Recent, Guvernul a aprobat şi a prezentat Parlamentului pentru examinare un set de modificări la legislaţia în vigoare prin care se promovează politica bugetar-fiscală pentru anul 2012.
Din toate principiile clasice pe care trebuie să le întrunească o politică bugetar-fiscală orientată spre dezvoltare economică şi securitate socială pentru populaţie, proiectul propus de Guvern respectă doar principiul continuităţii. Însă, continuitatea se referă doar la majorarea cotelor de impozitare şi diminuarea susţinerii sociale pentru cetăţenii acestei ţări. Este deja al treilea document de politică bugetar-fiscală elaborat de guvernarea AIE şi insistenţa cu care se merge pe majorarea de impozite are o singură explicaţie – incompetenţa manifestată în administrarea fiscală şi vamală, nivelul de corupţie extrem de ridicat în organele obligate să asigure acumularea veniturilor bugetare. Ultimii trei ani suntem martori ai unui paradox macroeconomic: deşi Guvernul declară creşterea economică şi cotele impozitelor se majorează de la an la an, acumulările bugetare nu cresc corespunzător.
În aceste condiţii, Alianţa pentru Integrare Europeană încearcă să rezolve problemele care se iscă din cauza propriei incapacităţi de administrare a veniturilor bugetare prin majorări continue de impozite. De fapt, tocmai acest lucru reflectă caracteristică de bază a politicii bugetar-fiscale care este concepută pentru anul viitor de Guvern. În fond, se merge neabătut pe insistenţa şi recomandările Fondului Monetar Internaţional, care cere majorarea impozitelor şi introducerea unor taxe fiscale suplimentare, iar Ministerul Finanţelor, fiind ostatic al unei administrări fiscale şi vamale ineficiente, şi presimţind creşterea prăpastiei deficitului bugetar, în încercări disperate de acoperire a acestuia, propune dogmatic majorarea veniturilor bugetare din contul creşterii cotelor de impozitare.
Practic, politica bugetar-fiscală propusa de Guvern pentru anul 2012 este structurată în câteva componente principale:
1) reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%;
2) păstrarea cotei 15% la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanelor fizice şi includerea în Codul fiscala prevederilor precum că agenţii economici-beneficiari de dividende urmează să includă sumele dividendelor obţinute în venitul brut;
3) aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;
4) creşterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de la 5% la 7% şi neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflaţionist;
5) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, băuturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat;
6) modificarea inadecvată a legislaţiei vamale, care va afecta producătorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal şi va leza interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova;
7) majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori;
8) mărirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încălcări fiscale şi extinderea metodelor şi surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.
În continuare voi expune opinia privitor la fiecare din componentele indicate.
1) Reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%.
Este cunoscut că atractivitatea investiţională al unui sau altui stat este condiţionată de câţiva factori importanţi cum ar fi:
1) stabilitatea politică;
2) loialitatea autorităţilor faţă de investitori şi lipsa de presiuni administrative din partea organelor de control;
3) siguranţa investiţiilor şi eficienţa sistemului judecătoresc;
4) existenţa pieţei de desfacere;
5) forţa de muncă calificată;
6) existenţa resurselor energetice şi resurselor naturale – materie primă accesibile la preţ;
7) regimul fiscal şi vamal atractiv.
Dacă e să examinăm aceste componente care sunt determinante pentru investitor la ţintirea ţării pentru localizarea investiţiilor, este evident că Moldova nu poate oferi nimic atractiv, cu excepţia politicii fiscale competitive în raport cu alte state din regiune, care se materializează în mod special prin existenţa cotei „0” la impozitul pe venitul nedistribuit al întreprinderilor.
Pentru stimularea creşterii economice, sporirea atractivităţii mediului fiscal autohton şi consolidarea capacităţilor economiei naţionale de a creşte mai rapid, este evident necesar de a suplimenta la maximum posibil mijloacele circulante disponibile la nivel de agenţi economici. O modalitate sigură de stimulare a direcţionării profiturilor spre reinvestire s-a dovedit a fi aplicarea cotei zero la impozitul pe venit. Revenirea la aplicarea impozitului pe venit la cota de 12%, şi anularea tuturor facilităţilor fiscale existente, inclusiv pentru micul business, va fi recepţionată de mediul de afaceri ca un semnal negativ pentru iniţierea afacerilor noi şi direcţionarea spre Moldova a investiţiilor străine.
