Igor Dodon

La Mulţi Ani, Maestre Ion Druţă
Astăzi, 3 septembrie, marele nostru scritor Ion Druţă împlineşte onorabila vârstă de 83 de ani.
În ajun, fiind în vizită la Moscova, am reuşit să-i transmit un mesaj de felicitare, împreună cu drapelul Moldovei lui Ştefan cel Mare. De asemenea, i-am promis Maestrului că una din bibliotecile din Chişinău îi va purta numele, Ion Druţă.
În mesajul meu de felicitare, am scris următoarele:  
„Multstimate Maestre Ion Druţă,
La Mulţi Ani!
Să Vă dea Domnul sănătate şi spirit să purtaţi cu nobleţe povara anilor de toamnă târzie.
Să ştiţi că în Moldova de azi simţim lipsa celui care este Patriarhul scrisului moldovenesc contemporan, simţim lipsa poveţilor Dumneavoastră, a cuvintelor cumpătate care ar mai putea domoli patimile care ne consumă.
Ca nimeni altul cunoaşteţi cheia sufletului moldovenesc, ne ştiţi şi durerea, şi leacul. Şi avem nevoie azi, mai mult ca oricând, de alifia vorbelor druţiene, de îndrumarea înţeleaptă pe care ne-o puteţi da.
Maestre, Vă invităm să mai treceţi pe Acasă, să veniţi în Moldova, unde Vă aşteaptă cu dor cititorii şi admiratorii. Moldova vă aşteaptă întotdeauna.  
Cu drag şi cu profund respect,
Igor Dodon”.
Repet şi astăzi, La Mulţi Ani, Maestre! Vă mulţumim că aţi fost şi sunteţi sufleteşte alături de noi.
 
 
 

Stimaţi vizitatori ai blogului, vă amintesc că în data de 7 aprilie am lansat, împreună cu tinerii mei colegi, campania socială naţională “Iubesc Moldova”.

Ideea acestei campanii este de a promova o atitudine pozitivă faţă de ţară şi faţă de oamenii acestei ţări. Noi am pornit de la convingerea că Moldova are nevoie de unitate internă şi noi vom încerca să dezvoltăm această unitate.

Sunt bucuros să vă spun că între timp la campania noastră a aderat foarte multă lume bună, tineri, artişti, întreprinzători, simpli cetăţeni care erau în aşteptarea unui asemenea mesaj. Şi, veţi vedea, urmează un şir de evenimente şi acţiuni ce au menirea să concilieze cetăţenii noştri, în special tinerii din societatea noastră. Aceste acţiuni vor avea loc şi în Chişinău, şi în raioanele republicii.

Astăzi vă prezint unul din primele produse ale campaniei „Iubesc Moldova”. Este vorba despre cântecul „Suntem moldoveni”, în interpretarea formaţiei „Lume”. Este o piesă care a fost prezentată astăzi în premieră, în cadrul unei conferinţe de presă, şi care, sunt convins, o să vă producă o plăcere estetică şi o să vă trezească emoţii pozitive pentru ţara noastră.

Campania socială „Iubesc Moldova”, care a fost lansată în data de 7 aprilie, s-a dovedit a fi una de mult timp dorită şi aşteptată de cetăţeni. Din ziua lansării, am fost contactat personal de zeci de oameni, din diferite domenii de activitate, artişti, lideri de tineret, întreprinzători, poeţi, sportivi, regizori, care şi-au manifestat dorinţa de a contribui la promovarea mesajului campaniei – „Iubesc Moldova”.

Acest interes viu faţă de ideea campaniei mă face să cred că sămânţa redeşteptării dragostei faţă de ţara noastră, Moldova, a nimerit într-un sol fertil. Acum sunt pe deplin încrezut că această campanie va da roade şi vom deveni cu toţii mai toleranţi unii faţă de alţii, mai patrioţi, mai dispuşi să ne transformăm Patria într-o ţară cultivată şi modernă, cu care să ne mândrim noi şi copiii noştri.

În curând, campania îşi va porni turaţiile, aşa cum am promis la lansare, şi toţi cei dornici să devină apostoli ai mesajului „Iubesc Moldova” se vor putea manifesta în cadrul diferitelor acţiuni şi evenimente preconizate. Le mulţumesc tuturor celor care au venit cu un cuvânt de susţinere şi încurajare. Le mulţumesc anticipat celor care se vor alipi acestei campanii pe viitor, în Chişinău sau în raionele republicii.

