodon din campania electorală.

În al doilea rând, fundaţia va continua practica instituită de echipele cu însemnele „Soluţia” în cadrul scrutinului municipal – repararea diferitelor obiective din ogrăzile şi cartierele Chişinăului. Aceste acţiuni s-au bucurat atunci de o reacţie foarte favorabilă şi există în prezent mai multe solicitări ca această practică să fie reluată. Una din primele acţiuni ale echipei de lucrători va fi campania de iluminare a blocurilor de locuit din Chişinău; la această campanie vom reveni cu detalii mai târziu.

În al treilea rând, fundaţia va înfăptui acţiuni de caritate, de ajutorare a diferitelor persoane şi instituţii de pe întreg teritoriul republicii.

Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi reprezintă echipa de persoane care vor fi responsabile pentru buna activitate a Fundaţiei de Binefacere „Soluţia” şi lansează o invitaţie către toţi cei care au dorinţa şi posibilitatea să dea o mână de ajutor cetăţenilor să se alăture la acest proiect social.

Sloganul Fundaţiei „Soluţia” este „Te ajută”, ca o formulare succintă a misiunii fundaţiei.      

*************************************************************************

Sediul central al „Soluţiei” se află pe strada Bucureşti, 65. Doritorii vor putea apela şi la numărul de telefon 855-853.

Rechizitele bancare sunt următoarele:

Beneficiar: Fundaţia de Binefacere „Soluţia”

Contul bancar: 2251610329MD

Codul fiscal: 1011620005387

Banca beneficiara: BC “Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA fil.nr.11 Chisinau

Codul bancii: EXMMMD22436

Ce părere aveți? E de bine sau de rău ceea ce se întimplă?

Stimaţi Colegi Deputaţi,

Onorată asistenţă!

Este pentru prima dată în ultimii 12 ani când ţara noastră a intrat în noul an fără a avea legile bugetare adoptate. Mai mult decât atât – asistăm la o situaţie cu totul ieşită din comun, când proiectul legilor bugetare propus spre votare este dur criticat de sindicate, patronate atât de opoziţie, cât şi de unele componente ale guvernării.

Deci, este evident că ceva nu e în regulă.

Este evident că Guvernul are probleme grave de gestionare a banilor publici.

Este cât se poate de evident, şi pentru noi, şi pentru observatorii internaţionali, şi pentru cetăţenii atenţi la ce se întâmplă, că guvernarea actuală se află într-o acută criză internă.

Cu alte cuvinte, este ceva putred în AIE-2! 

Ne întrebăm, de ce trebuie să suportăm o asemenea guvernare? De ce nu şi-a dat demisia, dacă a întârziat cu jumătate de an să prezinte proiectul bugetului?

Şi cum de îşi permite să prezinte Parlamentului un buget prin care nu numai că nu rezolvă problemele existente, dar le agravează şi mai mult?    

Fiindcă, dacă analizăm atent proiectul de buget, vedem că aşa-numitele soluţii ale Guvernului pentru rezolvarea problemelor sunt mai periculoase chiar decât problemele în sine.

Astfel, în loc să ofere locuri de muncă, Guvernul lasă fără lucru mii de oameni, pedagogi, poliţişti şi agricultori.

În loc să mărească salariile şi pensiile, Guvernul măreşte preţurile şi tarifele.

În loc să stimuleze creşterea economică prin creşterea producţiei, Guvernul creşte impozitele, accizele şi numărul organelor de control.

În loc să liberalizeze economia, Guvernul a pus ştreangul fiscal la gâtul întreprinzătorilor şi producătorilor.

În loc să lupte împotriva corupţiei, Guvernul birocratizează şi mai mult instituţiile statului şi terorizează financiar autorităţile locale.

Totul e pe dos… Totul e pe invers… Până şi legea anti-discriminare aprobată de Guvern…

Stimaţi colegi,

Anul trecut Guvernul Filat a declarat război sărăciei. În acest an, constatăm că au apărut primele victime ale acestui război – cetăţenii plătitori de impozite. 

Ceea ce anul trecut în Guvern se numea promisiuni şi angajamente, în acest an s-a transformat în presiuni şi aranjamente.

