Igor Dodon

Stimaţi vizitatori ai blogului, vă felicit cu prilejul sărbătorilor de iarnă şi vă doresc să aveţi parte de bună dispoziţie şi să petreceţi aceste săptămâni în spiritul tradiţiilor noastre moldoveneşti.

Va prezint o piesă muzicală dedicată sărbătilor de iarnă, care cred că va aduce un plus de veselie în inimile şi în casele voastre. E o piesă la apariţia căreia sunt bucuros că am putut contribui, pentru că, am constatat, adeseori prin cântec e mai uşor să apropii oamenii, culturile şi etniile. Anume de acest lucru are nevoie acum Moldova, de apropiere între oameni, şi creaţiile artistice care vor urmări acest scop vor avea întotdeauna susţinerea mea şi-şi vor găsi mereu loc pe acest blog.

Audiere plăcută.

Postez astazi o piesa care imi este foarte apropiata, pentru ca in ea se cinta Codrii, se cinta acele locuri unde este situat si satul meu de bastina. In interpretarea Nadejdei Cepraga, sub muzica lui Eugen Doga, text de Georghe Voda.

Postez astazi, spre deliciul tuturor vizitatorilor, o piesa fascinanta despre Moldova, interpretata de Ion Suruceanu si Formaţia NOROC

Face-m-aş o rândunea
Ca să zbor unde-oi putea
Să văd lumea-n lung şi-n lat
Să mă satur de umblat
Apoi să mă-ntorc acasă
În Moldova mea frumoasă

Face-m-aş un pui de cuc
Să mă duc, să mă tot duc
Să văd lumea felurită
Şi s-o-ntreb de-i fericită
Apoi să mă-ntorc în zori
În Moldova mea cu flori

Face-m-aş un vânt hoinar
Ca să trec orice hotar
Să văd lumea ce mai face
Şi să-i cât un vers de pace
Apoi să mă-ntorc acasă
În Moldova mea frumoasă

În 2009, Moldova a împlinit 650 de ani de la fondarea sa ca stat. Dar cine îşi mai aminteşte acum de acest lucru? Am putut noi oare comemora pe măsură acel eveniment, aşa cum fusese planificat din timp, dacă ţara a fost zguduită de violenţele din 7 aprilie şi a căzut în hăul unei crize politice fără precedent? Câtă perfidie a sorţii – de aniversarea fondării statului moldovenesc, ceva sau cineva a avut grijă ca statul nostru să treacă printr-o lovitură de stat… Ziua de 7 aprilie a eclipsat totalmente aniversarea dăinuirii noastre seculare ca popor şi stat. Păcat.
Astăzi, urmările haosului din 7 aprilie continuă. Astăzi, nu contenesc mesajele de divizare a societăţii. Cineva iarăşi preferă să divizeze societatea în „ai noştri” şi „ai voştri”, în stânga şi dreapta, în comunişti şi anticomunişti, să-i demonizeze pe unii şi să-i zeifice pe alţii. Astăzi, cineva iarăşi cheamă la proteste şi revolte şi încearcă să compromită coeziunea poporului şi integritatea statului.
Oare să nu avem noi, cei din clasa politică, cei din elita intelectuală, cei de la temelia ţării destulă înţelepciune şi bun simţ pentru a nu aţâţa spiritele? Oare să nu înţeleagă cei care tulbură oamenii că dezastrul din 7 aprilie se poate repeta şi poate avea efecte mult mai tragice? Oare să nu înţelegem că ne desfiinţăm noi pe noi, în favoarea unor interes oculte, străine nouă?
Haideţi să fim cumpătaţi, să ne păstrăm cugetul şi echilibrul. Haideţi să nu aprindem focul în momentul când nu suntem siguri că îl vom mai putea stânge. Haideţi să încercăm să găsim un consens politic şi civic cât mai larg, să găsim ce ne apropie, nu ce ne diferenţiază, pentru că toţi suntem locuitori ai acestei ţări, toţi ne-am născut aici, toţi ne iubim patria, chiar dacă această iubire se manifestă în felurit mod.
Plasez mai jos un filmuleţ dedicat aniversării a 650-a a statului moldovenesc. Să ne mândrim că avem această vechime în ani şi să avem grijă să protejăm şi să păstrăm şi de acum încolo ceea ce avem.

Asociatia Obsteasca Scutul Moldovenesc, Miscarea de Tineret Voievod, Miscarea Nationala Democrata din Republica Moldova si inca 35 Organizatii Neguvernamentale sunt impotriva marsului care va fi organizat de gruparile extremiste, Noua Dreapta, Noii Golani, Garda de Fier si Legionarii din Romania in Republica Moldova pe 1 decembrie 2010, de Ziua Nationala a Romaniei.