Astăzi, plasez pe blog înregistrarea video a unei piese despre Chişinău, despre dragostea faţă de Chişinău, interpretată de formaţia muzicală „Mahagon”. Această formaţie s-a aliniat de curând campaniei „Iubesc Moldova” şi încă va mai avea ocazii să se manifeste în cadrul acţiunilor noastre comune. A fost o surpriză plăcută pentru mine să descoper existenţa acestei piese, o piesă foarte dinamică şi sinceră, precum şi deschiderea spre colaborare venită din partea tinerilor artişti.
Abia a fost dat startul campaniei, dar deja mă conving – există speranţe pentru redeşteptarea Moldovei.

Astăzi, 27 martie, coloana a 5-a a panromânismului de la Chişinău, reprezentată inclusiv de unele forţe politice de extrema dreaptă, sărbătoreşte aşa-numita “Unire” a Basarabiei cu România, din 1918.

An de an, susţinuţi din gros, şi financiar, şi ideologic, şi logistic de către patronii politici de la Bucureşti, promotorii lichidării statalităţii moldoveneşti flutură pe străzile Chişinăului steagurile unui stat străin, scandează slogane xenofobe, mărşăluiesc de rând cu grupările neonaziste române şi sfidează în mod obraznic identitatea moldovenească a populaţiei Republicii Moldova.

Scopul lor este evident – cultivarea la tânăra generaţie a ideii că identitatea moldovenească e o ficţiune, iar poporul moldovenesc nu are dreptul la existenţă, la fel cum nu poate exista şi un stat moldovenesc.

Propaganda românismului inoculează aşadar în societatea noastră incertitudinea privind identitatea, ne subminează coeziunea şi ne divizează ca popor.

Bucureştiul oficial nu ne etichetează altfel decât “al doilea stat românesc” şi nu se sfieşte să ne denumească, în mod viclean “basarabeni”.

Astfel, noi, moldovenii din Republica Moldova, suntem somaţi de ideologia panromânismului să acceptăm că nu avem nici identitate moldovenească, nici stat moldovenesc, nici istorie moldovenească.

În orice altă ţară din lume, aşa gen de imixtiuni, anticonstituţionale şi antistatale, ar fi fost sever taxate, iar vinovaţii de subminarea statalităţii şi identităţii ar fi fost aspru pedepsiţi conform legii şi supuşi oprobriului public. Noi însă suntem mult prea toleranţi şi lăsători.  

Este nu doar umilitor, este revoltător faptul că permitem să fim mutilaţi identitar în aşa hal de către vecini. Şi este dramatic să regăsim în rândurile noastre, ale moldovenilor, iude cumpărate cu 30 de arginţi, “idioţi docţi utili”, racolaţi cu timpul, care s-au angajat să îndoctrineze poporul nostru cu ideea de “românism basarabean”.

Oare să nu intuim noi care este motivaţia reală a ideologilor români? Oare să nu înţelegem care este frustrarea şi fobia strategilor din Bucureşti? Existenţa însăşi la graniţa cu România a unui stat moldovenesc şi a poporului moldovenesc Bucureştiul îl resimte ca pe un pericol pentru securitatea teritorială a României. De ce? Pentru că în România trăieşte o populaţie masivă de moldoveni, fraţi de-ai noştri, anesteziaţi identitar din păcate. Acei moldoveni pot oricând să-şi conştientizeze situaţia umilă, de popor fără stat şi fără identitate statală. Iar pe fundalul mişcării de revendicare etnică a maghiarilor din vestul României, care cer dreptul la autonomie, s-ar putea produce un efect de ecou la moldovenii din estul ţării. Strategii români înţeleg şi se tem de aceste realităţi.  

Să ne amintim cu câtă operativitate şi duritate a anihilat securitatea română Asociaţia “Comunitatea moldovenilor din România”, de la Iaşi, care şi-a dorit renaşterea spiritului identitar moldovensc. Să ne amintim cu câtă inapetenţă şi amestec de ironie autorităţile române acceptă să comunice în termeni de “moldovean”, “moldovenesc” cu autorităţile noastre.

Ideologii bucureşteni ne românizează nu pentru că ne iubesc, ci pentru că se tem de noi, de identitatea noastră moldovenească. Ne doresc anexaţi nu pentru că le placem ca popor, ci pentru că le gâdilim pretenţiile teritoriale şi reflexele imperialiste, şi pentru că nu le convine să existe un stat moldovenesc, ca un exemplu de independenţă şi autonomie pentru moldovenii de peste Prut.