Este cazul de menţionat, că la etapa implementării cotei zero a impozitului pe venit în RM, acestei idei s-a opus FMI, care abordează foarte rigid, poate chiar dogmatic subiectele ce ţin de competiţia fiscală între diferite ţări prin aplicarea regimurile fiscale mai atractive. Totodată, cunoaştem şi practica Estoniei, care până la acceptarea ca membru a Uniunii Europene de asemenea a aplicat cu mare succes cota zero la impozitul pe venitul reinvestit. Odată cu intrarea în UE, pentru a nu crea concurenţă investiţională neloială altor ţări, Estonia a fost impusă să se dezică treptat de acest stimulent fiscal. În acest context, revenirea la cota de 12% a impozitului pe venit, de fapt este costul pe care il va plăti mediul de afaceri autohton pentru obţinerea creditelor şi granturilor externe de către Guvernul actual. Dar, din momentul acceptării acestor condiţii, Moldova devine mai puţin atractivă pentru businessurile transnaţionale, fapt care subminează dezvoltarea în perspectivă a economiei naţionale.
Conform estimărilor, reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici la cota de 12% va aduce venituri suplimentare la buget în sumă de 2,3 miliarde lei. Este cert faptul că aceste mijloace vor fi sustrase din circuitul economic, indiferent de faptul dacă veniturile agenţilor economici vor fi îndreptate spre distribuirea dividendelor sau menţinute pentru dezvoltarea afacerii. În condiţiile crizei economice mondiale, consecinţele căreia vor fi resimţite şi în următorii ani, este cert că aplicarea cotei 12% la impozitul pe venitul întreprinderilor va lipsi agenţii economici de sursele circulante necesare dezvoltării şi menţinerii afacerilor, aceştea fiind nevoiţi să apeleze la atragerea surselor de finanţare din credite şi împrumuturi care impun costuri suplimentare şi respectiv fac mai puţin competitivă producţia autohtonă.
Astfel, preţul achitat de Moldova pentru creditele şi granturile contractate de Guvernul Filat va fi unul foarte mare, iar consecinţele acestor cedări vor fi resimţite în perioadă lungă de economia naţională.
2) Păstrarea cotei 15% la reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanelor fizice şi includerea în Codul fiscala prevederilor precum că agenţii economici-beneficiari de dividende urmează să includă sumele dividendelor obţinute în venitul brut.
Promovarea acestor propuneri presupune dubla taxare a veniturilor din dividende: atât la nivelul agentului economic plătitor cât şi în componenţa venitului beneficiarului de dividende.
În mod practic, aplicarea sistemului propus de Guvern, pentru persoanele fizice-cetăţeni înseamnă impozitarea veniturilor din dividende la cota de 27% (12% din venitul agentului economic plătitor de dividende şi 15% la sursa de plată a dividendelor în folosul persoanei fizice), iar pentru agenţii economici-beneficiari de dividende cota impozitului pe venit aplicată dividendelor va fi de 24% şi mai mult, în dependenţă de câţi agenţi economici participă în lanţul de calculare şi achitare a dividendelor.
3) aplicarea unui impozit pe venit în mărime de 4% de volumul de vânzări pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de până la 600 mii lei pe an;
Modalitatea propusă de Guvern pentru impozitarea ÎMM, practic nu soluţionează problemele evaziunilor fiscale şi presiunii birocratice asupra întreprinzătorilor mici, deoarece:
1) Nu se va micşora presiunea birocratică şi administrativă asupra întreprinderilor mici: rămâne obligaţia de a calcula contribuţiile de asigurări sociale, medicale, impozitele pe proprietate, taxele locale şi impozitele rutiere, se păstrează obligaţia de utilizare a Maşinii de Casă şi Control, respectiv se păstrează dreptul organelor de control de face verificări la aceşti agenţi economici ori de câte ori le va abate.
2) La moment una din cele mai mari probleme în administrarea fiscală este evaziunea fiscală pe calea nereflectării în evidenţa contabilă a agenţilor economici a volumelor reale de vânzări (nu se bat cecurile şi respectiv nu se trec prin MCC vânzările). Impozitul de 4% din activitatea operaţională nici de cum nu soluţionează problema ba invers o agravează. Există pericolul real că după punerea în aplicare a unei astfel de plăţi sumele trecute prin MCC vor scădea şi mai tare.