Mai multe organizatii neguvernamentale apolitice din R.Moldova sunt îngrijorate de faptul, că mai multe grupări extremiste pregătesc acţiuni cu scopul de a reactiva spiritele naţionaliste în rîndul populaţiei din R. Moldova. Ceea ce este contrar valorilor şi principiilor tineretului moldovenesc şi reprezentanţilor minorităţilor naţionale, care locuiesc în ţara noastră.

Constatăm cu regret, că conform informaţiei noastre, organizaţia extremistă de tineret Noua Dreaptă, va desfăşura la 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, un marş demonstrativ în PMAN din Chişinău. La acest marş vor participa un grup numeros de tineri din România care împreună cu cetăţeni moldoveni vor scanda lozinci, antistatale şi xenofobe.

Referitor la cele menţionate, dorim să declarăm următorul şi în acel timp să fim înţeleşi corect. Respectăm statul român, cetăţenii acestei ţări, nu negăm faptul, că moldovenii şi românii sunt apropiaţi, sunt legaţi istoric de o limbă comună, pe care o numim diferit şi de un spaţiul cultural apropiat. Ar fi ridicol să contestăm importanţa rolului României în procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Respectăm cetăţenii Republicii Moldova care se declară romani şi conveţuiesc paşnic, pe acelaşi teritoriu cu persoane de alte naţionalităţi.

Suntem conştienţi de importanţa istorică a Zilei de 1 decembrie 1918 pentru statul frăţesc România şi cetăţenii lui. Aderarea Transilvaniei, Maramureşului, Bănatului şi Crişanei la România (creată anterior de Moldova de peste Prut şi Valahia) a jucat un rol important în consolidarea spaţiului lingvistic şi cultural. Suntem conştienţi de acest fapt şi îi comemorăm pe cei, care au jucat rolul decisiv la această unire.

Cu toate acestea, s-au scurs aproape o sută de ani, multe s-au schimbat în lume şi suntem convinşi, că cel mai important lucru în dezvoltarea popoarelor din Republica Moldova (inclusiv a românilor) este pacea, armonia internaţională şi suveranitatea, bazată pe o democraţie veritabilă, care ia în considerare interesele naţiunii majoritare – a moldovenilor şi a tuturor minorităţilor naţionale. Anume aceste valori, după părerea noastră fermă, trebuie să fie puse în baza statalităţii Republicii Moldova şi tot, ce nu este compatibil cu ele, necesită primirea unei rezistenţe, atît din partea autorităţilor, cît şi din partea societăţii civile.

Ce s-ar întîmpla dacă astfel de acţiuni se vor organiza de Ziua Naţională a Ucrainei, Rusiei, Armeniei, Bulgariei şi altor popoare, originari ale căror trăiesc în Republica Moldova? Zeci de mii de oameni în diferite ţări vor sărbători civilizat Ziua Naţională a României la 1 decembrie, însă e greu de crezut că cineva va mărşalui pe străzile oraşelor din Serbia, Ucrainei, Bulgariei, unde locuiesc români, scandînd lozinci antistatale şi xenofobe.

Acest marş de protest va alimenta şi mai mult spiritele antiromâneşti în Republica Moldova, îi va îndepărtă încă mai mult pe locuitorii Transnistriei. Astfel de ambiţii ale elementelor pro-române va provoca o reacţie negativă, nu numai din partea statelor membre ale CSI, dar şi EU, ceea ce pune în discuţie încă şi mai mult aderarea la această organizaţie. Se zvoneşte, că demersurile de acest fel sunt organizate intenţionat de liderii unor formaţiuni politice cu scopul soluţionării unor probleme post-electorale. Ce fel de formaţiuni sunt aceste? Aceasta-i întrebarea, care ar trebuie să-i intereseze, după părerea noastră, pe toţi cetăţenii, care nu sunt indiferenţi faţă de viitorul statului său. Noi suntem siguri, că în rîndurile acestor formaţiuni nu sunt lideri ai electoralei.
Pentru a nu provoca spiritul naţional printre moldoveni şi minorităţile naţionale în Moldova, pentru a evita conflictele, Asociatia Obsteasca Scutul Moldovenesc, Miscarea de Tineret Voievod, Miscarea Nationala Democrata din Republica şi altele 35 Organizaţii Neguvernamentale atragem atenţia autorităţilor la faptul pregătirii măsurii antistatale şi chemăm administraţia Republicii Moldova a nu permite petrecerea acestui marş antistatal provocator.

postat cu referinţă la Comunicatul de presă al Mişcării de tineret VOIEVOD

Vă place?