Să le spunem dar ce credem despre toate aceste ingerinţe ale lor în treburile noastre interne, să le răspundem pe măsură. Să dăm o replică campaniei anexioniste, lansate la Bucureşti – “Basarabia – pământ românesc”. Acesta e un slogan care trădează pretenţiile teritoriale ale ideologilor bucureşteni. Ei ne vor pământul.

Să le răspundem cu un slogan şi cu o campanie care pune accent pe identitatea noastră naţională, de moldoveni, care ne leagă de moldovenii din Moldova de peste Prut. Nu vom spune “România – pământ moldovenesc!”, ci vom spune “Unire, moldoveni!”.

Să redeşteptăm identitatea moldovenilor din România, să ne apropiem spiritual, să ne regăsim ca două părţi separate ale aceluiaşi popor – poporul moldovensc. Moldoveni aici, moldoveni acolo. O singură Moldovă ne-a unit cândva şi poate, cine ştie, ne va mai uni vreodată.

Să ne iubim Moldova; să o facem integră, unită, modernă, tolerantă, creştină. Să ne ajute Dumnezeu să realizăm acest ideal. 

P. S. Pentru cititorii blogului meu, printre care sunt şi cetăţeni din România, inclusiv moldoveni din România, plasez o piesă edificatoare şi sugestivă, o piesă care îi reprezintă pe moldoveni.

În cadrul evenimentului festiv organizat de revista AQUARELLE pe 11 martie, sub genericul „Tezaurul Moldovei”, au fost interpretate, în regim de concurs, un şir de piese moldoveneşti din arhiva de aur a estradei naţionale. Pe primul loc s-a situat piesa dedicată Chişinăului – „Oraşul meu”, sau „Мой белый город”, în versiunea rusească.

Acest cântec, foarte frumos, care a trecut proba timpului, cu adevărat a fost şi rămâne a fi un imn al Chişinăului.

Inclusiv datorită cântecului, capitala Moldovei s-a învrednicit cândva cu o imagine proprie, originală, cu care am putut să ne mândrim ani la rândul.

Chişinău – „oraş alb”, „floare din piatră” – sunt sintagmele de brand ale capitalei noastre. Aceste cuvinte au devenit „cartea de vizită” a oraşului.

Numai că, în mod normal, valoarea unui brand trebuie întreţinută.

Imaginea bună a oraşului trebuie întreţinută.

Şi, astăzi, suntem nevoiţi să recunoaştem, că există restanţe foarte serioase la acest capitol.

Eu însă am toată convingerea că imaginea de altădată a Chişinăului, cu care ne mândream cu toţii, acea imagine poate fi restabilită. Şi atunci, vorba cântecului, Chişinău iarăşi „se va înălţa cu fruntea luminată”… Sper foarte mult că va fi anume aşa. 

Mai jos postez o înregistrare originală a piesei, în interpretarea Sofiei Rotaru. Vă recomand să audiaţi acest cântec. E o piesă care mie personal întotdeauna îmi trezeşte fiori pozitivi şi o anumită nostalgie pentru lucrurile frumoase de altădată.

Stimaţi vizitatori ai blogului, dragi concetăţeni,

Vă doresc să treceţi pragul Anului Nou plini de spirit şi putere creativă. Să luaţi cu voi experienţa şi înţelepciunea încercărilor din anul care a trecut şi să aplicaţi din plin voinţa şi talentele voastre în anul care vine.

Să aveţi parte de împliniri profesionale, de bucurii familiale, de aprecierea celor din jur şi să fiţi demni de numele pe care îl purtaţi.

Oricare ar fi domeniul vostru de activitate, oricare viziune aţi împărtăşi şi oriunde v-aţi vedea viitorul, vă îndemn să fiţi mereu cu inima aproape de cei dragi, aproape de poporul pe care îl reprezentaţi, să vă bată inima pentru Ţara în care v-aţi născut, Moldova.

La Mulţi Ani şi toate cele bune în 2011.

La Mulţi Ani, Moldova!

Am intrat cu toţii în perioada sărbătorilor de iarnă, inclusiv a celor religioase. Le doresc tuturor să se pătrundă de spiritul creştin al acestei perioade şi să fim mai iertători unii faţă de alţii. Spiritul creştin şi dragostea de Ţară, de Moldova, sunt lucrurile care ne pot ţine mereu uniţi, oricât de diferiţi am fi în rest.

Plasez o înregistrare video cu o piesă interpretată de, bănuiesc, un ostaş în termen, despre dragostea de Ţară, ca un apel pentru toţi creştinii. Nu cunosc cine este, dar sunt sigur că asemenea băieţi sunt mulţi în Moldova, care să-şi cânte Patria şi să o protejeze.