3) Cota de 4% este una extrem de mare pentru întreprinderile mici. De fapt 4% de la volumul de vânzări este echivalent cu un impozit la cota de 40% în condiţiile în care rentabilitatea vânzărilor este de 10%, ori cu alte cuvinte pentru ca 4% de la rulaj ca sumă să fie egale cu 12% de la profit este nevoie ca rentabilitatea vânzărilor să fie 33%, ceea ce în condiţiile unei concurenţe strânse este foarte mult.
4) Se măreşte presiunea fiscală asupra întreprinderilor mici. Actualmente impozitul pe venit pentru mediul de afaceri este la cota 0. Dar şi până la implementarea acesteia, întreprinderile mici erau scutite primii 3 ani de impozitul pe venit, iar următorii 2 ani achitau impozitul pe venit în proporţie de 50% de la cota stabilită.
5) Impozitul pe activitatea operaţională, în formula propusă de Ministerul Finanţelor, presupune impozitarea întreprinderilor mici şi în condiţiile când au activat în pierderi, ori indiferent dacă ai avut sau nu profit este necesar să achiţi statului 4% din suma vânzărilor.
4) creşterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată de la 5% la 7% şi neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflaţionist.
Codul fiscal prevede că perioada fiscală la impozitul pe venit este anul calendaristic şi aprecierea finală a impozitului pe venit pentru contribuabilul-cetăţean se face anual prin cumularea tuturor veniturilor, oferirea scutirilor şi deducerilor la care are dreptul, aplicarea cotelor de impozitare şi trecerea în cont a impozitului achitat pe parcursul anului, în special a celui reţinut la sursa de plată.
Reţinerea la sursa de plată a impozitului pe venit de la persoanele fizice în cuantum de 5%, este un procedeu fiscal, care în primul rând are drept scop înregistrarea şi acumularea informaţiei despre veniturile achitate pe parcursul anului persoanelor fizice, pentru prelucrarea ulterioară a acesteia de către organul fiscal şi determinarea sumei impozitului pe venit care urmează a fi achitată la buget suplimentar de contribuabil sau restituită din buget acestuia în baza declaraţiei anuale. Astfel, majorarea de la 5 la 7% a cotei impozitului pe venit reţinut la sursa de plată a veniturilor (cu excepţia celor salariale) în folosul persoanelor fizice, nu este altceva decât o metodă prin care statul impune abuziv cetăţenii să crediteze bugetul public naţional. Adesea, cetăţenii respectivi, conform rezultatelor anuale nu au obligaţia de a plăti impozit pe venit la buget dar sunt nevoiţi să piardă luni în şir pentru a-şi recupera din buget banii reţinuţi în plus la sursa de plată. Reieşind din dinamica acumulărilor la buget din reţinerea a 5% la sursa de plată a veniturilor în folosul persoanelor fizice, în anul 2012 urmare a majorării cetei de la 5 la 7%, persoanele fizice vor credita bugetul public naţional cu circa 20 milioane lei suplimentar.
În anul 2011 scutirile persoanelor fizice la impozitul pe venit, pentru prima dată în ultimii 10 ani, au rămas neschimbate faţă de anul 2010 şi au constituit:
8100 lei anual – scutirea personală;
12000 lei anual – scutirea personală majoră;
1800 lei anual – scutirea pentru persoanele întreţinute.
Pentru anul 2012, Guvernul propune majorarea mărimii scutirilor cu 6,6% (coeficientul inflaţiei prognozate) faţă anii 2010 şi 2011. Consider că această majorare este una absolut irelevantă sau doar „de ochii lumii şi a deputaţilor”. Chiar dacă e să purcedem pe logica propusă de Ministerul Finanţelor, mărimile scutirilor urmează a fi ajustate şi la inflaţia ce va fi înregistrată pe parcursul anului 2011 şi care după cum se vede nu va fi mai mică de 10%. Mai mult ca atât, ţin să reamintesc, că unul dintre obiectivele strategice în politica fiscală promovată de Guvernele anterioare Guvernului Filat, era creşterea treptată a scutirii personale pentru a o egala cu mărimea minimului de existenţă calculat de Biroul Naţional de Statistică. În acest context, menţionez că minimul de existenţă calculat de BNS la jumătatea anului 2011 a constituit 1502 lei lunar sau cu 34% mai mare faţă de minimul de existenţă la finele anului 2009, iar scutirea personală în 2011 a crescut cu doar 12,5% sau ritmul de creşterea a scutirilor este de 2,7 ori inferior ritmului de creştere a minimului de existenţă.