Se fac presiuni între componentele Alianţei, se fac aranjamente ascunse, se împart în mod obraznic domeniile de profit, se împarte colacul guvernării, iar poporului i se dă lumânarea.

Stimaţi guvernanţi,

Să nu ajungeţi într-o zi ca poporul să vă ţină lumânarea vouă, la prohodul politic al Alianţei de guvernare. 

Fiţi serioşi. Încetaţi să vă jucaţi la guvernare în joaca „Monopol”.

Gândiţi-vă mai bine cum să gestionaţi criza bugetului pe care aţi creat-o cu mâinile proprii. Sau să vă daţi demisia onorabil, dacă nu sunteţi în stare nici să elaboraţi bugetul, nici să-l votaţi, nici să-l modificaţi. 

Prim-ministrul Filat deja se pregăteşte să părăsească Guvernul naufragiat. Şi declară că e gata să-şi dea demisia. Crede că asta îl absolveşte de răspundere pentru situaţia critică din ţară.

Domnule Filat, un prim-ministru răspunde cu capul, nu cu alta parte. Aşa că prin cedarea scaunului de premier să nu credeţi că veţi scăpa de răspundere. Aţi adus ţară în paragină şi acum sunteţi gata să vă spălaţi pe mâini, dându-vă demisia. Să nu credeţi că lucrurile sunt atât de simple. 

Aţi dat pe spate nu doar politicile bugetare din acest an, dar aţi afectat grav şi exerciţiul bugetar pe anul viitor. A fost compromisă activitatea normală a organelor publice şi a desfăşurării eficiente a activităţilor finanţate din buget. Asta înseamnă pierderi de sute de milioane. Şi nu mă refer acum la milioanele cu care a prejudiciat statul fostul spicher Mihai Ghimpu, cu cazinourile lui.

Erorile grave ale Guvernului vor avea un ecou pe care îl vor simţi mulţi.

Pentru ministrul Finanţelor, lipsa oricărei previzibilităţi financiare pentru autorităţile publice locale, populaţie şi agenţii economici, ineficienţa gestionării banilor publici, poate şi nu constituie consecinţe grave, din punctul lui personal de vedere. Dar între timp bătrânii şi persoanele nevoiaşe aşa şi n-au primit compensaţiile şi aşa derizorii pentru încălzire. Aceasta este cu adevărat o neruşinare şi o lipsă de umanism. Sau aţi uitat cu cât fast aţi promis sutelor de mii de nevoiaşi acele compensaţii în momentul în care majoraţi fără niciun temei şi milă tarifele la căldură, gaz, lumină electrică şi tot ce-i de prima necesitate?

Capitol cu capitol, proiectul bugetului de stat propus scoate clar în evidenţă irelevanţa şi caracterul pur declarativ al planurilor Guvernului actual. Cu o creştere economică de 4,5% şi cu o creştere a agriculturii de 2% pe an, aşa cum îşi propune drept obiectiv Guvernul  Filat, salariul de 500 de euro promis de acesta în campania electorală recentă va ajunge la moldoveni peste câţiva zeci de ani. Dar dacă mai luăm în calcul inflaţia, chiar şi pe cea declarată oficial de guvern, apoi perspectivele unor salarii europene sunt cu totul iluzorii.

La capitolul macro-economie, actualul guvern este în stare să îndeplinească doar tot ce i se dictează din partea FMI, asta însemnând iarăşi noi sacrificii şi aproape zero beneficii pentru cetăţeni. Prognozele Guvernului vorbesc de la sine: – creşterea deficitului balanţei comerciale ca urmare a creşterii mai rapide a importurilor decât a exporturilor, – consumul ca bază pentru asigurarea creşterii economice, – inflaţie mai mare chiar decât în 2010.

Vă imaginaţi, stimaţi colegi, ce ne aşteaptă în 2011 la capitolul creşteri de preţuri, dacă Guvernul nostru prognozează o inflaţie mai mare decât cea declarată în 2010? Poate că unii reprezentanţi ai AIE „nu au avut dureri de cap” în 2010, atunci când tarifele la gaz, energie electrică şi căldură au crescut de minim 5 ori mai mult decât arată IPC-ul oficial, şi de aceea pentru 2011 vă propuneţi să aveţi creşteri şi mai mari în această privinţă.