În spaţiul nostru autohton, în cultură, în estradă, în arta cinematografică, în literatură, se simte lipsa a ceea ce este de obicei în mod organic impregnat în viaţa unui stat, a unui popor, şi în vreme de dureri, şi în vreme de bucurii – lipseşte creaţia patriotică. Cel puţin eu îi simt lipsa.

Privesc cum în alte state, la vecinii noştri apropiaţi şi depărtaţi, este cultivat spiritul demnităţii şi dragostei faţă de ţară, cum sunt cântate piese tulburătoare, cum mai sunt scrise poezii înălţătoare, montate filme istorice, stimulată creaţia patriotică şi întreţinută vie flacăra virtuţilor şi a credinţei în sine a poporului. Şi mă prinde de fiecare dată gândul că îmi doresc o aşa cultură patriotică şi la noi.

Nu încerc să învinuiesc acum pe nimeni, constat doar o stare de fapt; ştiu că arta modernă are legile ei, ştiu că alte valori sunt la ordinea zilei într-o lume care se globalizează, iar cântarea de ţară şi popor este frecvent abandonată de dragul unor cântări mai „emancipate”.

Însă simptomul vidului patriotic în creaţia artistică trădează lucruri mai profunde, trădează inconsistenţa ataşamentului nostru general faţă de pământul pe care trăim. Fiecare, în particular, poate va spune că e ataşat ţării sale, dar aceste ataşamente individuale iată că sunt insuficiente atât timp cât nu e cultivat neîncetat un ataşament comun, colectiv, faţă de Patrie. Iar această cultuvare se face inclusiv prin creaţie, prin artă, se cultivă prin cultură.

Consider că misiunea cultivării spiritului patriotic revine şi politicienilor. Ei trebuie să o facă în primul rând prin fapte şi prin atitudine respectuoasă faţă de tradiţii. Patriotismul totodată nu trebuie să fie politizat, dar politicienii trebuie să sprijine deschis şi dezinteresat creaţiile populare şi artistice cele mai diverse.
Am expus gândurile de mai sus ca un îndemn la clasa politică, la elita culturală, la creatorii individuali – haideţi să sprijinim, fiecare în parte sau în comun, redeşteptarea patriotică a statului moldovenesc. Haideţi să sprijinim creaţia patriotică autohtonă.

Moldova, moldoveni, moldovenesc – aceste cuvinte au devenit atât de rare în rostirile şi simbolurile artistice. Aceste cuvinte atât de mult lipsesc spiritului nostru colectiv. Am rămas cu zestrea seculară a folclorului, cu o moştenire selectivă a cântărilor şi pieselor din Moldova Sovietică şi cu câteva crâmpeie, mai mult decât puţine, create în ultimele două decenii. Am rămas practic, îmbrăcaţi doar în straiele folclorului tipic, tradiţional, în lipsa unor unor veşminte noi, moderne.

De aceea, am hotărât să contribui eu însumi, pe cont propriu, la promovarea noului patriotic. De astăzi, dau startul unei noi rubrici, Creaţie Patriotică, unde voi plasa diverse creaţii mai vechi şi mai noi ale culturii noastre moldoveneşti. Vă îndemn, pe toţi cei doritori, pe toţi cei care scriu, compun, pictează, să contribuiţi la completarea acestei rubrici. Vă promit că iniţiativa voastră nu va rămâne fără răspuns.

Astăzi, încep rubrica cu o poezioară, expediată acum câteva zile de un cetăţean, care a dorit să-mi facă cunoscute versurile sale şi al cărui mesaj a servit drept un imbold suplimentar pentru crearea acestei rubrici.

O Moldovă am pe lume,
Pe ea-n inimă o port,
Eu n-o schimb pe nici un nume,
Nici pe-o limbă, nici pe-un port.

Cine are dor s-o vîndă,
Cine vrea cumpărători,
Să nu stea viclean de pîndă,
Drept la ei s-o şteargă-n zori.

Eu Moldova mea frumoasă,
Ca pe mama o iubesc,
În voroava ei aleasă
Cît oi fi, am să vorbesc.

Nu umblati cu vicleşuguri,
Învăţaţi, poeţi, slujbaşi,
Ţara, mama şi pămîntul
Schimbă numai oameni laşi.

Eu Moldova mea iubită,
Limba, care o vorbesc,
Le am drept icoană sfîntă
Pe pămîntul strămoşesc.

Cîtă viaţă este-n mine,
Cît mi-e dat să mai trăiesc,
Eu, Moldovă, ţin la tine,
La popor moldovenesc.