În aceiaşi ordine de idei atenţionez, că Guvernul a propus păstrarea pentru anul viitor a grilei de impozitare a persoanelor fizice la nivelul anului 2009:
- până la 25200 lei pe an – 7%;
- mai mare de 25200 lei pe an – 18%.
Aceasta înseamnă, că tot mai mulţi cetăţeni şi venituri nominale, vor nimeri sub aplicarea cotei maxime a impozitului pe venit – 18%. Respectiv, pentru a păstra intactă presiunea fiscală asupra persoanelor fizice este necesar de ajustat la nivelul inflaţiei şi mărimea grilei de impozitare, adică dacă e să aplicăm cumulativ coeficientul inflaţiei pentru anii 2010, 2011 şi cel prognozat pentru anul 2012, grila de aplicare a cotei maxime a impozitului pe venit urmează a fi de circa 32200 lei anual. În finalul acestui punct doresc să accentuez că modificările promovate de Guvern nu vor contribui sub nici o formă la diminuarea fenomenului „salariilor în plic” ba invers stimulează distribuirea veniturilor către persoanele fizice prin diferite scheme nesalariale.
5) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, băuturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat.
Este necesar de menţionat, că formula, propusă de Guvern, de creştere a accizelor la ţigări prin majorarea mai pronunţată a cotei fixe a accizului, defavorizează producătorul autohton şi face mai competitive la preţ produsele de tutungerie de import. Pe de altă parte ridicarea accizelor la ţigări este o încercare de a executa cerinţele UE privind stoparea fluxului contrabandei din Republica Moldova şi vorbeşte despre incapacitatea sau nedorinţa autorităţilor de a curma acest fenomen prin aplicarea instrumentariului administrativ existent – Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC.
Nu poate fi susţinută majorarea accizelor la produsele petroliere, şi în mod special introducerea accizului la importul gazului lichefiat. În situaţia în care ANRE cu acordul tacit al Guvernului operează scumpiri în lanţ la resursele energetice – gaze naturale, energie electrică, energie termică, şi stimulează procesele inflaţioniste, o nouă majorare a accizelor la combustibili denotă fie o incompetenţa, fie o abordare rigidă în ce priveşte identificarea unor surse noi de venituri pentru bugetul public în detrimentul creşterii calitative a indicatorilor macroeconomici ale ţării.
Or, dacă proiectul Guvernului de majorare a accizelor cu începere de la 1 ianuarie 2012 va fi adoptat de către Parlament, neapărat se va declanşa un nou val de scumpiri masive la majoritatea mărfurilor şi serviciilor fără a fi corelată cu ritmul creşterii veniturilor cetăţenilor.