Oamenii cu siguranţă vă vor întreba, de ce în 2011, când importăm din Rusia gazul cu 20% mai ieftin decât în 2008, tarifele interne la gaz sunt cu 40% mai mari; de ce în 2011, când petrolul pe pieţele internaţionale costă 100 de dolari, faţă de 150 în 2008, benzina şi motorina în Moldova e mai scumpă deja decât în acel an?     

Calculele ce au stat la baza formării proiectului bugetului de stat pentru anul 2011 au fost efectuate reieşind din cursul mediu anual de schimb al monedei naţionale de 12,4 lei pentru 1 dolar SUA. Pentru a atinge indicatorul respectiv, şi ţinând cont de cursul de schimb înregistrat la moment de 11,9 lei pentru 1 dolar SUA, se poate presupune că pe parcursul anului 2011, rata de schimb a leului urmează să oscileze periodic cel puţin până 12,5-13,0 lei pentru 1 dolar american. Deprecierea lentă a monedei naţionale, amplificată de creşterea accizelor, taxelor locale, preţurilor pe piaţa mondială la produsele petroliere şi cele alimentare vor avea un impact puternic asupra creşterii preţurilor pe piaţa internă cu efecte sociale dezastruoase în lanţ. În mod practic, Guvernul  nu a făcut concluzii pe rezultatele anului precedent, şi propune repetarea scenariului anului 2010, pentru ca ulterior să caute vinovaţii de creşterea necontrolabilă a preţurilor.

La capitolul venituri remarc unele din cele mai majore neajunsuri ale acestui compartiment. Se preconizează că ponderea veniturilor Bugetului Public Naţional în PIB în anul 2011 să constituie 37,8% faţă de 38,3% în 2010, 38,9% în 2009 şi 40,6% în anul 2008. Reducerea ponderii veniturilor bugetare în PIB, în condiţiile păstrării în linii mari a politicii fiscale aplicate în anii precedenţi, iar pe alocuri chiar înăsprirea acesteia (creşterea cu 50% a accizelor la băuturi alcoolice tari şi produse din tutun, precum şi excluderea plafoanelor maxime la taxele locale) semnifică recunoaşterea de către autorităţi a creşterii ponderii economiei tenebre (neobservate) în PIB şi ineficienţa acţiunilor Guvernului  de constrângere a acestui fenomen. De fapt procesul respectiv a început în anul 2010, în care conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, economia neobservată ca pondere în PIB a crescut până la 23,2% faţă de 22,4% în anul 2009. Altfel zis, sub Guvernul Filat au sporit furturile de la bugetul de stat. Şi asta o arată cifrele oficiale. 

Cât priveşte partea de cheltuieli a bugetului, concluzia este  una evidentă – bugetul pe anul 2011 nu este nici unul social şi nici pe departe un buget al dezvoltării.

În 2011, în sectorul bugetar vor lucra cu 20 mii de oameni mai puţin decât în anul de criză 2009. Se va reduce personalul mai multor instituţii din educaţie. Majorările simbolice de salarii pentru acei care vor avea norocul să-şi păstreze locul de muncă vor fi finanţate din economiile parvenite din disponibilizările în masă.

Deşi Guvernul afirmă triumfal că în 2011 va aloca cu 75 milioane de lei mai mult pentru ajutorul social, în realitate de la păturile social-vulnerabile se taie încă mai mult: cu 67 de milioane se reduc alocările pentru compensaţiile nominative, cu 7 milioane fondul republican de susţinere a populaţiei, fondul destinat asigurării cu manuale etc. etc. Şi toate acestea, vă reamintesc, pe fundalul unei inflaţii mai mari ca în 2010.

Şi nu numai că nu se majorează cheltuielile destinate susţinerii populaţiei, dar anul acesta pentru prima dată în ultimii 10 ani, mărimea scutirii personale neimpozabile a rămas la nivelul anului precedent, şi asta o face un guvern în care intră reprezentanţi ai partidelor care în campania electorală promiteau că vor mări urgent această scutire până la nivelul minimului de existenţă.

Nici pentru o direcţie cât de cât importantă pentru activitatea normală a statului acest buget nu prevede majorările de alocări necesare. Organele de menţinere a ordinii publice rămân la nivelul de finanţare a anului de criză 2009, ceea ce pe fondul reducerilor mai multor drepturi sociale ale angajaţilor din acest domeniu va însemna doar exodul lor din organe şi creşterea continuă a criminalităţii. Finanţarea ştiinţei şi inovării se află în cădere liberă şi va fi în 2011 cu circa 10% mai mică decât în anul de criză 2009. Şi cam tot aşa în toate sferele. 

Cu scopul de a-şi acoperi incompetenţa de a asigura cu resurse financiare necesităţile publice cele mai stringente, şi a finanţa deficitul bugetar, Guvernul  actual recurge la cel mai simplu lucru – împrumuturi enorme din surse externe şi interne. Datoria publică internă va creşte cu încă 300 milioane lei, iar cea externă cu peste 1,4 mlrd. Efectele acestei politici promovate în 2010 deja se răsfrâng asupra costului deservirii datoriei publice, care în 2011 va fi cu 32% sau 118 milioane lei mai mare ca în anul precedent. Cu aşa ritmuri de îndatorire a ţării, Moldova în doar câţiva ani va depăşi cota de 100% pondere în PIB a datoriei publice şi asta pe fondul preluării în 2009 a unei cote de doar 13%.

Ar fi firesc, ca banii împrumutaţi să meargă spre investiţii, să genereze efect multiplicator, astfel încât noi, actuala generaţie să fim în stare să întoarcem aceste datorii grele şi să nu lăsăm copiilor povara grea şi rezultatele Guvernării incompetente ale AIE. Din păcate, în bugetul pe anul 2011 această creştere este doar una simbolică. Nici vorbă de dezvoltare a infrastructurii, nici de susţinere a economiei.

Cel mai elocvent, dar şi grav caz este atitudinea Guvernării  actuale faţă de agricultură. În 2011, pentru prima dată de la declararea independenţei, sectorul agricol va primi din bugetul de stat mai puţin bani decât va transfera acestuia. Se reduce fondul de subvenţionare a agriculturii cu 150 milioane lei, iar acele 250 milioane care mai rămân nu pot acoperi nici măcar datoriile acumulate de buget faţă de agricultori.

Astfel, doar pentru anul 2010 Guvernul  datorează agricultorilor 218 milioane lei, iar pentru 2009, altele circa 43 milioane la capitolul subvenţionarea agriculturii. În 2010 din peste 5000 de adresări întemeiate pentru subvenţii, doar circa 1500 au fost achitate.

Deci, după cum vedeţi, subvenţiile alocate în 2011 nu pot acoperi integral nici datoriile pe anii precedenţi. În schimb, datorită TVA în mărime de 8% nerambursabile, introduse de actuala guvernare ca cedare la insistenţa donatorilor externi ce-şi promovează producţia agricolă din ţările sale, în anul 2010 producătorii agricoli autohtoni au achitat TVA la buget în sumă de peste 150 milioane lei, iar în anul 2011 această sumă va fi şi mai mare. Repet, această situaţie se întâmplă pentru prima oară în istoria modernă a ţării noastre. Deja astăzi, securitatea alimentară a ţării este pusă în pericol, ce se va întâmpla la anul cu o asemenea atitudine faţă de agricultori, nu-i greu de imaginat. La criza financiară se va adăuga criza alimentară.

Stimaţi colegi,

A vota un asemenea proiect de buget înseamnă a participa la actul de asfixiere economică a ţării. Cine va vota acest buget, va demonsta cinism şi ipocrizie faţă de cetăţeni.

Acest proiect de buget trebuie revăzut şi refăcut din temelie. Trebuie să fie elaborat în mod profesionist, nu sub dictarea FMI-ului. Şi trebuie să întrunească propunerile sindicatelor, patronatelor, ale societăţii civile şi ale opoziţiei.  

Noi, Partidul Comuniştilor, vă declarăm de la tribuna Parlamentului: noi nu putem vota un buget care condamnă ţara la sărăcie şi umilinţă. Noi vrem o Moldovă fără sărăcie în fapt, nu în vorbe.

Gândiţi-vă, stimaţi colegi din Alianţă, ce faceţi şi cum veţi răspunde pentru consecinţe.  

Vă mulţumesc pentru atenţie.