De asemenea trebuie să fim mai precauţi vis-a-vis de majorarea cu 50% a accizelor la importul autovehiculelor. Încă nu este soluţionată problema autoturismelor cu vârsta mai mare de 7 ani, procurate de cetăţenii RM şi care circulă actualmente pe teritoriul ţării urmare a unei decizii politice a Guvernului şi Parlamentului AIE, şi care la moment tot de AIE sunt scoase în afara legii. Câtă zâzanie a provocat introducerea în ţară a autoturismelor cu vărsta de peste 7 ani cu numere de înmatriculare în străinătate de către rezidenţi şi nerezidenţi? Câtă critică a fost adresată fostei guvernări că nu a soluţionat pozitiv posibilitatea intrării în ţară a gastarbaiterilor moldoveni cu autoturisme de mîna a doua? Şi dacă e să ne amintim, cu cât fast Prim-ministru Filat, în anul 2010 în ajunul sărbătorilor de paşti, a declarat că a soluţionat problema cetăţenilor noştri care pot veni acasă cu autoturisme cu vârsta de peste 7 ani, în ciuda preîntâmpinărilor opoziţiei despre riscurile eventuale. De la bun început era clar, că dincolo de promisiunile electorale ale lui Filat, această „soluţie” va crea dificultăţi mari în imediata perspectivă. Într-o perioadă record ţara s-a umplut de „vechituri” cu numere de înmatriculare străine, şoferii cărora circulau permanent pe teritoriul ţării şi nu mai poate fi vorba de gastarbaiterii veniţi în vacanţă. În dorinţa de a reveni la poziţia iniţială cunoaştem ce s-a întîmplat ulterior: iniţiative legislative, greve, blocări de străzi etc. Acum, ruşinos precum este, incompetent dar necesar, guvernanţii mai propun disperat nişte modificări la codul vamal, chipurile pentru a soluţiona problema. Ei propun ca persoanele fizice rezidente şi nerezidente, după ce au introdus mijloace de transport în ţară pe o perioadă maximă de 90 de zile, pe parcursul unui an şi nu le-au scos din ţară în termenul stabilit, să nu mai aibă dreptul să introducă alte mijloace de transport în şară. Adică, dacă persoana fizică a venit în ţară cu un autoturism cu o vârstă de 6 ani înmatriculat în străinătate şi, peste cîteva zile, cu respectarea tuturor condiţiilor legale de vînzare, înstrăinează autoturismul, această persoană nu va mai avea dreptul să introducă alt mijloc de transport în ţară….!
În acest context, majorarea semnificativă a accizelor la importul de autoturisme în condiţiile gradului sporit de corupţie în organele afacerilor interne va stimula fenomenul înmatriculării autoturismelor în regiunea Transnistreană, ceea ce va lipsi bugetul de sursele de venituri atît de necesare finanţării cheltuielilor, în special a celor de investiţii în infrastructura drumurilor.
6) modificarea inadecvată a legislaţiei vamale, care va afecta producătorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal şi va leza interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova.
Trezesc ambiguităţi modificările propuse la taxele vamale pentru unele categorii de produse în Legea cu privire la tariful vamal. Astfel, dacă guvernarea declara peste tot ca susţine întru totul sectorul zootehnic, de ce se propune micşorarea pînă la zero taxele vamale la importul curcanilor, raţelor etc. Sau un alt exemplu elocvent este excluderea taxei vamale la importul cutiilor de carton, care anterior era de 15%, ceea ce denotă punerea la pămînt a acestei industrii in ţara noastră. Aceste propuneri de modificări camuflate mai mult par a fi nişte interese ale unor demnitari de a favoriza unii importatori în defavoarea agriculturii şi industriei autohtone.
De asemenea este contraversată, intenţia de a interzice importul pieselor de schimb şi accesoriilor auto pentru autoturismele uzate. Ori autorii politicii fiscale promovează importul doar a autoturismelor, dar fără dreptul la reparaţie cu schimbare de piese? Trezeşte nedumerire şi propunerea de a restricţiona importul cauciucurilor reşapate care vor fi, cu siguranţă, declarate de către importatori ca „noi”, pentru a fi acceptate pe teritoriul ţării. Mai mult ca atît, Serviciul Vamal cunoaşte experienţa tristă când reglementările restrictive la importul cauciucurilor uzate reşapate au fost contestate in judecată de către importatori şi câştigul le-a fost asigurat prin argumentul permisiv al Convenţiilor internaţionale în acest domeniu.
Prin modificarea articolului 35 din Codului vamal autorii proiectului propun o gafă gravă. Prin modificarea propusă, dacă exemplificăm, vom avea situaţia când după ce a fost importată o combină în capital social fără achitarea drepturilor de import pe bază legală şi la depistarea defectelor importatorul o restituie furnizorului de peste hotare, apare obligaţia de a achita mai intâi drepturile de import aferente şi doar după ce va fi posibil exportul. Stupid, dar se propune de Ministerul Finanţelor!
Se exagerează şi atunci când se propune ca în cazurile în care a doua zi după refuzul validării declaraţiei vamale de către autoritatea vamală titularul mărfii nu depune altă declaraţie vamală, mărfurile automat de consideră abandonate în favoarea statului (art. 137¹ al Codului vamal). Autorii politicii fiscale n-au luat în calcul că autorităţile pot inventa peste noapte o autorizaţie de import sau alt act restrictiv care nu poate fi obţinut imediat sau alt motiv obiectiv care survine în procesul declarării mărfurilor, şi aceasta la rândul său, va servi temei de a deposeda proprietarul de mărfuri. Or, promovarea acestor prevederi va crea posibilităţi de abuzuri din partea autorităţilor de stat faţă de importatori şi creşterea în lanţ a cazurilor de corupţie în raporturile între Serviciul Vamal – importatori.
Este inadecvată şi propunerea de a exclude garanţia brokerului vamal în sumă de 8 mln. lei. Este adevărat că această sumă este una prea mare pentru dimensiunile afacerilor din Republica Moldova şi diminuarea ei ar contribui la micşorarea preţurilor serviciilor brokerilor vamali. Dar excluderea totală a acestei garanţii va promova cu siguranţă existenţa brokerilor vamali fantomă, care vor face operaţiuni din nume propriu şi vor dispărea fără să existe vre-o garanţie faţă de stat. În dorinţa de a face o concurenţă mai loială, autorii nu înţeleg, sau poate o fac intenţionat, ca să revină haosul în declararea mărfurilor de import de către oricine doreşte. Acest fenomen nicidecum nu poate fi denumită facilitare a afacerilor, ci dimpotrivă va avea repercusiuni nefaste asupra disciplinei în procesul de declarare a mărfurilor în vamă.
În final, nu este clar totuşi care este dorinţa guvernării actuale: de a liberaliza economia şi a o descătuşa de controale, aşa cum se afirmă de nenumărate ori, sau de a subjuga afacerile unor demnitari? Ori cum poate fi explicată propunerea de majorare a competenţelor auditului postvămuire şi a echipelor mobile ale serviciului Vamal care vor putea să facă percheziţii inclusiv în oficii clădiri etc.?
7) Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii şi oraşe de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori.
Modificarea respectivă este o majorare directă şi necamuflată a presiunii fiscale asupra tuturor persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt persoane cu venituri mari şi imobile luxoase.
Iniţiativa „nobilă”, din punctul de vedere al Guvernului, de consolidare a autonomiei financiare locale prin majorarea cotelor la impozitul pe bunurile imobiliare, în realitate este o continuare a procesului de declinare şi de a transmite a responsabilităţilor în partea ce ţine de satisfacerea necesităţilor financiare justificate ale autorităţilor publice locale prin transferuri de la bugetul de stat. Procesul respectiv a fost început în anul curent, odată cu excluderea plafoanelor maxime la taxele locale ce se aplică de autorităţile publice locale. De fapt, prin promovarea modificărilor respective, Ministerul Finanţelor ş-ia creat argumentare pentru a refuza ulterior solicitările de finanţare parvenite de la autorităţile publice locale.
8) Mărirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încălcări fiscale şi extinderea metodelor şi surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.
Guvernul insistă la dublarea şi chiar triplarea amenzilor pentru un şir de încălcări fiscale cum ar fi împiedicarea activităţii organului fiscal, neutilizarea MCC, nerespectarea regulilor de evidenţă a contribuabililor, încălcarea regulilor de ţinere a evidenţei contabile, neeliberarea facturilor fiscale, etc.
Din practica acumulată în perioada activităţii în cadrul Ministerului Economiei, pot să afirm cu certitudine, că solicitarea de către Ministerul Finanţelor de a majora amenzilor şi penalităţile vorbeşte despre slăbiciunea administrării fiscale, în special la capitolul conformarea benevolă a contribuabililor. Practic, majorarea sancţiunilor nu contribuie la diminuarea evaziunilor fiscale, dar sigur sporeşte presiunea administrativă asupra mediului de afaceri şi corupţia în organele fiscale.
Se mai propun şi noi metode de impozitare indirectă a persoanelor fizice, ceea ce le va permite structurilor fiscale să verifice orice persoană care a cheltuit peste 300 mii lei anual, şi a calcula impozitul pe venit prin metode şi surse indirecte pentru veniturile neconfirmate documentar. Este ceva greu de perceput în condiţiile actuale pentru ţara noastră, în care anual vin remitenţe de peste hotare în valoare de peste un miliard de dolari SUA. Rezultă că şi banii cîştigaţi în sudoarea frunţii de către moldovenii aflaţi la muncă în străinătate vor fi impozitaţi prin metode şi surse indirecte. De altminteri, trezeşte dubii nu doar recurgerea la asemenea metode de impunere a veniturilor cetăţenilor, ci modul de administrare a acestui impozit.
Este ştiut, că veniturile neimpozitate legal pot proveni din:
- activitatea economică ilicită;
- activităţi criminale, inclusiv corupţia.
În mod normal în ambele cazuri, pentru a nu admite situaţia veniturilor neimpozitate în modul stabilit, este necesar de a dovedi documentar existenţa acestor activităţi şi venituri ilicite cu tragerea la răspundere a persoanei care a comis încălcarea normei legale. Deci, este necesar în primul rând de eficientizat activitatea organelor competente pentru profilaxia şi combaterea activităţii economice ilicite şi criminalităţii în ansamblu, pentru a diminua anvergura acestor fenomene şi nu de a lupta declarativ cu consecinţele acestora. Promovarea proiectului propus de Guvern denotă incapacitatea aparatului de stat de a se opune efectiv economiei tenebre, corupţiei şi protecţionismului, iar corectarea acestor slăbiciuni se pune pe seama tuturor cetăţenilor ţării.
După cum este indicat în proiectul de lege elaborat de Ministerul Finanţelor, persoanele fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care la situaţia din 1 ianuarie 2012 dispun de mijloace băneşti în sume mai mari de 300 mii lei, au obligaţia de a depune la inspectoratul fiscal teritorial după locul de reşedinţă, în termen de până la 31 martie 2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti. În cazul în care suma declarată va fi mai mare de 1 milion lei persoanele fizice sunt obligate să anexeze la declaraţie documente care confirmă provenienţa sumei declarate.
Ţin să atrag atenţia că în condiţiile situaţiei criminogene scăpate de sub controlul MAI şi lipsei garanţiilor de securizare a accesului la baza de date a Serviciului Fiscal de Stat (ca exemplu poate servi scandalul recent de postare în reţeaua Internet de către un student stagiar la IFPS a unui masiv întreg de informaţii din baza al fiscului, care după toate canoanele prezintă secret fiscal), declararea de către persoanele fizice în organul fiscal a mijloacelor băneşti de care dispune ar putea genera scurgeri de informaţii către lumea interlopă şi creşterea numărului crimelor grave de gen furturi, extorcare de bani, şantaj etc.
Aplicarea metodei de impozitare indirectă în formula propusă de Guvern, mai degrabă va alimenta un nou val de criminalitate şi corupţie în sistemul fiscal al ţării decît va genera venituri consistente la buget.
Drept totalizare a sugestiilor expuse în raport cu propunerile Guvernului privind politica fiscală şi vamală propusă pentru anul 2012 punctez următoarele concluzii:
1) Politica fiscală propusă de Guvern măreşte presiunea fiscală asupra mediului de afaceri şi persoanelor fizice-cetăţeni. Prin această metodă neinspirată, Guvernul Filat II încearcă să identifice venituri bugetare din contul cetăţenilor şi mediului de afaceri pentru a compensa lacunele în administrarea vamală şi fiscală şi a acumula sursele necesare deservirii datoriei de stat interne şi externe pe care a contractat-o Guvernul Filat I. Modificările înaintate de Guvernul AIE sunt unilaterale, corespund intereselor creditorilor externi ai Republicii Moldova şi nu aşteptărilor contribuabililor autohtoni.
2) Majorarea impozitului pe venit şi a accizelor va stimula creşterea în lanţ a preţurilor şi procesul inflaţionist, consecinţele căruia vor fi suportate de consumatorii casnici şi cu care ulterior va lupta „eroic” Banca Naţională a Moldovei;
3) Sistemul fiscal promovat de guvernare este lipsit în totalitate de caracter stimulativ-atractiv pentru investitori. Republica Moldova pe zi ce trece pierde imaginea unei destinaţii fertile pentru plasarea investiţiilor;
4) Modificările propuse nu contribuie la soluţionare problemei economiei neobservate şi nu propune soluţii în acest sens;
Lărgirea competenţelor organelor de control vamal şi fiscal de rând cu majorarea amenzilor pentru nerespectarea legislaţiei creează condiţii favorabile sporirii gradului de corupţie în organele cu atribuţii de administrare vamală şi fiscală.
